Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Brăila de 281.452 persoane, în scădere cu 39.760 persoane față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (145.387 persoane, reprezentând 51,7%) și trăiește în mediul urban (172.533 persoane, reprezentând 61,3%).

Din punctul de vedere al mărimii populației rezidente, județul Brăila se situează pe locul 35 în ierarhia județelor.

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Brăila crescând la 45,3 ani (față de 42,9 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu 2,9 ani. În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Brăila se plasează pe locul 40.

În cadrul Regiunii Sud-Est din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,3 ani, județul nostru poziționându-se pe ultimul loc.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani și peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Brăila este 170,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare decât media națională (121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere).

Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 58 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare  cu 2,5 decât raportul de dependență demografică la nivel național (55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adult).

În ceea ce privește structura pe localități a populației rezidente a județului Brăila, se poate spune că în ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Brăila, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comuna Chiscani, cu o populație rezidentă de 6151 persoane (cu 811 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Cazasu care a ajuns la o populație de 3611 persoane (cu 672 persoane mai mult decât în 2011)

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Mărașu (2236 locuitori, –23,2% față de populația din 2011) , comuna Racoviță (892 locuitori, –22,4% față de populația din 2011) și comuna Ciocile. (2192 locuitori, –21,8% față de populația din 2011).

Comuna cea mai mică din județ este comuna Racoviță cu numai 892 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 1149 locuitori.

Cea mai mare comună din județ este comuna Viziru care a scăzut față de RPL2011 cu 378 persoane, menținându-și această poziție fruntașă la ambele recensăminte.

Orașul Făurei este orașul cel mai mic din cadrul județului (3008 locuitori față de 3592 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este Ianca cu 8969 locuitori (exceptând Municipiul Brăila).

Municipiul Brăila, reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de  154686 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 25616 persoane.

Dacăp discutăm despre structura etnică și confesională a populației rezidente a fudețului Brăila, la RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 249204 persoane (din totalul celor 281452 persoane care formează populația rezidentă a județului Brăila. S-au declarat români 239436 persoane (96,1%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de peste 1000 persoane sunt: romi 3,0% și ruși-lipoveni 0,7%.

Potrivit liberei declarații a celor 248961 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Brăila după limba maternă se prezintă astfel: pentru 98,9% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, pentru 0,6% limba romani și pentru 0,4% limba rusă.

Structura confesională a fost declarată de 247000 persoane din totalul populației rezidente a județului Brăila și arată că 97,8% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, 0,5% sunt de religie creștină de rit vechi, 0,4% sunt de religie  penticostală (cultul creștin penticostal – biserica lui Dumnezeu apostolica), iar 0,3% sunt de religie romano-catolică.

Cât privește structura populației pe stări civile, din populația rezidentă a județului Brăila,  49,8% cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 69286 bărbați și 70997 femei. Nu au fost niciodată căsătorite 36,5% persoane. 40,1% din bărbați și 33,0% din femei nu au fost niciodată căsătoriți/căsătorite.

Persoanele văduve reprezintă 6,8% din totalul populației rezidente a județului, 11,1% din femei și 2,2% din bărbați.

Pe de altă parte, referitor la structura după nivelul de instruire absolvit, din totalul populației rezidente a județului Brăila, 44,1%  dintre cetățeni au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 44,2% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 11,7% nivel superior.

Din punctul de vedere al ponderii populației rezidente cu nivel superior de educație, județul Brăila se situează pe locul 24 în ierarhia județelor.

Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel, 40,2% din femei au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 47,4% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 12,4% nivel superior. În cazul bărbaților, 48,3% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40,7% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 11,0% nivel superior.

Analizând structura populației după statutul activității curente, putem spune că populația activă a județului Brăila este de 114269 persoane, fiind compusă din 104953 persoane ocupate și din 9316 șomeri.

Populația inactivă cuprinde 167183 persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă 45,6%, iar elevii și studenții 27,7%.

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populația rezidentă a județului, județul Brăila se situează pe locul 26 în ierarhia județelor.

Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populația rezidentă a județului, județul Brăila se situează pe locul 31 în ierarhia județelor.

Informațiile de mai sus ne-au fost furnizate de Direcția Regională de Statistică.