PRIMARUL DRAGOMIR: A FOST LANSATĂ LA APĂ ȘALUPA PRIMĂRIEI. VOM FACE CURSE ÎN RADA PORTULUI BRĂILA, CURSE ÎN JURUL INSULEI MICI, CURSE CĂTRE GALAȚI (DACĂ AUTORITĂȚILE GĂLĂȚENE VOR PERMITE ACOSTAREA LA UN PONTON)

Primarul Brăilei, Marian Dragomir, anunță că a fost lansată la apă șalupa Municipalității, care a fost achiziționată în baza unui proiect cu finanțare europeană. Mai exact, este vorba despre o investiție în valoare totală de 975.000 lei, din care 907.500 lei reprezintă fonduri europene și 67.000 lei este contribuția de la bugetul local.

Într-o postare făcută astăzi pe o rețea de socializare, ediul șef a comentat:
„A FOST LANSATĂ LA APĂ!!!
Chira Chiralina – Șalupa Primăriei Brăila
Sursa de finanțare – Fonduri europene – Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime
Beneficiari – Brăilenii și cei care vor veni în Brăila
Locuri – 25
Lungime – 16 metri
Valoare – 975.000 lei (907.500 lei fonduri europene și 67.000 lei contribuție Primăria Brăila)
Constructor – Cirus Plast Constanța

CÂND SE VOR ORGANIZA PRIMELE CURSE?
După lansarea la apă, șalupa face probe cu reprezentanții Registrului Naval Român, apoi se vor obține avizele și la final va pleca în prima cursă de la Constanța la Brăila.
După parcurgerea procedurilor menționate anterior, în funcție de legislația privind starea de alertă sau măsurile ulterioare stării de alertă, se vor organiza primele curse.
Vom propune: curse în rada Portului Braila (30 de minute), curse în jurul Insulei Mici a Brăilei (1 oră), curse către Galați (daca autoritățile din Galați vor permite acostarea la un ponton), curse pentru grupuri organizate”.

Dragomir a precizat că își menține declarațiile făcute în urmă cu ceva timp, privind dorința sa de a se relua cursele Brăila – Galați, cu condiția ca și administrația gălățeană să ofere logistica necesară implementării unui astfel de proiect, respectiv dacă Administrația Portului Galați pune la dispoziție un ponton gratuit, la care să acosteze șalupa: „DECLARATIILE RAMAN VALABILE!!!
– Sper ca Primăria Galați să ne pună la dispoziție un ponton gratuit și pe sistem de reciprocitate, să reluăm cursele între Brăila și Galați
– Costul biletului va reflecta doar cheltuiala cu motorina și personalul navei”.

Primarul a dat și câteva explicații cu privire la numele ales pentru noua șalupă: „DE CE «CHIRA CHIRALINA»?
1. Pentru ca numele „BRAILA” este rezervat de un alt vas
2. Pentru ca… trebuie sa existe o poveste, o legendă care să dea o notă de mister de care să-ți aduci aminte mereu cu plăcere…

Deşi personajul este, în marea majoritate a cazurilor, asimilat cu cel din nuvela omonimă a lui Panait Istrati, în realitate, legenda Chirei Chiralina este foarte veche, fiind un fel de piatră de temelie metaforică a Brăilei. Când vine vorba despre Chira Chiralina, puţini sunt cei care gândesc lucrurile dintr-o altă perspectivă decât cea din nuvela omonimă a genialului scriitor român Panait Istrati. Şi totuşi, cercetările făcute de specialiştii în literatură şi folclor arată că povestea Chirei Chiralina, femeia considerată în zilele noastre simbolul Brăilei, este cu mult mai veche decât se crede.

Cartea istratiană, de mare succes, popularizează o fascinantă făptură de curtezană, total îndepărtată de prototipul folcloric, dar pe gustul erotismului epocii. «Este o fiinţă iradiind tinereţe şi dor de viaţă, pasionată de dragoste, voluptuoasă, firească şi misterioasă ca însăşi natura». Miezul baladei se regăseşte însă în răpirea Chirei de către bogatul Nazim Efendi, proprietar de corăbii…

După apariţia scrierii istratiene, asocierea între Brăila înfloritoare şi cântecul Chirei se va generaliza, Chira Chiralina devenind „patroana eponimă a Brăilei de altădată” („cetatea Chirei Chiralina”, „sirena Dunării”, cum o numeşte Perpessicius).

În ultimele două secole au fost publicate nu mai puţin de 16 variante ale baladei Chira Chiralina – unele sub îngrijirea unor mari scriitori români -, legate între ele printr-o acţiune comună: povestea unei frumoase fete brăilene ce este răpită de un turc hain, care în final este salvată aproape miraculos de eroicii ei fraţi. (Surse – Cărțile profesorului Ioan Munteanu și Ziarul «Adevarul»)”.