„CAPCANE VEGETALE: PLANTELE INSECTIVORE” – FOTO-EXPOZITIE DESCHISA LA SECTIA STIINTELE NATURII A MUZEULUI BRAILEI „CAROL I”
In perioada ianuarie – martie 2020, la Sectia Stiintele Naturii a Muzeului Brailei „Carol I” (Parcul Monument) poate fi vizitata foto-expozitia intitulata „Capcane vegetale: Plantele insectivore”.
Numite de catre Charles Darvin „cele mai minunate plante din lume”, plantele insectivore (carnivore) au starnit dintotdeauna interesul oamenilor de stiinta si deopotriva, al pasionatilor de natura si de flori. Ce anume este special la aceste plante?
„Spre deosebire de plantele verzi, care isi prepara singure hrana cu ajutorul fotosintezei, plantele insectivore sunt nevoite sa supravietuiasca printr-o strategie unica in lumea plantelor: capturarea insectelor. De ce au recurs ele la aceasta strategie? Daca dioxidul de carbon si energia solara necesare procesului de fotosinteza sunt elemente intalnite pretutindeni si mereu sub aceeasi forma, compozitia solului variaza de la o regiune la alta, determinand uneori plantele sa treaca la o serie de adaptari, pentru a-si asigura necesarul de substante nutritive. Sunt multe cazurile in care un element nutritiv esential – si anume azotul – lipseste din sol. Acest fenomen se petrece de obicei in medii umede, prea acide, cum ar fi tinoavele, turbariile, lacurile, baltile sau apele lin curgatoare. De asemenea, aceste substraturi contin cantitati insuficiente si din alte saruri minerale, in special compusii de fosfor si potasiu.
Modalitatile de capturare a prazilor sunt diferite – capcana plesnitoare, capcana adeziva, capcane sub forma unor urne (ulcioare) cu lichid ademenitor, capcane veziculare, capcana varsa sau capcana gheara-de-crab -, capcanele fiind, de fapt, frunze sau flori transformate in organe pentru capturarea insectelor. De regula acestea sunt viu colorate, iar unele emit mirosuri atractante sau produc nectar pentru a ademeni insectele.
Pana in prezent au fost descoperite peste 600 de specii de plante carnivore, raspandite pe intreg globul si mai ales in tarile calde, apartinand unui numar de 9 familii botanice. Cele mai multe dintre acestea fac parte dinfamiliile Droseraceae, Nepenthaceae si Bromeliaceae.
Si in tara noastra traiesc cateva specii de plante insectivore: prin tinoavele de munte creste roua-cerului (Drosera rotundifolia) sau iarba grasa – Pinguicula, gen reprezentat prin doua specii. De asemenea, o alta planta acvatica firava, submersa, ce se ascunde prin Delta Dunarii si in apele Lacului Snagov, e Aldrovanda vesiculosa.
Plantele insectivore sunt spectaculoase nu numai pentru faptul ca prind insecte in capcane. Forma lor neobisnuita si coloritul viu al florilor si frunzelor, dar si faptul ca nu sunt pretentioase la conditiile de mediu, le face sa poata fi cultivate usor si in scop ornamental.
Speciile de plante insectivore sunt specii rare si chiar daca acestea sunt cultivate in scop comercial, din pacate, multe specii sunt colectate direct din habitatul lor natural. Habitatul natural al zonelor mlastinoase este, de asemenea, amenintat, desecarile pentru amenajarile teritoriale diminuand aceste suprafete progresiv. Din aceste cauze, multe specii sunt pe cale de disparitie, unele plante insectivore fiind deja ocrotite prin Conventia internationala privind comertul cu animale salbatice si plante apartinand speciilor pe cale de disparitie”, spun organizatorii.