Casa Umorului fur… desenat din Brăila lansează în premieră pe țară – măcar așa să aibă parte și ei o premieră – un concurs inedit de idei hazlii, cu tema „Propuneri de tot râsul”. Concursul este deschis tuturor PSD-iștilor și oamenilor de casă ai PSD, indiferent de vârstă, dar nu indiferent de sex. În conformitate cu ultimele declarații ale lui Marcel, prietenul PSD-iștilor brăileni, nu pot participa decât două sexe: cel femeiesc și cel bărbătesc. Restul n-au decât să se ducă și să se facă de râs în altă parte.

Printre primii înscriși în concurs se numără George Marius Caranica, directorul Asociației de Cooperare și Parteneriat Local pentru dezvoltarea Stațiunii Lacul Sărat, cu proiectul intitulat „Lacu Sărat, destinația anului 2025”.

Dacă guști umorul negru și cunoști situația din stațiune, chiar râzi în hohote când auzi așa ceva.

În cazul în care proiectul se numea „Lacu Sărat, destinația anului 1925“ sau „Lacu Sărat, destinația anului 2025 pentru pensionarii beneficiari de bilete de tratament subvenționate, care nu-și permit să caute calul de dar la dinți”, atunci acesta ar fi putut fi luat în serios. Altfel… ne pufnește râsul.

„Peste 140 de ani de istorie în tratarea multiplelor afecțiuni medicale. Regina lacurilor cu nămol sapropelic din România” – este modul în care e prezentată stațiunea Lacu Sărat de o firmă care desfășoară activități de profil în stațiune.

Regina asta își arată vârsta, nămolul n-a ajutat-o prea mult, iar viermii roșii care au ieșit la suprafață în ultimii ani în Lacu Sărat – ne referim la Artemia salina, desigur –  nu sunt atât de eficienți în schimbarea în bine a situației din stațiune, pe cât se credea la început.

La începutul secolului trecut, stațiunea era renumită nu doar pentru proprietățile sale terapeutice, ci și pentru zecile de hoteluri și pensiuni, pentru cazinoul cu sală pentru spectacole și baluri, pentru cafeneaua cu biliard și diferite jocuri de noroc, pentru restaurantele cu specific românesc, franțuzesc și german, pentru sala de teatru, teatrul în aer liber, parcul englezesc cu chioșcul în care cânta fanfara, pentru terenurile de tenis, popice și croquet, pentru magazine, franzelăria de lux, o fabrică de apă gazoasă.

Ce este acolo acum?

Asta:

În aceste condiții, George Marius Caranica, directorul Asociației de Cooperare și Parteneriat Local pentru dezvoltarea Stațiunii Lacul Sărat, ne îndeamnă pe noi, brăilenii, să votăm pentru a duce stațiunea Lacu Sărat în finala competiției „Destinația anului 2025”. Și nu e glumă, e pe bune!

Eu știu că fiecare cioară își vede puiul porumbel, iar dacă puiul e făcut cu un vultur, îl vede porumbel cu genetică de top, dar parcă asta e prea de tot! Nu poți să-i iei pe toți de papagali și să ai pretenția ca ei să creadă că Lacu Sărat aduce măcar pe departe a destinația anului 2025…

E rău să n-ai simțul umorului, dar și mai rău este să n-ai simțul ridicolului.

George, ai greșit secolul! În vremurile sale bune stațiunea Lacu Sărat era, într-adevăr, destinația anului, dar de atunci a trecut multă apă pe Dunăre. Mai sunt câteva operații de făcut – și nu doar de lifting – ca să reușiți s-o faceți pe regina voastră de peste 140 de ani să arate ca o bunăciune turistică de actualitate. Până atunci, nu vă mai penibilizați încercând să strecurați o frumusețe din secolul trecut, care s-a ofilit de mult, la concursul de frumusețe din acest an.

Sunt unii care știu să facă din rahat bici, când este vorba de turism. Ai noștri, ca brazii, fac doar rahat de cacao și dulceață de trandafiri, oferite cu un pahar de apă rece și scumpă. Și ne cer ca în numele patriotismului local să înghițim rahatul. Pe bune?!