Galeriile de Arta din Braila au gazduit astazi vernisajul expozitiei Salonului International de Caricatura, aflat la cea de-a XII-a editie, cu tema ”Umor negru”. Un numar de 376 caricaturisti, din 58 tari, s-au inscris in concurs cu 1.182 lucrari, iar dintre acestea, au fost selectate pentru jurizare 489 lucrari. Lucrarile au fost evaluate de un juriu format din criticul de arta Tudor Octavian (presedinte) si caricaturistii Pavel Constantin, Doru Axinte, Leonte Nastase si Costel Patrascan (membri).

Marele Premiu al Salonului l-a primit romanul Silviu Turculet, premiul I a fost adjudecat de bulgarul Trayko  Popov, iar premiul II i-a revenit romanului Liviu Stanila.

In cadrul festivitatii de astazi, presedintele juriului, Tudor Octavian, a declarat ca intre multele manifestari de profil organizate in tara, cel de la Braila ar putea iesi in evidenta, prin “a-si revendica in regim de proprietate” ideea unui Salon al umorului negru: “Toti avem niste frustrari si simtim nevoia sa ne razbune ceva sau sa ne razbunam pe cineva. Acest tip de umor cinic are aceasta functie: ii permite fiecaruia sa se simta razbunat. Incepand cu ceea ce se cheama Doamna Moarte si terminand cu ce se cheama Domnul Sex, adica intre aceste doua extreme, umorul din aceasta incapere este probabil ceea ce trebuie sa se cheme <<esenta hazului la oamenii cu o cultura si cu o civilizatie a relatiilor superioara>>. Adica rezolva prin gandire ceea ce altii rezolva cu instrumente specializate si cu mijloace proprii unor categorii mai descurcarete.

A sosit momentul sa facem din Braila un oras de referinta, pentru ca se fac foarte multe saloane – sunt atat de multe, incat niciunul nu mai pare important. Adica toate celelalte sunt egale in importanta si in prezenta, doar ca ideea de a face un Salon al umorului negru ar putea sa fie revendicata in regim de proprietate de Braila. In momentul in care reusesti sa indrepti atentia unei lumi, unei intelectualitati, catre 10 imagini din acest Salon – desi poti sa faci un adevarat bairam cu tot ce e aici, sunt 50-60 de imagini de mare clasa -, reusesti sa fortezi memoria publicului, pentru ca asta inseamna publicitate: nu mult, ci sa marchezi memoria unor multimi cu o imagine si cu o idee”.