Cladirea din strada Polona nr. 14, in care a functionat ani de zile Casa Municipala de Cultura, reabilitata si transformata din nou intr-o bijuterie arhitectonica, asa cum era la origini, a fost incredintata spre folosinta Muzeului Brailei. Daca fostul presedinte CJ Braila, Gheorghe Bunea Stancu, era hotarat sa nu-i mai dea Muzeului niciun imobil si a cautat alte intrebuintari pentru cladirea din strada Polona, noul sef al Consiliului, Viorel Mortu, considera ca este o reparatie morala  ca imobilul sa gazduiasca Sectia de etnografie si arta populara. El a tinut o adevarata pledoarie in favoarea Muzeului si a cerut consilierilor sa aprobe aceasta solutie: “Cladire a fost de curand modernizata si adusa aproape la stadiul initial. Dupa opinia noastra, cea mai buna oferta ca sa functioneze in acea cladire este ceea ce propunem acum, din mai multe motive. In primul rand, Braila are unul dintre cele mai frumoase si mai bogate muzee etnografice din sud-estul Romaniei. Are pereche doar cu Sibiul, care aduna, prin energiile unui mare etnograf, o avere imensa pentru Ardeal. In plus, numarul de obiecte conservate este de peste 3.000, ceea ce e imens. De asemenea, pentru zona noastra din Baragan, din sud-est, Muzeul acesta si colectia sa etnografica sunt act de identitate al statorniciei si al influentelor care s-au manifestat de-a lungul secolelor, in aceasta parte de tara – de la etnii, pana la taranii pamantului, cojanii din sud, la transhumanta pastorala, la sate intemeiate pe transhumanta din Ardeal incoace, ca un melanj etnic extraordinar, unic in Romania, care are ca element de identitate acest muzeu, facut prin stradania unui jertfelnic, in urma cu 30-40 de ani. Acest muzeu a fost candva in Gradina Publica, unde acum este o frumoasa carciumioara; s-a modernizat acel spatiu si ca recompensa s-a promis atunci, verbal doar – eu regret ca domnul director Candea nu a reusit sa smulga si scris – acest spatiu din strada Polona. Reparam aceasta situatie si propun sa dam imobilul Muzeului Brailei, ca sediu al Sectiei de etnografie, o sectie de o importanta formidabila, cum nu are nici Galatiul, nici nimeni in jur. Poate Delta Dunarii sa aiba ceva similar, dar pe ceea ce e specific lor. Din intreaga zona Siret-Dunare, la Braila cred ca este cea mai subtila marturie a trecerii neamului romanesc pe aici”.

Dupa aceasta sustinere plina de patos, consilierii judeteni au aprobat transmiterea imobilului situat in strada Polona nr. 14 din administrare Consiliului Judetean, in cea a Muzeului Brailei “Carol I”.

Precizam ca colectia de etnografie a Muzeului amintit detine inca din ani 1975-1976 peste 3.200 de piese si a fost alcatuita de muzeograful Liviu Mihailescu, in decurs de aproape doua decenii.