Cândea: De ce atâta pasiune pentru un Muzeu al Umorului Desenat și de ce atâta nepăsare și dispreț pentru una din cele mai redutabile biblioteci documentare de instituție muzeală din țară?

Directorul Muzeului Brăilei „Carol I”, Ionel Cândea,  consideră că este îndreptățit să folosească mare parte din spațiile existente în imobilul din strada Ana Aslan nr. 27 pentru a adăposti biblioteca documentară de insituție, și nu pentru Muzeului Umorului Desenat, în ciuda faptului că acel imobil i-a fost dat în administrare Muzeului „Carol I” în principal cu scopul de a fi amenajat un Muzeu al Umorului.

Într-un comunicat dat publicității pe site-ul Muzeului Cândea susține că deși s-a vorbit de circa 3000 de lucrări care ar exista la Centrul de Creație și care ar putea fi expuse la Muzeul Umorului, „a constatat cu stupoare” că nu sunt decât circa 100 și din acestea doar jumătate sunt originale, motiv pentru care Cândea se întreabă „de ce atâta pasiune pentru un astfel de Muzeu al Umorului Desenat?”.

În concluzie, ceea ce sugerează directorul Muzeului este că n-ar fi mare lucru de expus în Muzeul Umorului și că spațiile din Ana Aslan sunt mult mai bine folosite pentru a adăposti biblioteca documentară, decât pentru a expune „copii xerox color”.

«În anul 2019, Muzeul Brăilei “Carol I” s-a adresat Consiliului Județean Brăila cu rugămintea de a-i oferi un spațiu în care:

1.Să fie adăpostită biblioteca documentară de instituție, alcătuită din: Biblioteca ”Gh. T. Ionescu” (cumpărată în 1987); Biblioteca ”Mihail Guboglu” (cumpărată în 1991); Biblioteca ”Radu Manolescu” (cumpărată în 2000); Biblioteca ”Petre Diaconu” (donație 2004); Biblioteca ”Mihai Maxim” (donație 2017); Biblioteca ”Demostene Russo” (cumpărată din două biblioteci : Cioran Dorotheea și Emil Papadopol, 2017) și Biblioteca ”Mihai-Sorin Rădulescu” (donație 2020), în total circa 45.000 – 50.000 de volume.

La acestea se adaugă fondul de periodice de la Biblioteca Centrală Universitară din București, transferat prin mijlocirea prof. univ. dr. M. Stoica și care nu sunt altceva decât periodice din fostul fond al CC al PCR. Pentru acest uriaș fond de carte de specialitate (mai ales istorie), am solicitat clădirea din Str. Ana Aslan, nr. 27, unde la parter urma să se amenajeze această bibliotecă de instituție, iar la etaj și mansardă, Muzeul Umorului. Având în vedere constituirea unui important fond de lucrări din domeniul umorului desenat, de-a lungul a peste 30 de ani și ediții totodată ale Festivalului umorului desenat la Brăila, opinăm că această importantă avere nu este nici pe departe valorificată corespunzător.

Aflați în situația de a organiza în clădirea din str. Ana Aslan nr. 27 biblioteca documentară de instituție și Muzeul Umorului Desenat, constatăm cu stupoare că ne-au fost prezentate, la cerere, de către doamna Petronela-Alina Sulicu, manager interimar al Centrului de Creație, în vederea includerii lor în cadrul colecțiilor muzeului, doar 107 lucrări. Colega noastră, dr. Alina-Ruxandra Mircea, le-a expertizat, concluzionând că din 107 lucrări, doar 53 sunt originale. Sunt singurele care pot figura în cadrul unui Muzeu al Umorului desenat. Nu putem expune copii xerox color! Și acum întrebăm de ce atâta pasiune pentru un astfel de muzeu al umorului desenat și de ce atâta nepăsare și dispreț pentru una din cele mai redutabile biblioteci documentare de instituție muzeală din țară? Unde sunt cele 3.000 de originale de care vorbea doamna Maria Pușcaciu?”.

P.S. E bine să se știe, totuși, că dacă cele două clădiri din strada Ana Aslan nr. 27 și nr. 29 au putut intra într-un program de restaurare, faptul s-a datorat și subsemnatului, care a convins Comisia Monumentelor Istorice că ele au valoare ambientală. De asemenea, de sub clădirea de pe str. Ana Aslan nr. 29, Muzeul Brăilei “Carol I”, prin arheologii săi, a scos un număr de morminte de epocă medievală, sec. XVII-XVIII, fără a pretinde plata pentru aceste lucrări”, se arată în comunicatul postat pe site-ul Muzeului Brăilei.

Potrivit informațiilor pe care le deținem, în discuțiile care s-au purtat pe tema înființării Muzeului Umorului ca secție a Muzeului Brăilei și a utilizării clădirii din Ana Aslan nr. 27 ca sediu al Muzeului Umorului, Ionel Cândea a pus condiția ca o parte din clădirea respectivă să fie folosită pentru a adăposti o parte a fondului de carte de specialitate.

Înțelegerea a fost ca dacă imobilul amintit (proprietate a Consiliului Județean Brăila) va fi dat în administrare Muzeului Brăilei, parterul să fie utilizat pentru fondul de carte, iar etajul I și mansarda vor fi folosite de Muzeului Umorului, iar Consiliul Județean a probat o hotărâre care prevedea aceste lucruri.

După ce a primit în administrare clădirea, însă, Cândea a decis cu de la sine putere să folosească pentru fondul de carte și etajul I, lucru pe care deja l-a făcut, lăsând liberă doar mansarda pentru Muzeul Umorului, unde deocamdată nu s-a amenajat nimic.

Mai mult, atunci când  reprezentați ai CJ și ai Muzeului Brăilei au făcut o vizită la fața locului, iar președintele Consiliului de administrație al Muzeului, Dumitru Văduva, i-a spus directorului că nu este în regulă modul în care a procedat, ocupând cu fondul de carte și etajul 1 al clădirii, Cândea a făcut scandal, cei prezenți la fața locului asistând la scene absolut penibile.