DEPUTATUL MEIROSU, DESPRE “FENOMENUL BRAILA”: BRAILA ESTE UN FENOMEN, DAR UNUL POZITIV. UN FENOMEN REMARCABIL

Deputatul Emilia Meirosu (PSD) neaga categoric informatiile date publicitatii zilele trecute, privind existenta unui asa-numit “Fenomen Braila”, care ar consta in practici incorecte prin care profesorii din unele scoli ar impiedica elevii slabi sa participe la examenele nationale, pentru a creste in mod artificial promovabilitatea.

Asociatia Human Catalyst a realizat o cercetare din care a  rezultat ca este vorba de un fenomen la nivel national si a transmis o scrisoare deschisa catre Guvern si catre Comisiile pentru invatamant din Senat si Camera Deputatilor, carora le cere “adoptarea urgenta a unor masuri legale prin care sa opriti <<Fenomenul Braila>> – un grav tip de excluziune practicat in scolile din Romania”.

Daca profesorul Viorel Botea confirma utilizarea acestor practici, profesorul Emilia Meirosu sustine ca nu este nimic adevarat, ca informatiile au fost prezentate in mod tendentios si ca rezultatele foarte bune obtinute de judetul Braila la examenele nationale din ultimii ani sunt absolut corecte.

Intr-un postare cu titlul “Braila – fenomen educational! Un fenomen remarcabil!!”, facuta pe o retea de socializare, deputatul PSD scrie: “In ultima perioada, spatiul public a fost invadat de o serie de informatii cuprinse intr-o analiza trunchiata, referitoare la procentul de promovabilitate inregistrat la examenele nationale sustinute de catre elevii din judetul Braila.
Consider ca, in mod tendentios, a fost prezentata opiniei publice o situatie in care a fost realizata o paralela intre rezultatele remarcabile obtinute de elevii braileni si numarul mare al celor care nu s-au inscris in vederea sustinerii evaluarilor nationale.
Pentru clarificarea situatiei, as dori sa fac unele precizari: metodologia privind Evaluarea Nationala si metodologia privind admiterea in invatamantul liceal sau profesional ofera elevilor posibilitatea de a se inscrie in procedura de admitere etapa a II-a, a III-a sau la scolile profesionale, pe locurile neocupate, dupa distribuirea elevilor care au sustinut Evaluarea Nationala.
Insa in scoala exista situatii particulare, dar care sunt rezolvate conform prevederilor legale de catre conducerea institutiilor de invatamant. Astfel, regasim elevi, absolventi ai ciclului gimnazial, care au certificat de cerinte educationale speciale, avand libertatea de a participa sau nu, la Evaluarea Nationala; o alta categorie este reprezentata de catre cei care sustin probele practice la scolile profesionale si sunt declarati admisi, drept urmare nu mai sunt interesati de sustinerea Evaluarii Nationale. Totodata, exista cazurile elevilor corigenti, care au inregistrat o situatie similara pe tot parcursul gimnaziului, care nu au dreptul de a se inscrie pentru sustinerea examenelor nationale, neavand situatia scolara incheiata. Si nu in ultimul rand, trebuie mentionati elevii a caror situatie socio-familiala conduce la abandonul scolar, post – gimnaziu (acestia provin preponderent din mediul rural sau din comunitatile foarte sarace).
Date fiind cele de mai sus, putem concluziona faptul ca statistica prezentata de un ONG a omis sa ia in calcul la raportarea procentului si numarul elevilor care au continuat studiile dupa cea de a treia etapa de admitere, motiv pentru care procentul de 36,5% abandon scolar la clasa a VIII-a este unul eronat.
Insa consider ca o colaborare a furnizorului acestor informatii cu managerii ISJ Braila, prin solicitarea si punerea la dispozitie a datelor corecte, ar fi condus la realizarea unei analize corecte si coerente.
Un alt amanunt deosebit de important pe care as dori sa-l mentionez se refera la faptul ca elevii de etnie rroma beneficiaza de locuri speciale in toate unitatile de invatamant liceal, profesional, universitar, drept pentru care putem vorbi de discriminare, insa despre o discriminare pozitiva. In acest caz particular, trebuie subliniat faptul ca de cele mai multe ori, scoala intampina rezistenta din partea parintilor in ceea ce priveste integrarea scolara a elevilor.
In concluzie, Braila este un fenomen, unul pozitiv. Si am sa va explic de ce – pentru ca in scopul cresterii performantelor scolare, la nivelul judetului nu se sustine doar simularea nationala, ci si alte doua simulari, cu subiecte elaborate la nivel judetean, inca din anul 2009. De asemenea, la nivelul fiecarei scoli, conducerea organizeaza si gestioneaza ore de pregatire suplimentara la disciplinele de examen. Acestia sunt doar cativa factori care contribuie la gradul ridicat de performanta a elevilor nostri, si asta prin eforturile concentrate ale elevilor, profesorilor si directorilor.
Exista intr-adevar si deficiente, in special in ceea ce priveste managementul la nivelul ISJ, care si-a demonstrat incapacitatea de a corela populatia scolara cu reteaua scolara, precum si in ceea ce priveste gestionarea eficienta a resurselor financiare alocate. Aceasta problema nu minimalizeaza, insa, eforturile, dedicarea si priceperea dascalilor scolii brailene, care prin rezultatele obtinute au facut intotdeauna cinste comunitatii noastre.
In final, solicit public conducerii ISJ Braila sa prezinte comunitatii statisticile care corespund realitatii privind numarul elevilor absolventi de gimnaziu care continua studiile liceale sau profesionale, precum si numarul celor care au abandonat scoala la finalul clasei a VIII-A”.