Șeful ITM Brăila, Liviu Arhire, despre incidentul cu liftul din Spitalul Clinic Județean: „Este foarte clar că e vorba de accident de muncă acolo. Angajatorul are prerogativa legală de a-și cerceta evenimentul, iar după finalizarea cercetărilor va depune dosarul la noi, spre avizare”

Șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire, declară că instituția sa a fost sesizată cu privire la incidentul cu liftul din Spitalul Clinic Județean de Urgență din data de 29 decembrie, în urma căruia două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Arhire ne-a declarat că ITM a fost anunțat în termenul legal de conducerea spitalului și acum se așteaptă ca Spitalul Clinic Județean de Urgență să facă ancheta internă, potrivit legii și să prezinte dosarul cu concluziile la ITM: „Evenimentul a fost comunicat Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila ieri, urmând a fi făcută ancheta de către angajator, iar în momentul în care se finalizează cercetarea se depune dosarul la noi, spre avizare. Dacă este în regulă îl avizăm, dacă nu suntem de acord cu concluziile din dosar îl respingem și cerem să se refacă. Asta este procedura legală”.

Arhire a mai precizat că potrivit legii, angajatorul are la dispoziție 24 de ore pentru a anunța ITM cu privire la faptul că a avut loc un accident de muncă: „În cazul unui asemenea eveniment, care nu a avut urmări cu deces, angajatorul are prerogativa legală de a-și cerceta evenimentul și de a-i stabili caracterul. Oricum, în acest caz este foarte clar că e vorba de accident de muncă acolo.

În condițiile în care noi nu suntem de acord cu ceea ce se scrie în dosar,  vom respinge dosarul, dar noi, ITM, nu avem voie să ne interpunem în cercetarea angajatorului. Dacă sunt declarații contradictorii, toate acestea vor fi la dosar. Și dacă nu suntem de acord cu ceea ce s-a scris în dosar și cu ce s-a stabilit ca și concluzii de către angajator, respingem dosarul și cerem să se refacă”.

După cum ne-a mai informat șeful ITM Brăila, legea prevede un termen de 15 zile lucrătoare pentru cercetarea evenimentului, dar permite prelungirea acestui termen, dacă în perioada amintită nu s-au putut aduna toate documentele necesare, toate declarațiile celor implicați, etc.

Deputatul Popa acuză o încercare de mușamalizare în cazul incidentului cu liftul de la Spitalului Clinic Județean Brăila, în urma căruia două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale: „Îi cer public demisia managerului Delia Râșnoveanu și aștept ca președintele CJ să facă același lucru”

Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, acuză încercarea de mușamalizare în cazul incidentului de joi cu liftul din Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, în urma căruia două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale și  îi cere public demisia managerului Brăila Delia Râșnoveanu. De asemenea, liderul PNL îi cere și președintelui CJ  Brăila, Iulian Chiriac (PSD), să-i solicite demisia lui Râșnoveanu (PSD).

Popa consideră că este foarte grav faptul că „persoane diferite din conducerea spitalului au prezentat variante diferite ale incidentului și variante diferite cu privire la numărul persoane care au necesitat îngrijiri medicale”.

Deputatul a transmis într-un comunicat de presă: „Incidentul de joi, 29 decembrie, cu liftul care nu a mai putut fi controlat și care «a alunecat necontrolat» de la etajul III al Spitalului Clinic Județean de Urgență, este încă o dovadă a modului iresponsabil în care este condus acest spital de managerul Delia Râșnoveanu, a cărei principală calitate este carnetul de partid.

PNL Brăila i-a cerut în mai multe rânduri demisia managerului Râșnoveanu, pe care colegul său de partid, președintele Consiliului Județean Brăila, social-democratul Iulian Francisk Chiriac, o protejează de ani de zile, în ciuda numeroaselor nereguli semnalate de-a lungul timpului de pacienți, de brăileni, în general, de consilierii PNL, de presă.

Domnul Chiriac nu obișnuiește să recunoască atunci când greșește, așa că nu ar fi de mirare să aflăm că dumnealui nu consideră că incidentul cu liftul din spital e o mare problemă.

În primul rând, e o problemă că un lift în care erau mai multe persoane n-a mai răspuns la comenzi și în loc să urce, s-a dus în jos, de la etajul III.

În al doilea rând este o problemă că persoane diferite din conducerea spitalului au prezentat variante diferite ale incidentului și variante diferite cu privire la numărul persoane care au necesitat îngrijiri medicale.

După cum am citit în presă, întâi s-a declarat că nu a fost vorba despre «prăbușirea liftului», ci despre «o alunecare controlată», după care, atunci când angajații spitalului au dat informații suplimentare presei, varianta oficială s-a schimbat: n-a fost «alunecare controlată, sub supravegherea specialiștilor», a fost «alunecare necontrolată», iar specialiștii au ajuns după ce liftul s-a oprit la subsol. Apoi Poliția a spus că a fost «cădere în gol de la etajul III».

Și nu e singura neconcordanță: întâi a fost o persoană care a necesitat îngrijiri medicale, apoi, la insistențele presei, reprezentanții spitalului au recunoscut că au fost două persoane, dar au spus că n-au fost leziuni grave. Apoi Poliția a anunțat că s-a întocmit dosar penal și sunt continuate cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.

Este o bătaie de joc la adresa noastră, a brăilenilor, ca atunci când este vorba despre un incident atât de grav, să încerci să mușamalizezi lucrurile!

Dacă «aluncarea necontrolată» era «cu viteză mică», așa cum declară purtătorul de cuvânt al spitalului, cum a ajuns o persoană să aibă leziuni la coloană?! Ce înțelege purtătorul de cuvânt prin «viteză mică»?

Și cum este posibil ca un lift care a căzut în gol de la etajul III, cu atâția oameni în interior, să nu fie supus unei verificări serioase, ci să fie repus în funcțiune în câteva ore, pentru ca mai apoi angajații să ia singuri decizia de a nu mai urca în el, fiindcă aseară «mirosea a ars»?

Cât de mare poate să fie inconștiența conducerii spitalului, ca să nu facă verificări foarte serioase, înainte de a permite folosirea acelui lift, care înțeleg că are peste 40 de ani vechime? Chiar este nevoie să se întâmple o tragedie pentru ca managerul Râșnoveanu să priceapă că nu se poate juca în asemenea mod cu viețile oamenilor?

Îi cer public demisia managerului Delia Râșnoveanu și aștept ca președintele Consiliului Județean, Iulian Chiriac, să facă același lucru”.

Amintim că Poliția s-a sesizat în acest caz ieri după-amiază, după ce presa a publicat informații pe acest subiect.

Poliția Municipiului Brăila s-a sesizat în cazul incidentului cu liftul care „a alunecat necontrolat” la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila. În cauză a fost întocmit dosar penal

După publicarea pe rețelele de socializare a informațiilor cu privire la incidentul de ieri de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, unde un lift n-a mai răspuns la comenzi și „a alunecat necontrolat” – varianta reprezentanților spitalului – de la etajul III la subsol, iar două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, Poliția Municipiului Brăila s-a sesizat și în cauză a fost întocmit dosar penal.

Compartimentul Relații Publice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brăila a transmis următoarele: „Astăzi, 30 decembrie, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Brăila s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că la data de 29.12.2022, în incinta unui spital de pe raza municipiului Brăila ar fi avut loc un accident de lift.

Din primele cercetări, se pare că la data de 29 decembrie, în jurul orei 14:30, cu ocazia folosirii unui lift, patru persoane ce se aflau în interior ar fi căzut cu acesta în gol de la etajul 3 la subsol.

În urma evenimentului a rezultat vătămarea corporală a două dintre persoanele aflate în lift, respectiv a două femei în vârstă de 46 și 49 de ani, ce au necesitat acordarea de îngrijiri medicale de specialitate.

În cauză a fost întocmit dosar penal în care sunt continuate cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și nerespectarea masurilor legale de securitate și sănătate în muncă”.

Așadar,  varianta polițiștilor este că „liftul a căzut în gol”, nu că a fost „o alunecare necontrolată”.

Dr. Voicu, despre incidentul cu liftul din Spitalul Clinic Județean Brăila: „Nu a fost «alunecare controlată», a fost necontrolată. Două persoane au suferit leziuni”. Pe surse: același lift, care a fost folosit din nou astăzi, a fost blocat în această seară de liftieră, pentru că mirosea puternic a ars

Nu a fost „alunecare controlată” a liftului de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, ci a fost alunecare necontrolată și nu a fost doar o persoană afectată de alunecarea necotrolată a liftului, ci au fost două – sunt informațiile pe care le-am obținut de la purtătorul de cuvânt al spitalului amintit, dr. Dragoș Voicu, pe care l-am contactat  după ce am primit mesaje de la angajați ai unității amintite, care ne-au declarat că liftul amintit nu a fost coborât la modul controlat de specialiști, ci s-a prăbușit de la etajul 3 și că două persoane au fost rănite.

Informațiile inițiale au fost că ieri liftul respectiv, în care erau mai multe persoane, s-ar fi prăbușit.

Contactat telefonic, președintele Consiliului de Administrație al Spitalului  Clinic Județean de Urgență Brăila, Viorel Botea, ne-a declarat că nu a fost vorba despre prăbușirea liftului, ci despre faptul că acesta a rămas blocat la etajul I, că au fost chemați specialiștii care au realizat „o alunecare controlată”, astfel încât liftul a fost adus la subsol și acolo au fost scoase din el toate persoanele.

După publicarea articolului cu declarațiile lui Botea, am primit mesaje de la angajați ai spitalului care afirmau că nu a fost alunecare controlată de la etajul I, ci o prăbușitre de la etajul III, că o asistentă s-a ales cu fracturi și era aseară în terapie, iar o infirmieră s-a ales cu leziuni.

L-am contactat în continuare pe purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Județean, dr. Dragoș Voicu, ce ne-a dat noi informații pe această temă.

Acesta ne-a citit din nota de relație dată de liftiera care era în lift și care a declarat: „La ora 15:30 eram în ascensor împreună cu alte 7 persoane, la etajul III. Am apăsat butonul de comandă pentru etajul IV. Ascensorul s-a deplasat spre etajele inferioare cu viteză mică. Când a  ajuns aproximativ între etajele I și parter a avut o oprire bruscă, după care a pornit tot cu viteză mică până la subsol, unde s-a oprit tot brusc, dar la o diferență de paviment de circa 25 de centimetri”.

Dr. Voicu a continuat: „N-a fost «deplasare controlată», fiindcă liftul a alunecat, comanda a fost în sus și liftul a alunecat în jos. Acest lift, din ce am înțeles de la partea tehnică, are numai două sisteme de frânare – e vechi, are 42 de ani -; primul sistem de frânare a acționat la oprirea aceea bruscă, ce a fost un șoc și al doilea sistem de frânare a acționat când liftul s-a oprit definitiv. Nu a ajuns la tampoanele de jos, de la subsol, s-a oprit înainte de a ajunge la ele.

În afară de sperietură, de panică, în lift, o asistentă de la Medicală care avea probleme mari cu coloana cervicală, ca urmare șocului despre care vă vorbeam, a suferit o fractură de vertebră T1, la gât. Dacă ar fi fost doar șocul de la oprirea bruscă a liftului, leziunile nu ar fi fost în zona gâtului; erau niște leziuni preexistente și a fost suficient acel șoc ca să apară probleme în acea respectivă. A venit neurochirurgul la spital, i s-a făcut CT, dar nu a fost internată, e în afara oricărui pericol. Fisurile acelea nu sunt în zona care să afecteze măduva spinării.

Din ce am aflat, mai era o infirmieră care la șocul ăla a căzut peste căruțul în care era un pacient și s-ar fi lovit la genunchi, dar nu a fost ceva grav; s-ar putea chiar ca acea infirmieră să fie la serviciu în seara asta.

Deci din punct de vedere medical, cine a fost afectat, a fost rezolvat imediat, iar din punct de vedere tehnic, a fost anunțată toată lumea care trebuia să intervină, au venit de la Galați și au rezolvat ce trebuia rezolvat cu liftul. S-a intervenit cât se poate de repede, au anunțat evenimentul”.

Întrebat dacă liftul respectiv este folosit acum sau este încă blocat, pentru reparații, dr. Voicu ne-a declarat că acesta a fost reparat ieri de specialiștii care au venit la fața locului și în cursul zilei de azi a început să fie folosit din nou.

Acesta a mai precizat că liftul avea toate verificările la zi și că abia în primăvara anului următor era programată următoarea verificare.

 

Potrivit unor informații de ultimă oră obținute de la angajați ai Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, în această seară, liftul amintit a fost blocat de liftieră la etajul VII, deoarece la etajele superioare mirosea puternic a ars și era și un fel de „ceață albă” – exprimarea surselor noastre – suspectă, iar personalul medical a bănuit că este iarăși o problemă la lift și nu a mai avut curajul să urce în el.

Un lift de la Spitalul Clinic Județean Brăila s-a blocat la etajul I, cu mai multe persoane în interior. Președintele CA al spitalului, Viorel Botea: „Liftul a fost coborât printr-o alunecare controlată la subsol. O femeie a acuzat dureri de coloană”

Un lift de la Spitalul Clinic Județean Brăila s-a blocat ieri după-amiază la etajul I, cu mai multe persoane înăuntru.

În contextul în care potrivit unor informații lansate în spațiul public, liftul s-ar fi prăbușit de la etajul I, am cerut informații pe această temă președintelui Consiliului de Administrației al Spitalului,  Viorel Botea.

Acesta ne-a declarat că nu a fost vorba despre o prăbușire a liftului, ci despre o coborâre controlată, făcută de specialiștii veniți la fața locului: „Ieri, la ora 17, liftul de la Internări s-a blocat cu aparținători la etajul I. A fost anunțat imediat ISCIR și IFMA, care au trimis echipe la fața locului și de asemenea, a venit tot personalul administrativ din spital care se ocupă de activitățile de acest gen.

S-a realizat o alunecare controlată până la subsol și acolo au fost scoase toate persoanele. O femeie, liftiera, a acuzat dureri de coloană și a fost dusă pentru investigații medicale. Din informațiile pe care le-am obținut astăzi,  femeia este în afara oricărui pericol.

Precizez că liftul este autorizat, are toate reparațiile făcute la zi, are mentenența făcută. Mâine se va prezenta o expertiză pe această temă și se va încheia un raport”.

Bilanț la doi ani de mandat ai deputatului Nicu Niță: 32 de declarații politice, 77 de propuneri legislative inițiate, 13 întrebări și interpelări în Parlament

La finalul acestui an, deputatul brăilean Nicu Niță (PSD) face un bilanț al activității sale parlamentare. El declară că în cei doi ani de activitate ca deputat a depus 32 de declarații politice în scris și s-a aflat printre inițiatorii unui număr de 77 de propuneri legislative, dintre care 12 au devenit legi. De asemenea, parlamentarul are în total 13 întrebări și interpelari făcute în Parlament și s-a aflat printre semnatarii unui număr de 5 moțiuni.

„Propunerile legislative la care am fost inițiator și care au devenit lege sunt următoarele:

-Propunere legislativă pentru completarea art.112 din Legea educației naționale nr.1/2011 – a devenit Legea 271/2021

-Proiect de Lege pentru completarea art.23 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții – a devenit Legea 303/2021

-Propunere legislativă pentru modificarea art.3 alin.(3) din Legea cooperației agricole nr.566/2004 – a devenit Legea 6/2022

-Propunere legislativă privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix – a devenit Legea 175/2022

-Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene – a devenit Legea  135/2022

-Proiect de Lege privind reglementarea statutului personalului contractual care, în perioada stării de alertă, a fost încadrat pe perioadă determinată – a devenit Legea 70/2022

– Proiect de Lege privind înființarea Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989 – a devenit Legea 259/2022

-Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.98/2016 privind achizițiile publice, Legii nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, precum și a Legii nr.101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționrea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor – a devenit Legea 208/2022

-Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe – a devenit Legea 318/2022

-Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003 Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea și completarea OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare -a devenit Legea 283/2022

-Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare – a devenit Legea 325/2022

-Proiect de Lege pentru prevenirea și combaterea cancerului – a devenit Legea 293/2022.

Printre subiectele întrebărilor și interpelărilor s-au aflat:

-stadiul lucrărilor la podul peste Dunăre de la Brăila

-proiectarea și construcția așa numitelor «capete de pod», podețe de la curțile proprietarilor din sate și commune

-modificările și completările aduse la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.195/ 2002 privind circulația pe drumurile publice

-ținuta și comportamentul polițiștilor.

De asemenea, ca membru și apoi ca secretar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice am susținut prin toate mijloacele legale interesele agricultorilor, am susținut agricultura românească, ca sector de o importanță vitală pentru economia țării.

Și pentru că ne aflăm la finalul anului 2022, închei prin a ura tuturor românilor și în special tuturor brăilenilor ca anul 2023 să fie unul mai bun, cu sănătate, bucurii și multe realizări personale și profesionale. La mulți ani!”, declară Nicu Niță.

CJ Brăila a aprobat prețurile medii ale produselor agricole care se vor lua în calcul în anul fiscal 2023, pentru evaluarea veniturilor obținute din arenda primită în natură

CJ Brăila a aprobat pe final de an prețurilor medii ale produselor agricole ce se vor lua în calcul în anul fiscal 2023 la nivelul județului Brăila, pentru evaluarea în lei a venitului brut, în cazul în care arenda se exprimă în natură.

Potrivit legii, consiliile județene trebuie să stabilească prețurile medii ale produselor agricole, în baza acestora Administrația Județeană a Finanțelor Publice urmând să evalueze nivelul veniturilor pentru contribuabilii care primesc arenda în natură și să stabilească impozitul aferent.

Prețurile medii ale produselor agricole, așa cum au fost aprobate de CJ Brăila, sunt următoarele:

*cultura de grâu – 1,05 lei/kg

*cultura de orz – 0,95 lei/ kg

*cultura de porumb – 1,20 lei/ kg

*cultura de floarea soarelui – 2 lei/kg

*cultura de rapiță – 2,10 lei/kg

*cultura de soia – 2,30 lei/kg

*cultura de mazăre – 0,80 lei/kg.

Fonduri suplimentare pentru primăriile din județ, repartizate de CJ Brăila: Localitățile conduse de PNL au primit câtre 300.000 lei, iar cele conduse de PSD, USR și PMP câte 700.000 lei

Consiliul Județean Brăila a aprobat ieri, în cadrul unei ședințe extraordinare, repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a fondului la dispoziția CJ reprezentând cota de 6% din impozitul pe venit, reprezentând susținerea programelor de dezvoltare locală, pentru susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală, precum și pentru cheltuielile de funcționare, pe care unitățile administrativ-teritoriale din județ nu le pot finanța din venituri proprii.

Repartizarea banilor s-a făcut după cum se vede în tabelul din foto.

Primăriile conduse de primari PNL au obținut câte 300 mii lei, în timp ce primările conduse de PSD, PMP sau USR au primit câte 700 mii lei.

Precizăm că aceste fonduri trebuie cheltuite până la finele lunii decembrie.

Astăzi s-a semnat contractul realizarea Studiului de Fezabilitate pentru Aeroportul internațional Galați-Brăila (aeroport cargo și de pasageri)

Astăzi a fost semnat la Galați contractul privind realizarea Studiului de Fezabilitate pentru Aeroportul internațional Galați-Brăila (aeroport cargo și de pasageri). Mai exact, obiectul contractului îl reprezintă ”Servicii privind planul de investiții/Master Plan și Studiul de Fezabilitate, necesare pentru obiectivul de investiție „Realizarea Aeroportului Internațional Galați-Brăila”, precum și pentru pregătirea studiilor asociate fazei de proiectare SF aferente viitorului obiectiv de investiții. Contractul a fost semnat de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, președintele CJ Brăila, Iulian Chiriac și Florin Petre, reprezentantul asocierii care a câștigat licitația.

Asocierea câștigătoare, SC Aduro Impex SRL (lider asociere) & SC Tecno Engineering 2C SRL & SC WE Project Engineering SRL, cuprinde 17 entități, printre care se numără și Universitatea “Dunărea de Jos” Galați.

Contractul are o valoare de 30.719.699,00 lei fara TVA (36,556,441.81 lei cu TVA) și un termen de finalizare de 9 luni.

Aeroportul va fi amplasat în zona Braniștea, iar zona deservită va fi: Galați, Brăila, Vrancea, Buzău și parțial Republica Moldova.

Aeroportul va avea o pistă în lungime de 4000 metri, lățimea pistei urmând să fie de 45 m.

Proiectarea în faza de studiu de fezabilitate va include toate elementele necesare pentru detalierea soluției recomandate, cu planuri, schițe, profiluri și secțiuni, precum și descrieri tehnice preliminare ale următoarelor obiecte investiționale:

*Terminal;

*Căi de rulare și platformă;

*Turn de control;

*Drumuri de acces, drumuri tehnologice, împrejmuiri, parcări, stații autobuz, stații taxi, etc.

*Sisteme și instalații necesare desfășurării activității, utilități, etc.

Toate caracteristicile finale ale proiectului (dimensiunile, amplasarea, alte caracteristici tehnice) se vor determina pe baza activităților/analizelor desfășurate în cadrul acestui contract, ținând cont de criterii obiective, precum mărimii fluxurilor de trafic de pasageri prognozat, a numărului prognozat de mișcări de aeronave, analiza/comparația opțiunilor economice și conexiunile de transport.

După semnarea contractului, președintele Chiriac a declarat: “De ceva timp, cu toții vrem să dezvoltăm această zonă, cea mai mare aglomerare urbană după capitala București. Mă bucur foarte mult că prioritar pentru noi, în calitate de președinți, nu sunt doar proiectele județului, sunt și proiectele regiunii. Este o dorință de-a noastră de a pune în prim-plan și aceste mari proiecte de infrastructură și iată că azi semnăm acest contract.

Am citit unele comentarii, zvonul s-a dus foarte repede și în presă, cum lumea era sceptică și cu podul peste Dunăre de la Brăila, care și el este un obiectiv foarte important în zona noastră; eu cred că aeroportul și celelalte investiții majore care se fac în infrastructura portuară, în infrastructura de drumuri, sunt proiecte care vor fi motorul de dezvoltare a acestei regiuni.

Mă bucur că suntem o echipă unită, împreună cu cei doi europarlamentari, Mihai Tudose și Dan Nica. O să avem o colaborare de lungă durată, pentru că nu este vorba despre proiectele brăilenilor sau ale gălățenilor, ci sunt proiectele regiunii.

O să gândim proiecte și pentru cele două primării, Primăria municipiului Brăila și Primăria municipiului Galați, să vină în această asociere cu noi proiecte mari, care să dezvolte această comunitate”.

(sursă video – Facebook Iulian Chiriac)

Deputatul Popa anunță că astăzi s-a semnat primul contract pe Programul „Anghel Saligny” pentru un proiect din județul Brăila – este vorba despre proiectul de reabilitare a drumului DC1 Surdila Greci – Făurei, întocmit de Primăria Surdila Greci

Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, anunță că astăzi s-a semnat la București primul contract pe Programul „Anghel Saligny” pentru județul Brăila, pe un proiect al comunei Surdila Greci.

Popa precizează într-un comunicat dat publicității că este vorba despre un proiect care vizează reabilitarea drumului comunal DC1 (DN2B – Str. Gării din Făurei – comuna Surdila Greci): „Este un drum pe care în campania electorală cei de la PSD au tot promis că-l vor asfalta, dar n-a fost să fie până acum. În discuțiile mele cu domnul primar îmi spunea că acesta este un drum care n-a fost reabilitat niciodată în ultimii 30 de ani de administrația social-democrată.

La circa 2 ani după ce drumul a trecut din administrarea Consiliului Județean Brăila în administrarea Primăriei Surdila Greci, iată că se va primi finanțare pentru reabilitarea acestuia.

Contractul a fost semnat astăzi de primarul localității, liberalul Ionel Meiroșu și vreau să îi mulțumesc acestuia pentru implicare, pentru că a fost primul din județul Brăila care a dus documentația completă. Va fi un proiect de pe urma căruia vor beneficia și locuitorii orașului Făurei, dar mai ales cei din Surdila Greci”.

Secretarul de stat Canciu, bilanț la final de an: „Mă apropii de sfârșitul anului cu convingerea că am făcut totul corect, mai ales pentru Brăila. Nu am spus că am făcut totul perfect, pentru că sunt un simplu om”

Președintele Organizației Municipale a PNL Brăila, Cătălin Canciu, secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, face un bilanț al activității sale profesionale și politice la final de an și apreciază că „a făcut totul corect, mai ales pentru comunitatea în care trăiește, Brăila”.

Într-un comunicat dat publicității Canciu afirmă că anul 2022 a fost pentru el unul cu multe provocări în plan profesional, care „i-au dovedit că le poate gestiona corect”: „Vorbesc despre încheierea mandatului din fruntea Inspectoratului Școlar Județean, un loc drag mie, unde am obținut rezultate deosebite și despre numirea mea în funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului.

Am ajuns la București la sfârșitul lunii august. Cu multă muncă, studiu și comunicare am reușit să mă acomodez noii funcții și să îmi fac treaba bine și de la acest nou nivel. În aceste câteva luni am cunoscut oameni cu adevărat interesați ca țara să progreseze, oameni dedicați  și foarte bine pregătiți.

Mă apropii de sfârșitul anului cu convingerea că am făcut totul corect, mai ales pentru comunitatea în care trăiesc, Brăila, pe care o prețuiesc și o respect.

Nu am spus că am făcut totul perfect, pentru că sunt un simplu om, un om care poate să-și asume ceea ce face, mai ales atunci când greșește.

Am criticat constant urâțeniile citadine, tocmai pentru ca administrația să poată îndrepta lucrurile; am făcut asta cu riscul de a părea mereu Gică contra. Am suportat jigniri, am fost făcut în toate felurile, doar pentru că am criticat ceea ce se vede în oraș, ceea ce văd toți brăilenii la o simplă plimbare la pas. Ce s-a întâmplat știți cu toții: când nu sunt argumente să combați o opinie, arunci cu noroi!

Merg înainte, nu am să renunț niciun moment la ideea că Brăila se va ridica, că într-o zi își va recâștiga măreția!

Vreau să vă asigur că nu voi renunța nicio secundă să-mi expun punctul de vedere, să scot în evidență ceea ce este incorect, chiar tragic pentru acest oraș istoric, aproape distrus de atâția ani de administrație socialistă. Nu cred că există cineva care să nu-și dorească un oraș de talie europeană, un oraș cu adevărat al anului 2023.

Sunt recunoscător brăilenilor, celor care mă cunosc, dar și celor pe care nu i-am întâlnit, dar care mi-au apreciat curajul de a spune adevărul, așa cum îl văd atât eu, cât și alți colegi liberali.

A fost un an greu pentru noi toți, criza economică generată de pandemia Covid-19 și de războiul din Ucraina ne-a bulversat viața, dar sperăm să se termine totul cu bine și să fie pace.

În final, dar nu în ultimul rând, le doresc brăilenilor în Noul An multă sănătate, prosperitate și gânduri bune! La mulți ani!”.

Eveniment organizat de ITM Brăila pe tema noutăților legislative în domeniul securității și sănătății în muncă

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Braila a organizat o întâlnire cu servicii externe de securitate și sănătate în muncă (SSM) și angajatori cu mai mult de 50 de lucrători, cu organizare SSM proprie.

În cadrul acestei reuniuni au fost prezentate noutățile legislative în domeniul securității și sănătății în muncă, survenite odată cu aprobarea modificărilor aduse H.G. nr.1425/2006, în concordanță cu Legea nr. 208/2021 și Legea nr. 319/2006, care vizează interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legislative, atât a celor referitoare la comunicarea și cercetarea evenimentelor în care sunt implicați lucrători, cât și a posibilității de a utiliza semnătura electronică și mediul online în emiterea și gestionarea documentelor aferente relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.

Sesiunea de întrebări și răspunsuri a suscitat interesul participanților, care au solicitat lămuriri privitoare la punerea în aplicare a ultimelor prevederi legale, printre principalele subiecte supuse prezentării și dezbaterii regăsindu-se: *comunicarea și cercetarea accidentelor de muncă, inclusiv a celor produse în afara granițelor României; *utilizarea mediului online în activitatea de securitate și sănătate în muncă; *folosirea semnăturii electronice, avansată sau calificată pentru toate documentele din domeniul SSM; *completarea fișei de instruire individuală și consemnarea instruirii în format electronic.

CLM Brăila a aprobat astăzi suplimentarea cotizației la HC Dunărea pe anul în curs cu 300.000 lei

Consiliul Local Municipal Brăila a aprobat astăzi suplimentarea cotizației anuale la dezvoltarea activității sportive a HC Dunărea Brăila în anul 2022, cu suma de 300.000 lei.

Potrivit documentelor prezentate consilierilor, până la această dată Handbal Club Dunărea Brăila a primit suma de 3 milioane lei, adică întreaga contribuție a Municipalității pe anul în curs, așa cum a fost aprobată într-o hotărâre CLM anterioară. Mai nou, însă, Adunarea Generală a Asociaților de la HC Dunărea a solicitat o suplimentare a cotizației Municipiului Brăila cu suma de 300.000 lei, iar astăzi aleșii locali au aprobat alocarea acestei sume.

Precizăm în ședința AGA  în care s-a aprobat propunerea privind suplimentarea cotizației Municipiului Brăila pe anul 2022 cu suma de 300.000 lei s-au mai aprobat următoarele propuneri: *suplimentarea cotizației pe anul 2022 a membrilor Clubului cu 3000 lei – persoanele juridice și cu 540 lei – persoanele fizice; *suplimentarea cotizației pe anul 2022 a CJ Brăila cu suma de 1.200.000 lei.

Ultimul meci din acest an din cadrul Ligii Florilor Mol – 29 decembrie, etapa a XI-a: Dunărea Brăila – SCM Gloria Buzău

Pe data de 29 decembrie este programată runda cu numărul XI din cadrul Ligii Florilor Mol, tur competițional, sezon 2022/2023. Dunărea Brăila va întâlni SCM Gloria Buzău, joi, începând cu ora 17:00, acasă, în Sala Polivalentă din Brăila.

Biletele se vor pune în vânzare în ziua jocului, începând cu ora 15:30. Prețul este de 15 lei.

Meciul va putea fi urmărit live canalul de YouTube al HC Dunărea Brăila, iar cei interesați pot urmări scorul și marcatoarele și pe pagina Federației Române de Handbal, accesând link-ul: https://frh.ro/meci.php?id=74251 .

Între anii 2019-2022, cele două echipe au disputat față în față 5 meciuri, toate fiind câștigate de echipa brăileană. Ultima întâlnire a avut loc în data de 09.04.2022, la Brăila. Partida s-a încheiat la scorul de 27 – 26 pentru echipa de la malul Dunării.

”Este ultima etapă din anul 2022 pentru echipa Dunărea Brăila. Jucăm acasă și ne dorim victoria. Anul 2022 a fost un an plin de provocări pentru club, un an al reconstrucției.  Suntem pe drumul cel bun, iar rezultatele sunt convins că vor apărea.

Țin să mulțumesc tuturor celor care ne-au acordat încredere, principalilor finanțatori, Consiliul Județean Brăila și Primăria Municipiului Brăila, dar și sponsorilor privați care au ales Brăila pentru a investi în performanțe sportive. Și nu în ultimul rând, mulțumim brăilenilor, suporterilor, care ne-au fost alături ori de câte ori am jucat acasă. Îi aștepăm și la meciul cu Buzău să strigăm împreună «HAI, DUNĂREA BRĂILA!»”, a declarat președintele HC Dunărea Brăila, Adrian Manole.

În acest moment Dunărea Brăila ocupă locul 6 în campionat, acumulând 16 puncte.

Următoarea etapă este programată în data de 11 ianuarie 2023, în deplasare, împotriva echipei CS Rapid București.

CLM Brăila a aprobat astăzi creșterea nivelului alocației zilnice de hrană la cantina socială de la 12 lei/persoană la 16 lei/persoană. Din această sumă se asigură două mese pe zi

CLM Brăila a aprobat în ședința de azi nivelul alocației zilnice de hrană la cantina socială, valabil pentru anul 2023: 16 lei/persoană. Din această sumă se asigura hrana pentru două mese pe zi: prânzul și cina.

În prezent,  alocația zilnică de hrană este de 12 lei/persoană. Potrivit informaților prezentate consilierilor, nivelul alocației minime de hrană la cantina socială din Brăila nu a mai fost modificat în ultimii 8 ani, perioadă în care prețurile produselor alimentare și ale utilităților a crescut în mod constant.

Consilierul municipal Constantin Sîrbu (PNL) a declarat că suma de 16 lei/ persoană este „scandalos de mică” și a propus majorarea acesteia la 30 lei/persoană:

Propunerea sa a căzut la vot.

La această dată, cantina socială din municipiul Brăila asigură un număr  91 porții/zi.

Precizăm că potrivit legii, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social următoarele categorii de persoane:
a) copiii în vârstă de până la 18 ani, aflați în întreținerea acelor familii al căror venit net mediu lunar pe o persoană în întreținere este sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social;
b) tinerii care urmează cursuri de zi la instituțiile de învățământ ce funcționează în condițiile legii, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani în cazul celor care urmează studii superioare cu o durata mai mare de 5 ani, care se afla în situația prevăzută la lit. a);
c) persoanele care beneficiază de ajutor social sau de alte ajutoare bănești acordate în condițiile legii și al caror venit este de până la nivelul venitului net lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social;
d) pensionarii;
e) persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, aflate într-una dintre următoarele situații: sunt izolate social, nu au susținători legali, sunt lipsite de venituri;
f) invalizii și bolnavii cronici;
g) orice persoană care, temporar, nu realizează venituri.

Proprietarii unui număr de 50 de imobile din Brăila aflate în stare de degradare vor plăti în 2023 un impozit majorat cu 500% pentru clădirile respective

Proprietarii unui număr de 50 de imobile din municipiul Brăila vor plăti la anul un impozit majorat cu 500% pentru clădiririle pe care le dețin, ca urmare a faptului că nu s-au îngrijit să le repare, iar modul în care arată acestea afectează imaginea orașului.

Este vorba despre clădiri de pe Bulevardul Al. I Cuza și străzile Ana Aslan,  Brașoveni, Cazărmii, Cojocari, Dr. Constantin Hepites, Danubiului, Împăratul Traian, Mihai Eminescu, Rubinelor, R. S. Campiniu, Mărăști, Vadul Schelelor, Școlilor, Vapoarelor, Calea Galați, Piața Traian.

Decizia a fost luată în ședința Consiliului Local Municipal de astăzi.

Consilierul local Florin Gheorghiță (PNL) a comentat că nu i se pare corect faptul că sunt sancționați doar unii dintre proprietari clădirilor aflate în avansată stare de deteriorare și a dat și un exemplu în acest sens: în Piața Traian sunt mai multe clădiri degradate, printre care și una  care îi aparține Municipalității; proprietarii celorlalte clădiri au fost „sancționați” cu  majorarea impozitului  cu 500%, în timp ce Municipalității nu i se întâmplă nimic pentru că nu repară clădirea care-i aparține.

În plus, liberalul a mai spus că în opinia sa, Primăria ar fi trebuit să găsească o variantă de a-i stimula pe proprietarii acestui gen de clădiri să le repare, nu să se grăbească să-i sancționeze:

Gheorghiță nu a primit niciun răspuns de la primarul Marian Dragomir (PSD), care astăzi a fost neobișnuit de tăcut în ședința CLM.