Peste 3 milioane lei investite în Grădința „Luceafărul”, printr-un proiect cu finanțare europeană

„Cea mai frumoasă grădiniță din Brăila” – este expresia folosită de primarul Brăilei, Marian Dragomir, la finalul  proiectului de eficientizare energetică a Grădiniței cu program prelungit „Luceafărul”, realizat cu fonduri europene. Mai exact, este  vorba de un proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare totală de 3.212.535,87 lei, din care valoarea sumei nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională a fost de 2.315.722, 41 lei.

Perioada  de derulare a lucrărilor a fost de 12 luni, între 1.03.2021 și 28.02.2022.

Managerul de proiect Emilia Moroianu a dat astăzi mai multe detalii despre acest proiect:

La rândul său, primarul Marian Dragomir a declarat că Municipalitatea va aloca în continuare sume suplimentare grădiniței, la rectificarea de buget, pentru modernizarea gardului și a curții interioare, dar și pentru achiziția unor piese de mobilier.

Directorul grădiniței, Andreea Goliță, a vorbit despre faptul că deja o parte dintre copii au vizitat unitatea după finalizarea lucrărilor și au fost extrem de încântați de ceea ce au văzut. Aceasta a mai declarat că se bucură că va avea posibilitatea să continue lucrările de modernizare în cadrul a două proiecte noi, ce vizează modernizarea curții în baza unei concepții moderne, precum și înlocuirea mobilierului vechi.

300 de copii vor beneficia de modernizarea Grădiniței „Luceafărul”.

Primarul Dragomir, întrebat pe cine va susține pentru funcția de președinte PSD Brăila: „Eu am candidat în administrație împreună cu domnul Chiriac, suntem în echipă și o să mergem în echipă”

Primarul Brăilei, Marian Dragomir, va susține candidatura colegului său Iulian Chiriac pentru funcția de președinte al Organizației Județene PSD Brăila, la alegerile interne ce vor avea loc, cel mai probabil, în această toamnă.

Dragomir a spus acest lucru astăzi, când a fost întrebat de presă pe cine va susține în cursa pentru funcția amintită: „Eu am candidat în administrație împreună cu domnul președinte al CJ, Iulian Chiriac, suntem în echipă și o să mergem într-o echipă”.

Pe de altă parte, edilul șef a fost întrebat dacă personal, va candida pentru vreo funcție în conducerea PSD Brăila. Acesta a răspuns: ”O să fac această declarație doar după ce o să discutăm cu toții la partid, așa consider că este corect”.

Precizăm că deocamdată, Iulian Chiriac nu și-a anunțat la modul public intenția clară de a candida pentru funcția de președinte al PSD Brăila. În ceea ce-l privește, Dragomir ia în calcul candidatura pentru funcția de președinte al Organizației Municipale PSD Brăila.

Primarul Marian Dragomir: „L-am susținut pe domnul Paladi pentru a fi deputat, dar nu am să-l susțin pentru a fi președintele Organizației Județene PSD Brăila”

„Competiția este benefică. Nu am avut niciun fel de discuții vizavi de acest lucru, dar la fel cum orice om are dreptul să candideze, și eu am dreptul să-mi manifest propriile alegeri. O să vă spun sincer că l-am susținut pe domnul Paladi pentru a fi deputat, dar nu am să-l susțin pentru a fi președintele Organizației Județene PSD Brăila” – este declarația făcută astăzi de primarul Brăilei, Marian Dragomir, cu privire la candidatura colegului său, deputatul George Paladi, pentru funcția de președinte al Organizației Județene PSD Brăila.

Întrebat de ce nu mai este dispus să-l susțină și de această dată, primarul a răspuns: „Nu intrăm în detalii de genul ăsta, dar o să vă spun că sunt oameni care sunt foarte buni să fie primari, președinți de consilii județene, parlamentari, dar nu toți sunt la un moment dat cea mai bună decizie pentru a fi și președinte al Organizației Municipale sau Județene.

Este o opțiune personală. Probabil că alții o să-l susțină sau nu”.

Întrebat dacă ceea ce spune este că Paladi este un bun deputat, dar în opinia sa nu ar fi un bun președinte al PSD Brăila, edilul șef a confirmat acest lucru.

Întrebat încă o dată dacă este de părere că Paladi e un bun deputat,  Dragomir a răspuns: „Este un deputat… Nu pot să analizez eu activitatea sa de deputat în momentul de față. Eu pot să vă spun foarte direct că nu mă pot pronunța foarte mult, întrucât nu l-am văzut pe domnul deputat la acțiunile Primăriei municipiului Brăila și atunci nu am cum să-mi formez un punct de vedere foarte clar în acest domeniu”.

„Piața Traian – Kilometrul zero: povestea unei străzi – Regala” – ediție revăzută și adăugită, lansată la Casa Goangă

Miercuri, 22 iunie, la ora 17.00, la Casa Memorială “Petre Ștefănescu-Goangă” (Piața Poligon nr. 2) va avea loc lansarea volumului “Piața Traian – Kilometrul zero: povestea unei străzi – Regala”, ediție revăzută și adăugită, semnată de profesorul și publicistul brăilean Ioan Munteanu.

Cartea va fi prezentată de prof. dr. Ștefan Aftodor, prof. dr. Viorel Mortu, prof. Dumitru Anghel, prof. Constantin Toader, prof. Vasile Zbarcea.

Moderator: Emanoil Ciucașu, managerul Casei de Cultură a Municipiului Brăila.

Dragomir, replică dată lui Canciu: „Acum se pricepe și la asfaltări… Dar așa se întâmplă când toți papagalii vorbesc despre vulturi”

Primarul Brăilei, Marian Dragomir (PSD), continuă să îl numească „papagal” pe consilierul municipal Cătălin Canciu (PNL), de câte ori acesta îl critică pentru un aspect sau altul. Ultima „etichetă” de „papagal” i-a lipit-o primarul liberalului chiar astăzi, când a fost întrebat cum comentează acuzațiile lansate de Canciu la adresa sa, privind faptul că „transformă Brăila într-un oraș fără identitate, îngropând sub strat de bitum granitul vechi de peste 100 de ani”.

Consilierul municipal s-a arătat indignat că „în timp ce străinii sunt mândri de faptul că au străzi pavate cu piatră cubică, plătind bani grei pentru granitul negru-albăstrui, primarul Dragomir își permite să ignore valoarea lui patrimonială inestimabilă și să toarne smoală încinsă peste istoria de peste 100 de ani a Brăilei” și a făcut referire la ceea ce s-a întâmplat pe strada Plevnei.

În ceea ce-l privește, ediul șef a comentat: „Pe Plevna a fost și înainte, pe anumite porțiuni de stradă, covor asfaltic, turnat exact peste piatra cubică. Nu suntem în zona centrului istoric, ca să avem o astfel de discuție.

Cum spuneați că se numește domnul cu pricina?

Și ce funcție are dânsul?

Nu l-am remarcat cu nimic elevat până acum, îmi aduc aminte doar că l-am prins cu copy-paste în Consiliul Local; acum se pricepe și la asfaltări…  Dar așa se întâmplă când toți papagalii vorbesc despre vulturi”.

Consilierul municipal Canciu (PNL): „În timp ce străinii sunt mândri că au străzi pavate cu piatră cubică, primarul Dragomir ignoră valoarea patrimonială inestimabilă a granitului și toarnă smoală încinsă peste istoria de peste 100 de ani a Brăilei”

Consilierul municipal Cătălin Canciu (PNL), inspector școlar general al județului, îl acuză pe primarul Marian  Dragomir (PSD) că „transformă Brăila într-un oraș fără identitate, îngropând sub strat de bitum granitul vechi de peste 100 de ani”.

Canciu mai afirmă într-un comunicat dat publicității că Dragomir „asfaltează fără discernământ, nu contează că este șosea de centură sau stradă cu valoare patrimonială, are în plan să transforme Brăila istorică într-un oraș fără identitate, monoton, de sorginte comunistă.

După ce a rezistat fără probleme peste 100 de ani și ar mai fi rezistat alte câteva sute de ani, dacă ar fi fost reașezată corespunzător, piatra cubică din granit de pe strada Plevnei și-a găsit sfârșitul subit sub administrația Dragomir.

Fără nicio urmă de regret sau de respect pentru istoria locală, Dragomir a îngropat sub strat de bitum întreg granitul care se găsea aici și care oferea străzii un farmec aparte și amintea de Brăila de altădată. De aceeași soartă cruntă a avut parte, cu câteva luni în urmă, și Drumul Căruțașilor, realizat de primii negustori care au ridicat Brăila în urmă cu un secol. Construite piatră cu piatră, cu simț de răspundere, pentru că în anul 1909, inginerul șef al orașului Brăila a trecut în caietul de sarcini obligația ca piatra cubică să aibă forma regulată paralelipipedică și toate cele șase fețe bine cioplite, pentru a putea fi întoarse și întrebuințate în timp pe toate laturile, aceste străzi din Brăila pavate cu granit au dispărut astăzi fără urmă.

În timp ce străinii sunt mândri de faptul că au străzi pavate cu piatră cubică, plătind bani grei pentru granitul negru-albăstrui, primarul Dragomir își permite să ignore valoarea lui patrimonială inestimabilă și să toarne smoală încinsă peste istoria de peste 100 de ani a Brăilei.

Și pentru ca sfidarea brăilenilor să fie și mai mare, Dragomir declară public, în bătaie de joc, că «el nu a trăit în acele vremuri când s-au construit străzile din granit, pentru a ști unde se află Drumul căruțașilor și că dacă cineva plânge după această comoară patrimonială, o va găsi în siguranță peste 400 de ani, sub asfalt».

Să iei în derâdere un oraș istoric, pavat cu acest granit, cu care alte orașe ale lunii se mândresc, asta da viziune a administrației Dragomir, care visa, în urmă cu ceva vreme, la titlul de Capitală culturală europeană pentru Brăila. Acum, că a rezolvat străzile cu piatră cubică, Dragomir poate trece la vopsitul statuilor din oraș și la cimentuirea hrubelor din Centrul Istoric, pe același principiu că «istoria se conservă mai bine dacă nu e la vedere», dar să lase vorbă ultimului turist să stingă lumina atunci când părăsește Brăila.

Înțelegem că ambiția lui Dragomir este aceea de a stabili un record la asfaltare, pentru a acoperi tot ceea ce n-a făcut predecesorul său, tutorele Aurel Simionescu, în anii cât a fost primar al Brăilei. Unul nu a făcut mai nimic, iar altul face acum exces de zel, împroșcând toată Brăila cu smoală încinsă, pentru a da de lucru fabricii de bitum aflate la marginea orașului.

Și pentru că tot asistăm la inundații de străzi în ultima vreme, ar trebui să se ia în calcul faptul că o stradă pietruită nu se inundă niciodată, există rosturi între pietre pe unde se scurge apa. Străzile pietruite rezolvă natural această problemă, pentru că apa se scurge în sol și nu suprasolicită sistemul de canalizare. În plus, piatra nu va radia niciodată căldură, așa cum o face asfaltul. Asfaltul se încălzește foarte tare, iar aerul devine irespirabil, în timp ce piatra are o inerție termică mult mai pronunțată. Plus că din piatră nu se degajă compuși volatili chimici, acel aer toxic, pe care noi îl numim «miros de asfalt»”.

Europarlamentarul Mihai Tudose (PSD): „Ce ne facem dacă ne întâlnim pe stradă cu Cîțu exact atunci când el aude voci?”

Europarlamentarul brăilean Mihai Tudose (PSD) este amuzat de o recentă postare făcută pe o rețea de socializare de fostul președinte PNL Florin Cîțu, care consideră că președintele PSD Marcel Ciolacu ar trebui să dea  niște explicații pentru creșterea bruscă a prețurilor la energie și gaze cu circa 30%.

În textul postat, liberalul susține că în octombrie 2021 a fost aprobată OUG 118 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece, care a scăzut prețul la gaze și energie electrică, dar în ultima perioadă prețurile amintite au crescut substanțial: “INS arată că prețul la gaze și energie electrică a scăzut în februarie și martie. INS a calculat, în februarie și martie, prețul gazelor și al energiei electrice în baza OUG 118/221.

PSD a criticat vehement Ordonanța 119/2021 și nu a vrut să o prelungească și după luna martie 2022. A impus OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023. Ordonanța PSD a intrat în vigoare la 1 aprilie 2022, iar prețul gazelor a crescut în aprilie cu 26% și al energiei electrice cu 28%”.

În ceea ce-l privește, Tudose a comentat tot pe o rețea de socializare: „Lumea văzută prin ochii lu’ Cîțu…

Printr-o postare care se vrea a fi devastatoare la adresa PSD, Cîțu (da, acel Cîțu) se arată indignat că PSD a crescut prețul la energie!!!

Trecând peste ridicolul situației, trecând peste faptul că el ca Prim-ministru a închis centrala de la Mintia, trecând peste faptul că Ministrul Energiei de atunci este și acum același Popescu-PNL, trecând peste faptul că el Cîțu urla peste tot că nu se poate interveni cu o schemă de plafonare a prețurilor și că acum spune că PSD s-a opus și el a vrut, trecând peste toate acestea și peste multe altele, rămâne totuși o întrebare: ce ne facem dacă ne întâlnim cu el pe stradă exact atunci când el aude voci?”.

Deputatul Niță: S-a adoptat HG pentru aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”

Deputatul brăilean Nicu Niță (PSD) anunță s-a adoptat Hotărârea de Guvern pentru aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”, care înseamnă  un sprijin pentru cultivatorii de cartofi în valoare de 15 milioane de lei.

Niță îi informează pe cei interesați că cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern amintite, până cel târziu la data de 15 iulie a anului de cerere.

„Categoriile de fermieri cărora li se aplică sprijinul prevăzut prin prezenta hotărâre sunt: *producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; *producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; *producători agricoli persoane juridice

Aceștia trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

a) să dețină o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha;

b) să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 29 noiembrie a anului de cerere;

c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum în anul 2022;

d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative.

Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 200 euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie (inclusiv) a anului de cerere.

Această schemă de ajutor vine în sprijinul cultivatorilor de cartofi care aveau nevoie pentru a continua să obțină producții care să acopere necesarul de consum al României, iar prin viitorul Plan Național Strategic se vor sprijini construirea de depozite dedicate recoltelor de cartofi”, a mai precizat parlamentarul brăilean.

Noul program de lucru cu publicul la nivelul Serviciului Public Comunitar de Pașapoarte Brăila, valabil începând din data de 20 iunie

Prefectul Brăilei, Iulian Timofei, a emis astăzi un Ordin prin care a stabilit programul de lucru cu publicul la nivelul Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte Brăila, valabil începând de luni, 20 iunie.

Astfel, potrivit documentului amintit, SPCP Brăila va funcționa după următorul program:

– în zilele lucrătoare în intervalul orar 8:30 – 18:30

– în zilele de weekend – 8:00 – 16:00

Modificarea de program este valabilă în perioada 20.06.2022 – 19.08.2022

SPCP Brăila transmite, de asemenea, tuturor cetățenilor că au posibilitatea depunerii cererilor de eliberare a pașapoartelor, în intervalul anterior menționat, atât prin efectuarea programării online, disponibilă la adresa www.epasapoarte.ro, cât și prin modalitatea clasică, direct la ghișeu, fără programare, în ordinea sosirii.

Secretarul de stat Florin Dobrescu, declarație la Gala Capital Top 100 Femei de Succes: „Îmi doresc ca numărul companiilor coordonate și fondate de femei să fie cât mai mare. Ministerul nostru va reprezenta mereu un sprijin pentru orice inițiativă antreprenorială”

Brăileanul Florin Dobrescu (PNL), secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, a înmânat premiile la Categoria „Afaceri” în cadrul Galei Capital Top 100 Femei de Succes, ce s-a desfășurat joi seară. Evenimentul a fost organizat de revista Capital și a avut ca scop recunoașterea meritelor și implicării femeilor în dezvoltarea mediului economic, social, cultural și politic din România.

Dobrescu a înmânat următoarele premii: Premiul pentru performanță și inovație în sustenabilitate – Diana Cîtu, General Manager Reciclad’OR; Premiul pentru crearea unui brand de top cu bijuterii unicat – Malvina Cservenschi, Fondator Malvensky; Premiul pentru antreprenoriat medical dedicat sănătății femeii – Elena Teodorescu, Fondator și Director Medical Donna Medical Center.

În acest cadru, secretarul de stat  a vorbit despre Programul național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul Întreprinderilor Mici și Mijlocii: “Mă bucur să amintesc aici faptul că Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, pe care îl reprezint, va implementa Programul național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul IMM, conform Pachetului de stimulare economică România Tech Nation de sprijinire și impulsionare a digitalizării economiei – Componenta «Woman in Tech» din Programul de guvernare. Îmi doresc să reușim să punem în consultare publică acest program special cât de curând, pentru că economia românească are nevoie de inițiative sustenabile și pentru că egalitatea de șanse este un deziderat către care orice democrație trebuie să tindă. Felicitări tuturor doamnelor antreprenor din România! Îmi doresc ca numărul companiilor coordonate și fondate de femei să fie cât mai mare, indiferent de domeniul de activitate. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului va reprezenta mereu un sprijin pentru orice inițiativă antreprenorială”.

Amintim că Programul pentru Femeia Antreprenor are ca obiective stimularea și sprijinirea structurilor economice private înființate de către femei, dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul IMM, precum și creșterea gradului de tehnologizare și digitalizare în companiile conduse de către femei antreprenor. Bugetul pentru acest program în anul 2022 este de 157.624.000 lei și va asigura finanțarea a aproximativ 800 de întreprinderi.

“Condiția de eligibilitate în cadrul Programului este deținerea a minim 50% din părțile sociale sau acțiuni de către femei. Practic, măsura se adresează direct afacerilor conduse de către doamnele antreprenor. Așa cum este creionat acum proiectul acestui program, măsura de sprijin va acorda granturi în valoare de până la 200.000 de lei, cu asigurarea unei co-finanțări de minim 5% din valoarea eligibilă a proiectului. Nu este pentru prima dată când Ministerul Antreprenoriatului și Turismului implementează programe de sprijin dedicate femeilor manager, măsurile gestionate în anii anteriori fiind foarte apreciate atât la nivel european, cât și de către doamnele care conduc afaceri în România”, a mai declarat Florin Dobrescu.

În perioada 2022 – 2027, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului va implementa programele naționale dedicate sprijinirii înființării și dezvoltării IMM-urilor, începând cu măsura Start-up Nation, ediția a treia și continuând cu schemele de ajutor dedicate activităților de comerț-servicii și sectorului productiv, precum și cu Programul pentru Femeia Antreprenor.

„Călătoriile lui Erus prin România” – o întâlnire cu scriitorul Alec Blenche

Primăria Brăila și Biblioteca Județeană „Panait Istrati” organizează miercuri, 22 iunie, la ora 18.00 pe Faleza Dunării, la scenă, evenimentul intitulat „Călătoriile lui Erus prin România”. Mai exact, este vorba despre o întâlnire a celor mici, dar nu numai, cu unul dintre cei mai iubiți scriitori de cărți educative pentru copii din România, Alec Blenche și cu fetița lui, Emma.

„Cu 35 de cărți publicate în doar 5 ani, care au devenit un adevărat fenomen, Alec Blenche a fost declarat în 2019 cel mai citit autor de cărți pentru copii. Seriile «Jup, un pisoi de soi» și «Cronicile Pădurii» sunt foarte îndrăgite de micii cititori, ca și «Lecții de la Sami», «Aventuri în Țara Virtuților», «Pac și Mac», «Orașul verde și povestea culorilor». Scrise într-o manieră atractivă, cu suspans, cântecele și personaje amuzante, poveștile prezintă numeroase învățăminte despre prietenie, familie, alimentație sănătoasă, iubire și generozitate.

La eveniment ne vom bucura împreună de îndrăgitele personaje Pac și Mac, de muzică, autografe, ateliere creative și multe alte surprize! Chiar dacă acum faceți cunoștință cu ei, vă garantăm o seară minunată, o sărbătoare pentru copii, dar și pentru părinți”, spun organizatorii.

Ovidiu Iosif (PNL): Primăria capitalei a cerut organizatorilor SAGA festival o sumă care înseamnă 1,82 euro/zi/loc, pentru Arena națională. Primăria Brăila a cerut organizatorilor Streetfood festival o sumă care înseamnă 2,23 euro/zi/loc, pentru o parcare

Ovidiu Iosif, președintele Asociației „Dumitru Ionescu” și președinte al TNL Brăila (Organizația de tineret al PNL Brăila), continuă criticile la adresa Primăriei, legate de intenția liberalului de a organiza o manifestare de tipul Streetfood festival, intenție care a fost „sufocată” de Municipalitate, prin faptul că aceasta i-a cerut 167.591 lei pentru a-i acorda permisiunea să organizeze acel eveniment în parcarea de pe strada Mihai Eminescu.

Iosif a acuzat inițial faptul că Primăria Brăila cere bani unei asociații care este dispusă să se ocupe de toate demersurile pentru realizarea unui festival de acest tip, care ar anima strada Mihai Eminescu, în timp ce Primăria Galați a plătit 200.000 lei pentru organizarea unui eveniment similar.

Edilul șef Marian Dragomir (PSD) a explicat că potrivit legii, dacă o entitate privată organizează pe domeniul public o manifestare la care cere taxă de participare, Municipalitatea trebuie să perceapă, la rândul său, o taxă, iar suma ce i-a fost cerută lui Iosif este cea calculată în conformitate cu tarifele aprobate de CLM.

Liberalul a revenit cu un comentariu postat pe o rețea de socializare, în care acuză faptul că tariful practicat de Primăria Brăila este mai mare decât cel perceput de Primăria capitalei pentru Arena națională, nu pentru o amărâtă de parcare: „Ca să fim înțeleși… Primăria capitalei a perceput organizatorilor SAGA festival (care percepe bilete de intrare la festival… deci intenționează să facă profit) o chirie 1,5 mil lei/3 zile pentru Arena națională (capacitate 55.000 participanți), adică aprox 100.000 euro pe zi => 1.82 euro/zi/loc

Prin comparație, Primăria Brăila percepe pentru strada Republicii și ai săi 9000 și 59 de mp plan drept (suprafață care chiar și în cadrul unui festival nu poate suporta mai mult de 5000 de persoane) 167.591 lei pe 3 zile = aprox 33.500 euro = 2.23 euro/zi/loc.

1.82 euro/zi/loc București – Arena națională versus 2.23 euro/zi/loc Brăila – Strada Republicii

Dacă mai punem la socoteală și faptul că organizatorii Saga festival au avut acces 24/24 pe locația închiriată, spre deosebire de cele 11, respectiv 13 ore de program pe zi, în cadrul festivalului propus de mine la Brăila sau că la SAGA s-a pus muzică până în zori, nu până la ora 11 (ore în care lumea se distrează și cheltuie bani pe băuturi și mâncare) ar trebui să mai scadă din preț considerabil.

Prin urmare… suma cerută de Primăria Brăila pentru suprafața respectivă, cu programul de funcționare impus este enorm de mare chiar și pentru un festival de București care și-ar fi propus să scoată profit.

Suma a fost propusă cu bună știință ca să sufoce proiectul, degeaba se mimează normalitatea… normalitatea înseamnă să conștientizezi ce este Brăila față de București, normalitatea înseamnă să conștientizezi ce înseamnă strada Republicii față de Arena Națională”.

Primarul Dragomir: Dacă Iosif organizează Streetfood festival și cere o taxă comercianților, el trebuie să plătească o taxă Primăriei. Dacă el ne dă datele comercianților și se ocupă Primăria de organizare, comercianții primesc spațiu gratis și prețurile lor vor fi mai mici. Ce alege?

Primarul Brăilei, Marian Dragomir (PSD), declară că Municipalitatea a cerut Asociației „Dumitru Ionescu” să plătească o taxă pentru organizarea pe domeniul public a unui eveniment de tipul Streetfood festival fiindcă asta prevede legislația în vigoare, în cazul în care diverse ONG-uri sau firme private organizează pe domeniul public evenimente la care impun o taxă de participare.

Dragomir a mai precizat că suma solicitată de Primărie Asociației „Dumitru Ionescu” pentru evenimentul respectiv, ce urma să aibă loc în perioada 29-31 iulie, a fost calculată în baza tarifelor aprobate de Consiliul Local Municipal, conform prevederilor legale.

Edilul șef răspunde astfel declarațiilor critice lansate astăzi pe o rețea de socializare de președintele președintele Asociației „Dumitru Ionescu”, Ovidiu Iosif (care este și președinte al Organizației Municipale TNL Brăila), ce acuză Primăria că i-a cerut 167.591 lei pentru a-i acorda permisiunea să organizeze acel festival pe strada Mihai Eminescu, în condițiile în care Primăria Galați a plătit 200.000 lei pentru organizarea unui festival similar.

Dragomir a explicat că există o soluție ca festivalul să se desfășoare, iar comercianții să beneficieze gratis de spațiu, în loc să plătească o taxă asociației amintite: „La toate evenimentele organizate de Primăria municipiului comercianții nu plătesc niciun ban, primesc căsuțe gratuit, primesc stand gratuit, inclusiv la cele organizate pe strada Mihai Eminescu. Atunci când vine o entitate privată care desfășoară un eveniment privat, atunci conform Regulamentului aprobat în CLM noi trebuie să o taxăm, pentru că această activitate se desfășoară luând taxă de la agenții economici – cei care vin cu food trucks la acest festival plătesc o sumă organizatorului, pentru participare. Dacă, în schimb, organizatorul ne dă nouă, Primăriei, toate datele de contact ale celor care vor să vină la Streetfood festival, iar Primăria organizează acest eveniment, atunci noi le dăm la toți spațiu gratuit și nu luăm niciun ban de la nimeni.

Dacă el încasează bani de la acești comercianți, atunci el trebuie să plătească Primăriei municipiului, conform tarifului aprobat în CLM. Această sumă nu am stabilit-o eu, ci este calculată în baza tarifului aprobat de Consiliul Local Municipal.

Dar am mai spus: dacă acest domn ne trimite mâine datele de contact ale tuturor celor cu care a discutat pentru participarea la Streetfood festival, Primăria îi invită pe toți gratuit, nu mai plătesc nicio taxă, evenimentul îl desfășurăm sub egida Primăriei și toți cei care vor veni vor primi spațiu gratis.  Dar trebuie să organizăm noi evenimentul ca să putem face asta.

Dacă, în schimb, cineva organizează evenimentul printr-un ONG sau printr-un SRL și încasează bani de la comercianți, el trebuie să plătească Primăriei o taxă. Aceasta este legislația”.

Întrebat dacă există posibilitatea ca Primăria să organizeze acest eveniment în colaborare cu asociația amintită, Dragomir a spus că pentru a se face acest lucru, trebuia ca evenimentul să fie prins în calendarul de asocieri ale Municipalității pe anul 2022, aprobat la începutul acestui an și care nu mai poate fi modificat.

Cât privește faptul că este posibil ca Iosif să nu fie dispus să predea totul în mâinile Primăriei, după ce a consumat timp și energie pentru a organiza evenimentul, edilul șef a răspuns: „Păi vă întreb și eu: ce primează pentru el, să se facă acest eveniment care spune că e de mare interes pentru brăileni, comercianții să nu plătească nicio taxă și deci, și prețurile percepute de aceștia să fie mai mici, accesibile tuturor brăilenilor sau să bage în buzunar o asociație niște bani de pe urma acestor comercianți?”.

Întrebat dacă răspunsul oficial transmis lui Iosif are vreo legătură cu faptul că acesta este liberal, Marian Dragomir a răspuns că s-a urmat strict procedura legală și că oricum, el nici nu-l știa pe acesta ca fiind membru PNL, ci îl știa ca și candidat pe listele Partidului „Brăila Nouă”.

Liberalul Ovidiu Iosif: „Primăria Brăila mi-a cerut 167.591 lei pentru a-mi da permisiunea să fac un „Streetfood festival” pentru care organizasem totul. La Galați Primăria a DAT peste 200.000 lei ca să se organizeze un astfel de festival. Ne vedem la festivalul de la Galați!”

Președintele Asociației „Dumitru Ionescu”, Ovidiu Iosif, care este și președinte al Organizației Municipale de tineret a PNL Brăila, este indignat de faptul că Primăria i-a cerut o sumă substanțială ca să-i dea permisiunea să organizeze în parcarea de pe strada Mihai Eminescu un “Streetfood festival”, după modelul altor orașe din țară.

Iosif a postat astăzi pe o rețea de socializare un text în care își manifestă dezamăgirea pentru faptul că în loc să fie încurajat și susținut să organizeze un astfel de eveniment care ar anima zona amintită, Municipalitatea i-a cerut o grămadă de bani: „De fiecare dată înainte de alegeri ni se spune că centrul vechi al Brăilei este o prioritate pentru PSD și niciodată nu se întâmplă nimic… centrul vechi al Brăilei este în ruină totală, epava unui oraș de altă dată.

Prin urmare. am încercat să organizez un eveniment care să aducă puțină viață și culoare pe strada Republicii, prin organizarea unui eveniment de tip «Streetfood festival»… rulote cu burgeri, mâncare asiatică, chinezească, mexicană etc; scenă cu muzică de festival, zone amenajate pentru sesiuni foto, mobilier stradal și altele.

Am decis sa organizez întreg evenimentul prin intermediul unui ONG care ar fi preluat taxele de participare ale vendorilor și sponsorizările altor companii private, bani care ar fi mers in întregime către artiști, închiriere echipamente, mobilier și promovare.

Am discutat cu vendori, artiști, sponsori și totul părea să meargă bine până am ajuns la Primărie, pentru acordarea permisiunii de organizare a evenimentului în week-end-ul 29-31 iulie pe Republicii, cerere la care am primit răspunsul astăzi și în care mi se cere suma de 167.591 lei… și 50 de bani.

Prin urmare, data viitoare când ajungeți la concluzia că în Brăila nu se întâmplă nimic, să știți că asta nu se datorează decât faptului că Primăria nu vrea să vă distrați decât cum și când vrea ea.

Ca o paralelă, primarul din Oradea a suspendat complet plata autorizațiilor și chiriilor pentru agenții economici din centrul vechi ca o formă de prezentare a scuzelor pentru disconfortul creat de renovarea din temelii a centrului Oradei… Nu are nimeni asemenea așteptări la Brăila, nici de suspendare a vreunei chirii sau autorizații, nici de renovări de amploare, pentru că știm cu toții că atât poate administrația locală de la noi.

Nu ar fi costat totuși nimic să ai bunul simț și deschiderea de a permite brăilenilor să vină cu idei de revigorare a centrului vechi, așa cum e el acum… un ghetou din mijlocul orașului acoperit de umbreluțe, tot așa cum nu ar fi costat nimic să ofere brăilenilor șansa ca măcar o dată în an să se distreze și să se simtă așa cum o fac la evenimentele din orașele dezvoltate ale țării (pentru că, vă vine să credeți sau nu, unii brăileni nu sunt deloc atrași de ceea ce Primăria numește festivaluri).

Cum să ceri mă suma aia în Brăila?! Pe o stradă în paragină pe care nu trece aproape nimeni…???

P.S. Vă rog să luați aminte că Primăria Galați a DAT, nu cerut, peste 200.000 lei ca să poată avea un streetfood festival organizat la ei. Eu am încercat să fac asta gratis și tot nu a fost de ajuns…. dar asta e, ei au primar, nu vultur preșuv! (Yeap… pun intended )

Prin urmare, stimați brăileni, ne vedem la un burger în Galați «Streetfood festival», 1-4 septembrie, Gradina Publică”.

Primarul Dragomir, despre surparea apărută pe Calea Dorobanților, în imediata apropiere a liniei de tramvai: „Se lucrează cu grijă la o adâncime de 5,5 m. Nu s-a întrerupt circulația tramvaiului, nu este niciun fel de risc”

Surparea carosabilului de pe Calea Dorobanților, din zona Apollo, nu are legătură cu proiectul de reabilitare a Căii Dorobanților, aflat în perioadă de garanție – este concluzia trasă de o comisie instituită la nivelul Primăriei Brăila, după ce ieri a avut loc o surpare a șoselei în zona amintită, în apropierea liniei de tramvai. Informația ne-a fost furnizată de primarul Marian Dragomir.

Verificările au fost necesare pentru a se stabili dacă surparea are legătură cu lucrarea celor de la Tancrad – caz în care firma amintită ar fi fost obligată să facă o intervenție în garanție, pe cheltuiala sa – sau dacă are legătură cu o avarie a rețelei vechi de canalizare de pe strada Apollo.

După ce s-au făcut verificările de rigoare, lucrările de reparații au început în cursul zilei de astăzi.

După cum ne-a mai informat edilul șef, „se lucrează cu grijă la o adâncime de 5,5 m”, însă nu s-a considerat necesară întreruperea circulației tramvaiului în acea zonă, pentru că „nu este niciun fel de risc din acest punct de vedere”.

2-3 iulie – Festivalul lavandei din Bărăgan, cu invitați tot unul și unul, printre care se numără trupa Compact, Dinu Olărașu, Irina Margareta Nistor și Costel Pătrășcan

În perioada 2-3 iulie va avea loc cea de a treia ediție a Festivalului lavandei din Bărăgan.

După cum spune organizatorul, firma Nympheum, această ediție „a fost gândită ca un eveniment prietenos, consistent, civilizat”, în care oaspeții să fie în centrul atenției: „Dacă orbul a nimerit Brăila, pentru a ajunge la Festival este și mai ușor: Șoseaua Slobozia – Brăila, 30 km de la Slobozia. Altfel spus, se ajunge cu ochii închiși!

Atuurile noastre sunt:

-cea mai mare plantație de lavandă din țară: 25 hectare

-trupa Compact, cu un camion plin de hit-uri, de la “Cine ești tu, oare?” la “Mă voi întoarce” sau “Te mai gândești la mine”

– premiera în România a filmului „Alcarras”, câștigătorul Ursului de Aur anul acesta, la Festivalul Internațional de film de la Berlin și prezența extraordinară a criticului de film Irina Margareta Nistor

-imnul festivalului “Asimptomatic mov”, compus de Dinu Olărașu, cât și prezența cantautorului în festival

-umor inteligent, prin expoziția de caricatură semnată de Costel Pătrășcan, cât și show-ul de caricatură atât de apreciat în țară

-balonul cu aer cald, care este cât un bloc cu 7 etaje, ce va fi senzația din aer (fiindcă senzația de pe pământ rămâne lavanda)…

-gastronomia aleasă cu grijă și prezența brand-urilor alimentare din zonă, plus băuturi de calitate

-ateliere pentru copii, jocuri, mini cinema tot pentru copii, concurs de ii, taxi-căruța, plimbare cu barca pe canal, ședințe foto…

ProMOVăm Brăila!”.

Evenimentul va începe pe 2 iulie la ora 10.00, iar duminică, 3 iulie, distracția va porni de la ora 9.00.

Accesul se face pe bază de bilet achiziționat direct la locația amintită sau online. Costul biletului este de 20 de lei/ zi, iar copiii sub 10 ani au acces gratuit. Biletele se găsesc în format electronic pe www.iabilet.ro și international prin www.kooltix.com și în format fizic în magazinele Flanco, Diverta, Metrou Unirii 1, magazinele Muzica, IQ Box, Uman, Libmag și pe terminalele Selfpay.