Agenda teatrala de week-end
marți, 23 aprilie, 2024
CJ Braila investeste anul acesta 13 milioane lei in cultura si 3 milioane lei, in sport
Consiliul Judetean a alocat in acest an fonduri in valoare de 12.880 mii lei, pentru diverse servicii culturale de care vor beneficia brailenii. Din aceasta suma, 3.200 mii lei reprezinta bugetul alocat Bibliotecii Judetene “Panait Istrati”, suma destinata, printre altele, cheltuielilor de personal si de intretinere, realizarii agendei culturale a institutiei, reconditionarii cartilor, reparatiilor curente. Alte 6.210 mii lei sunt prevazute pentru Muzeul Brailei, 946 mii lei, pentru Scoala Populara de Arte si Meserii “Vespasian Lungu”, iar 2.324 mii lei vor merge catre Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Traditiilor Populare. In plus, Consiliul Judetean sustine financiar si in acest an Societatea Filarmonica “Lyra”, cu 200 mii lei.
Pe de alta parte, in bugetul pe 2015 al judetului Braila sunt prevazute 3.024 mii lei pentru cheltuieli destinate serviciilor recreative si sportive. Din suma amintita anterior, 1.024 mii lei vor merge catre Sala Polivalenta, iar 2.000 mii lei vor fi cheltuite pentru sprijinirea asociatiilor si fundatiilor sportive, intre care un loc pricipal il detine Handbal Club Dunarea.
Cat despre serviciile religioase, acestea vor fi sprijinite de catre Consiliul Judetean cu suma de 1.635 mii lei, destinata platii personalul neclerical din institutiile de cult, in numar maxim de 217 persoane.
CJ Braila aloca in acest an 740 mii lei ISU si 1,3 milioane lei, Centrului Militar Zonal
Consiliul Judetean Braila a alocat in acest an fonduri in valoare de 800 mii lei, pentru Serviciul Public Comunitar de Evidenta Persoanelor. Subventia este destinata, printre altele, asigurarii cheltuielilor de personal, a celor cu utilitatile, materiale si servicii cu caracter functional, pentru achizitionarea de material consumabile, perfectionarea profesionala a angajatilor, reparatii si igienizari.
Pe de alta parte, tot in bugetul din acest an este prevazuta o suma de 1.306 mii lei Centrului Militar Zonal. Din acesti bani, 556 mii lei reprezinta cheltuieli cu utilitatile, plata serviciilor, achizitionare obiecte de inventar, abonamente la publicatii periodice, iar 750 mii lei vor fi cheltuite pentru implementarea unei retele INTRAMAN in cadrul unitatii, dotari, consolidarea si reabilitarea cladirii in care isi are sediul CMZ.
Comparativ, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Braila va primi de la bugetul judetean in acest an doar 740 mii lei, dintre care 540 mii lei reprezinta cheltuieli curente de intretinere si functionare, iar 200 mii lei – fonduri pentru achizitionarea de utilaje specifice si mijloace de interventie.
CJ Braila aloca 100 milioane lei in 2015, pentru sectorul “Locuinte, servicii publice, mediu si ape”
Consiliul Judetean Braila a alocat in acest an fonduri in valoare de 99.666 mii lei, pentru sectorul “Locuinte, servicii publice, mediu si ape”. Din aceasta suma, cea mai mai mare parte, 94.500 mii lei, este destinata proiectului FEN Managementul deseurilor. Alte 1.475 mii lei vor merge catre Compania de Utilitati Publice CUP Dunarea, iar 1.328 mii lei sunt alocate pentru partea de proiectare si documentatii de urbanism. O suma de 900 mii lei va fi cheltuita cu proiecte de refacere a padurilor degradate, iar 835 mii lei vor sta la dispozitia primariilor din judet, pentru realizarea Planurilor de Urbanism General. De asemenea, 178 mii lei sunt prevazute pentru lucrarile la locuintele destinate medicilor rezidenti.
Pentru sectorul de drumuri si poduri, vor fi cheltuite de la bugetul judetean, in acest an, 25.427 mii lei. Din suma amintita, 19.196 mii lei sunt alocate lucrarilor de reparatii curente, iar 4.445 mii lei, reparatiilor capitale ale drumurilor judetene. Alte 1.500 mii lei reprezinta plata lucrarilor de deszapezire pe drumurile judetene efectuate in aceasta iarna de primarii, iar 286 mii lei – plata serviciilor de proiectare pentru drumuri judetene.
CJ Braila aloca in acest an 15,5 milioane lei invatamantului si 38 milioane lei, sanatatii
Consiliul Judetean Braila a prevazut in bugetul pe acest an fonduri in valoare de 15.461 mii lei pentru invatamantul local. Din aceasta suma, 7.343 mii lei sunt destinate cheltuielilor de personal pentru invatamantul special, iar 7.300 mii Iei, pentru partea de asistenta sociala (programul lapte-corn, fructe in scoli). In rest, 620 mii lei urmeaza sa fie cheltuite cu achizitionarea de bunuri si servicii in invatamantul special, 150 mii lei vor fi alocate premiilor pentru elevii si profesorii braileni cu rezultate deosebite, iar 8 mii lei se vor cheltui cu bursele aferente invatamantului special.
Pe partea de Sanatate, suma totala alocata acestui sector la nivelul judetului Braila, in anul curent, este de 38.200 mii lei. Din aceasta, cea mai mare parte, 31.500 lei, va merge catre Spitalul Judetean. Alte 5.100 mii lei vor fi cheltuite pentru investitiile ce vizeaza sectia de Cardiologie si cea de Pediatrie din acelasi spital, care reprezinta un capitol special in buget. In plus, au mai fost alocate 1.595 mii lei catre Spitalul de Pneumoftiziologie si 5 mii lei, pentru cheltuieli vizand achizitionarea a diverse bunuri si servicii in domeniul Sanatatii.
Iugulescu: Este greu sa reabilitezi spitalele de tip vagon, cum e Spitalul Judetean Braila
Directorul Spitalului Judetean Braila, Mihail Iugulescu, declara ca desi este absoluta nevoie de o reabilitare din temelii a unitatii pe care o conduce, pentru a se alinia din toate punctele de vedere la noile cerinte europene, o astfel de operatiune de amploare este foarte greu de realizat in practica. Iugulescu spune ca in lipsa unui alt spital mare in judet, care sa poata prelua bolnavii, reabilitarea trebuie facuta din mers, cu unitatea in stare de functionare. El a explicat ca intr-o cladire de tip vagon, ca Spitalul Judetean Braila, este complicat sa ai pe o parte santier, iar pe o alta parte, zona aseptica: “Este extraordinar de greu sa reabilitezi Spitalul Judetean, in conditiile in care este practic singurul spital din Braila. Mai avem un asa-zis spital orasenesc la Faurei si atat. Sunt judete in Romania care au si 20 de spitale. Acelea pot face oficiul de a prelua fluxul de pacienti, in momentul in care repari ceva. Reparatia spitalului asta, ca unic spital al judetului, este extraordinar de dificila. Noi am apelat la Institutul de Arhitectura <<Ion Mincu>> si s-a dovedit ca sistemul de genul o treime in care se lucreaza si doua treimi care functioneaza este foarte greu de aplicat in aceste spitale de tip vagon, in care circuitele se intersecteaza si trebuie sa faci reparatii pastrand niste circuite medicale care sa fie conforme, pentru ca altfel, spitalul isi pierde acreditarea. Nu poti intersecta circuitele muncitorilor, cele de reparatii, cu circuitele pacientilor. Solutia cea mai simpla si solutia reala a acestei probleme, stiuta si de minister, este aceea ca e mult mai simplu sa construiesti un spital nou, in baza cerintelor actuale, decat sa reabilitezi un spital vechi.
A reabilita un spital e o chestiune cu foarte multe nuante. Poti sa faci o cosmetizare, poti sa intri in problema mai serios si sa faci o reabilitare medie, sau poti sa reabilitezi complet institutia respectiva, aducand-o la standardele de astazi, la care te obliga ministerul, pentru a acredita spitalul. Spitalele din Romania in ultimii 25 de ani si-au pierdut valabilitatea, ca sa spun asa, din punct de vedere al conceptului arhitectural si al circuitelor nou introduse, prin alinierea la normele europene. E o realitate. Avem in Romania spitale in care s-au facut eforturi – inclusiv la noi, la Braila, din momentul in care am fost preluati de autoritatea locala s-au produs schimbari majore in spital, dar lucrurile sunt greu de facut, cand esti singurul spital din judet si te intrebi ce trebuie sa faci mai intai: sa asiguri siguranta si confortul pacientilor, sau o reabilitare?”.
Iugulescu: Nu scapam de igrasia din Spitalul Judetean decat prin anveloparea cladirii
Directorul Spitalului Judetean Braila, Mihail Iugulescu, admite ca fotografiile aparute in presa cu igrasia din unele incaperi ale sectiei de Pediatrie reflecta realitatea, insa spune ca acesta este un fenomen care nu poate fi rezolvat prea usor. Iugulescu sustine ca singura solutie este anveloparea Spitalului Judetean, astfel incat sa nu se mai formeze condens in saloane, din cauza diferentei de temperatura intre exterior si interior, insa aceasta operatiune este costisitoare si nici nu se poate face pana nu se termina alte investitii din unitatea amintita: “Caldura din spital, combinata cu frigul de afara, prin peretii astia de beton realizeaza condensul, in special la etajele superioare, unde daca nu luam masura reabilitarii termice, in sensul anveloparii, nu avem cum sa scapam de fenomenul igrasiei. Este o chestie dovedita si stiuta. Ce facem noi este sa tinem sub control continuu fenomenul – cu niste limitari si niste precautii, pentru ca solutiile antimucegai sunt unele dintre ele cu potential toxic si trebuie sa stim ce solutii folosim, iar solutiile mai blande nu sunt tocmai eficiente si nu realizeaza curatirea. Ne bazam foarte mult pe curatire manuala, cu solutii care sa nu faca rau pacientilor si varuiala o data la 2-3 saptamani, pentru ca petele astea de mucegai pateaza imediat si simpla stergere, chiar daca ai var lavabil, nu rezolva problema, trebuie tras un nou strat de var, dupa aceea raschetat, urmand sa rezolvam problema cumva la vara. Dar va inchipuiti ca sa anvelopezi un spital e un proiect laborios si costisitor. El a fost luat in discutia Consiliului Judetean cu ani in urma, dupa care a fost lasat cumva in planul 2, pentru ca au aparut alte investitii care trebuie terminate”.
Intrebat cum catalogheaza starea sectiei de Pediatrie la ora actuala, Iugulescu a spus: “O cataloghez ca normala, tinuta sub control, cu efort din partea intregului personal, atat a celui administrative, cat si a celui de ingrijire, de a limita fenomenul acesta de condens care se produce”.
Rotaru: Imprastierea de erbicide pe marginea drumurilor ar putea duce la uscarea copacilor
Senatorul Ion Rotaru nu agreeaza propunerea facuta recent de consilierul judetean Gicu Mitache (PNL), de a se recurge la erbicidarea ierbii de pe marginea soselelor din judetul Braila, si nu la cosirea ei. Chiar daca Mitache a sustinut ca solutia erbicidarii este mai ieftina si astfel, s-ar econonomisi banul public, Rotaru crede ca imprastierea de erbicid pe marginea drumurilor judetene ar putea avea efecte nedorite, iar costurile ar fi chiar mai mari decat in cazul cosirii: “Nu mi se pare o idee fericita. Eu as sustine si ideea de cost, care ar fi mult mai mare decat operatiunea de a cosi iarba, avand in vedere ca erbicidele sunt destinate intretinerii si rezolvarii problemelor ce tin de culturile agricole, nu de iarba de pe marginea soselelor. Pe de alta parte, vorbim de poluare, de mediu si asa mai departe, iar ca sa folosesti un erbicid care sa aiba un spectru foarte larg si sa genereze distrugerea tuturor buruienilor, ar inseamna sa afectezi si copacii de pe marginea soselelor”.
Dragomir nu este de acord cu erbicidarea ierbii de pe marginea soselelor
Deputatul PSD Marian Dragomir (foto) considera ca solutia propusa recent de consilierul judetean Gicu Mitache (PNL), de erbicidare a ierbii de pe marginea soselelor si nu de cosire a ei, este una nefericita. Mitache a insistat in cadrul celei mai recente sedinte a Consiliului Judetean Braila, declarand ca solutia oferita de el este mai buna decat cositul nu doar ca efect, ci si ca pret, insa presedintele CJ Viorel Mortu a spus ca nu se poate pronunta in aceasta chestiune, pana nu cere si acordul Agentiei de Protectie a Mediului.
Deputatul Dragomir are si el rezerve cu privire la varianta de a parjoli terenul de pe marginea drumurilor: “Eu o consider o idee care nu-si gaseste aplicarea, pentru ca s-ar distruge un intreg ecosistem; in plus, cetatenii care au diverse culturi pe langa drumul respectiv pot fi afectati in mod direct, cum s-a mai intamplat – ca sa nu mai vorbim si despre faptul ca daca erbicidam, lasam locul parjolit. Si iarba are rolul ei, intretine terasamentul; evident, trebuie sa aiba o anumita inaltime, nu sa fie pana la genunchi, sau mai inalta”.
Rotaru: Probabil ca un medic face fata mai greu functiei de manager de spital
Senatorul PSD Ion Rotaru este de parere ca managerul unui Spital Judetean ca acela de la Braila trebuie sa aiba functia de conducator cu norma intreaga si sa nu se mai ocupe si de consultarea, tratamentul sau operarea bolnavilor. Rotaru crede ca un spital de asemenea marime, cu atatea probleme, necesita un manager care sa nu fie ocupat ore in sir sa-si faca meseria de medic, ci sa se dedice integral functiei de conducere: “Eu cred ca e o chestiune de abordare a functiei de manager, nu doar la Spitalul Judetean Braila, ci in general. Un manager care nu are decat acea atributiune, de a coordona, de a organiza, de a realiza ceea ce este necesar pentru a face sa functioneze institutia respectiva, ar trebui sa fie degrevat de alte sarcini. Probabil ca un medic face mai greu fata unui asemenea post, pentru ca are si chestiunile care tin de profesie, de ceea ce face el ca medic si atunci timpul pe care si-l aloca pentru a manageria o anumita institutie nu este suficient. De aici apar probabil si blocaje, si imposibilitatea de a gestiona la timp si cu rapiditatea necesara toate problemele unui spital de aceasta marime, care trebuie sa recunoastem ca are un numar important de salariati, de probleme, de pacienti si de lucruri care daca nu le gestionezi sistematic si la momentul la care apar, se rostogolesc dupa aceea in cascada si genereaza probleme mult mai grave”.
Precizam ca managerul Spitalului Judetean Braila, dr. Mihail Iugulescu, inca isi face meseria de medic chirurg si a declarat ca nu va renunta niciodata la practica medicala, indiferent de functia pe care o ocupa.
Simionescu: Incercam, incet-incet, sa mutam chiriasii din centrul vechi al Brailei
Primarul municipiului, Aurel Simionescu, declara ca s-a inceut deja de cativa ani actiunea de mutare a chiriasilor asistati social din cladirile de patrimoniu situate in centrul istoric. El precizeaza insa ca nu trebuie generalizat in privinta celor care locuiesc in zona respectiva, pentru ca nu toti sunt de calitate indoielnica, asa cum sugera consilierul municipal Laurentiu Chiru, si nu toti vandalizeaza spatiile in care locuiesc: “In zona centrului istoric exista diferite categorii de persoane cu statut de chirias. Sunt persoane absolut onorabile, care stau acolo de 30, de 50 de ani si sunt si persoane de alta categorie, la care facea referire domnul consilier Chiru. In proiectul pe care-l avem pentru comunitati defavorizate incercam ca incet-incet, din zona centrala sa relocam niste persoane pe alte zone – nu neparat la periferie, ci oriunde avem astfel de spatii sociale, astfel incat in cladirile de patrimoniu sa eliberam spatiile pe care le detinem noi. Acolo, in urma retrocedarilor, avem situatii in care parterul cladirii este al cuiva si etajul este al Municipalitatii, sau invers, parterul este al nostru si etajul apartine unui proprietar privat.
Eu discut chiar in aceasta perioada la Bucuresti in ideea de a obtine finantare pentru construirea in 2015 a inca trei noi blocuri pe zona ANL-locuinte sociale si incercam sa facem in asa fel, incat acele spatii din cladirile de patrimoniu sa ramana la dispozitia noastra, pentru a face altceva acolo: fie sedii pentru diverse institutii pe care le avem, fie sa le oferim altor persoane. Totusi, inainte de asta, acele spatii trebuie aduse la alte standarde, pentru ca in 1900, cand au fost facute, ele raspundeau la anumite cerinte, dar acum nu mai raspund standardelor actuale. Deci am inceput aceasta actiune de relocare si este o prioada de tranzitie, in care incercam ca persoanelor respective, chiriasi din centrul vechi al orasului, sa le dam alte locuinte sociale”.
Chiru:Scoateti chiriasii asistati social din cladirile de patrimoniu din situl vechi al Brailei!
Afara cu chiriasii asistati social din cladirile de patrimoniu din situl istoric al Brailei! Este solicitarea consilierului municipal Laurentiu Chiru (PNL), care este nemultmit ca mare parte dintre nevoiasii care locuiesc cu chirie in imobilele din centrul vechi al orasului sunt de o calitate morala indoielnica si distrug sistematic imobilele respective. Consilierul este spune ca simpla aparitie a acestor persoane in centrul orasului, intr-o zona de promenada, afecteaza imaginea Brailei si cere hotarat mutarea lor la periferie, cu atat mai mult cu cat ne dorim ca in 2021, Braila sa devina Capitala Culturala Europeana. Chiru ii solicita primarului municipiului, Aurel Simionescu, sa aiba ca prioritate construirea unor locuinte la marginea orasului, unde sa fie mutati chiriasii respectivi. In acest fel, spune el, s-ar putea incepe reabilitarea imobilelor vandalizate in decursul anilor si pe de alta parte, s-ar dezvolta si zona periurbana, atat din punct de vedere economic, cat si social: “Braila concureaza la titlul de Capitala Culturala Europeana, dar sunt foarte multi chiriasi in centrul vechi si aici va fi o corelatie cu un proiect care se tot amana, cu zona periurbana, sau metropolitana. Trebuie sa gandim ce facem cu acei oameni, carora trebuie sa le cream un mic cartier, sau asezamant, undeva la marginea orasului, unde trebuie sa construim ceva. Pentru ca o zona periurbana probabil ca veti fi toti de acord cu mine ca aduce foarte multa plusvaloare, putem accesa fonduri europene, putem dezvolta orasul. Eu cred ca aceasta chestiune este una dintre cele mai importante prioritati pentru acest oras si nu stiu de ce nu vrem pur si simplu sa o punem in aplicare, dau daca vrem, tergiversam, alocand sume foarte mici de la buget. Noi trebuie sa ne gandim foarte bine ce vom face cu acesti oameni si unde o sa-i mutam”.
Grosu: Vasta cultura a lui Vasile Datcu s-ar putea sa-i faca mai mult rau decat bine, in politica
Vicepresedintele PMP Braila, Viorel Grosu, este de parere ca intrarea in noul PNL a fostei PD-iste Daniela Vasioiu va tulbura si mai mult apele in organizatia amintita, unde si asa, nu este foarte mare intelegere intre vechiul PNL si fostul PDL local. Liderul PMP crede ca este evident ca adeziunea lui Vasioiu la PNL nu este privita cu ochi buni de fostii PDL-isti, avand in vedere ca acestia au preferat sa se abtina de la comentarii pe acest subiect. In plus, Grosu crede ca nici nou-venitul Vasile Datcu – un vechi liberal, exclus din partid in urma cu cativa ani – nu este sigur ca se va integra in “noul PNL”, iar principalul motiv il constituie vasta sa cultura: “Domnul Datcu, sincer, e o achizitie – si una buna, dar ramane de vazut cat de usor se va integra in noul PNL, fiindca e de apreciat bagajul sau de cunostinte, vaste cunostinte pe care le are dumnealui in toate domeniile, inclusiv pe partea politica, dar s-ar putea ca tocmai acest bagaj sa-i creeze anumite probleme, fiindca acolo lucrurile inca nu sunt asezate. Se vede cu ochiul liber asta si cu atat mai mult prezenta doamnei Vasioiu acolo nu va fi de natura la coaguleze organizatia, ci din contra”.
Iugulescu: Vom avea o sectie de Pediatrie noua, cu dotari extraordinare, dar fara medici pediatri
Directorul Spitalului Judetean Braila, dr. Mihail Iugulescu, declara ca unitatea pe care o conduce se confrunta cu o lipsa acuta de medici pediatri. El spune ca in cateva luni se va finaliza amenajarea noii sectii de Pediatrie, care este moderna, dotata cu echipament de nivel european, insa nu vor fi medici care sa lucreze acolo: “In ultimii ani am restrans sectia de Pediatrie si acum am condensat-o pe un nivel al spitalului – asta si din cauza ca ne-au plecat doctori, si acum va spun in premiera faptul ca medici specialisti pediatri sunt tot mai putini in Romania, se specializeaza extraordinar de putini, asa ca vom avea o sectie de Pediatrie noua, frumoasa, cu niste dotari extraordinare, dar fara medici pediatri. Din cauza lipsei de medici pediatri, Braila si foarte multe judete se confrunta cu o situatie extraordinar de grava, aceea ca in Unitatea de Primiri Urgente nu exista linie de urgenta de Pediatrie si ca noi ne desfasuram activitatea de urgenta in Pediatrie prin Camera de garda. Si e din ce in ce mai greu, pentru ca sunt doctori care au facut infarct, care s-au retras din activitate. Am facut acum o achizitie, un medic pediatru si cautam si rascautam astfel de specialisti.
De asemenea, este o lipsa extraordinara de medici pentru Anestezie Terapie Intensiva. Cea mai mare lipsa de medici ATI o aveam la Corpul B la Spitalului Judetean, unde exista un singur medic, care este si seful sectiei ATI si in rest, ne desfasuram activitatea cu pensionari. Aici am ajuns in Romania!”.
Iugulescu: In Spitalul Judetean e mizerie din cauza rudelor pacientilor, care vin in numar mare si stau mult
Directorul Spitalului Judetean Braila, dr. Mihail Iugulescu, admite ca in unitatea pe care o conduce nu este o curatenie exemplara, dar spune ca una dintre principalele cauze pentru mizeria si dezordinea pe care o reclama unii este programul de vizita, care e extrem de permisiv. Mai exact, Iugulescu spune ca rudele bolnavilor intra in spital cand vor si cati vor, iar faptul ca este o permanenta vanzoleala face ca partea de curatenie sa fie extrem de greu de realizat si de intretinut. Mai mult, spune directorul, faptul ca spitalul este in santier, iar in unele zone este moloz si praf face ca toata aceasta mizerie sa fie adusa de rudele pacientilor, pe incaltaminte, direct in saloane: “Este un program de vizite extraordinar de permisiv. Povestea asta creeaza, vrand-nevrand, si dezordine, pentru ca daca ii ai pe apartinatori toata ziua in salon si nu cum este in vest, intr-o zona <<de socializare>>, este dificil. Trebuie sa stiti ca in vest, bolnavii care nu se pot deplasa pot fi vizitati la pat, dar de un sigur apartinator si cu un anume program, care este strict: ai venit, ai stat maxium o jumatate de ora, ai plecat si in rest, personalul sanitar isi face treaba. La noi, apartinatorii stau toata ziua, cu catel, cu purcel, cu copii, cu toate rudele. Stau pe paturi, deranjeaza lenjeria, aduc in salon tot felul de vectori care incurca lucrurile, pentru ca un spital cum suntem noi, in santier, are moloz si praf care sunt aduse in saloane, iar lucrurile astea cred fantastic de mult cheltuielile cu substantele dezinfectante si tot ce inseamna produse pentru curatenie. Si una peste alta, creeaza dezordine, pe care o puteti fotografia si filma oricand doriti, pentru ca vizite sunt non-stop. Am incercat cu Consiliul Judetean sa reducem programul de vizitare, insa e foarte greu, reactia publica a fost negativa.
Aceasta dezordine creeaza asa, la prima vedere, aspectul de vechi, de neingrijit, iar cu personalul pe care-l avem in unele sectoare suntem la minimum, pentru ca Guvernul a stabilit un anumit plafon pentru salarii. Eu as vrea sa am peste tot numarul de infirmiere pe care mi-l doresc, dar nu-l am. Il am pe cel minim, iar in aceasta situatie, infirmierele alea trebuie sa se ocupe intai de necesitatile pacientului si dupa aceea, de aspectele celelalte, care inseamna cosmetica, curatenie, sa indrepte cearceafurile, sa alinieze paturile. Ori intr-o perioada de-asta de vizite, intr-o sectie de chirurgie, unde este totusi disciplina, esti oripilat cum arata paturile dintr-un salon, cum sunt de deranjate, cum le-au mutat asa, pentru ca au venit cate 4 persoane, cum se aseaza apartinatorii unui pacient pe patul altuia, inghesuind bolnavul. Ce poti sa le faci? Orice ai face, e de rau!”.
Iugulescu: De acum inainte, se vor putea oferi din ce in ce mai putine facilitati pentru medicii tineri
Directorul Spitalului Judetean Braila, dr. Mihail Iugulescu, considera ca unitatea sa a asigurat conditii foarte bune tinerilor medici, cu facilitati mult peste ce se poate obtine in alte locuri din tara. El spune ca dincolo de ceea ce a insemnat plata chiriilor pentru locuintele in care stau acesti doctori, Spitalul Judetean le-a asigurat si participarea la diverse instruiri in strainatate si la specializari, de unde s-au intors cu un nivel profesional superior. Iugulescu a precizat insa ca se asteapta ca de acum inainte, sa se poata oferi din ce in ce mai putine facilitati de acest gen: “Le-am oferit casa, le-am platit chiriile pana in momentul in care Curtea de Conturi a spus ca nu e voie si chestiunea asta trebuie remediata – si am dat-o si noi in <<ograda>> Consiliului Judetean, sa facem mai repede blocul cu garsoniere pentru medici, de langa spital. Am suportat din banii spitalului, atat cat s-a putut, specializari in strainatate, dus la congrese si la tot felul de intalniri profesionale care i-au ridicat, au adus diplome, au facut specializari – tot ce s-a putut, s-a facut pentru medicii tineri. Nu face niciun spital din Romania asa ceva, va spun, foarte putine spitale pot sa faca. Iar de acum incolo, eu va asigur ca se va putea tot mai putin”.