Orasul Braila nu este unul dintre preferatele romanilor dornici sa se  mute cu domiciliul. Braila atrage noi locuitori de pe o raza relativ redusa, care cuprinde localitatile din judet sau din judetele invecinate. 37% din populatia actuala a zonei s-a mutat din alta localitate, de-a lungul vietii, insa atractivitatea zonei a scazut mult fata de perioada comunista. Sunt datele prezentate in raportul intitulat “Orase-magnet. Migratie si navetism in Romania”, realizat de Banca Mondiala, in care se analizeaza tiparele de migratie si navetism din tara noastra.

Potrivit documentului amintit, “Zona Functionala Urbana (ZUF) Braila atrage anual, in medie, aproape 1.000 de locuitori noi, mai ales din Galati si Bucuresti (remigratie), precum si din alte localitati din judet.

In alta ordine de idei, zona pierde un numar mai mare de populatie prin migratie externa, dar si interna (52% Bucuresti, 15% Galati, 7% Constanta, 6% Brasov, etc). In jurul orasului incepe sa se manifeste un fenomen de suburbanizare (circa 100 de braileni se muta anual in comunele din jur) – presiune pe trafic, planificarea urbanistica.

Oamenii se muta la Braila din motive personale sau pentru anumite categorii de locuri de munca, insa orasul pierde teren, in comparatie cu alte orase mari, din cauza lipsei unei universitati (extensiile din oras au doar 700 de studenti), a calitatii mai reduse a vietii in comparatie cu orase similare ca marime (de exemplu Sibiu, Oradea, Pitesti, etc.), dar si a slabei dezvoltari a pietei muncii.

In zona Braila exista peste 7.000 de navetisti, adica aproximativ 9% din populatia ocupata totala, rata navetismului fiind una dintre cele mai reduse din tara (ultimul loc in randul resedintelor de judet). Pe de alta parte, zona de captura a fortei de munca este inca destul de redusa, in comparatie cu potentialul demografic al zonei si se rezuma la o raza de 15-20 km in jurul orasului”.