„Suntem singurul inspectorat școlar din țară care deține o ambarcațiune și nu este ușor să o gestionezi, mai ales că vorbim despre un domeniu diferit, cel al navigației. Mă gândesc uneori că poate o altă instituție s-ar potrivi mult mai bine pentru a gestiona această navă, dar tot eu mă contrazic și spun că Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cu banii pe care i-a avut, a reușit să păstreze nava într-o stare ireproșabilă. La o adică, nu m-ar lăsa inima să o dau, pentru că n-aș vrea să iau o decizie pe care, ulterior, să o regret. Până una alta, nava este la noi, o onorăm, o respectăm și să o iubim! Puțini din țară și chiar din Europa se pot lăuda că deține o astfel de comoară” – este ceea ce spune inspectorul școlar general al județului Brăila, Cătălin Canciu, consilier municipal PNL.

Canciu amintește într-un comunicat de presă că în această lună Borcea, prima navă construită în România și în același timp, ultima cu zbaturi realizată în Europa, a împlinit venerabila vârstă de 108 ani, „iar vestea bună este că se află în perfectă stare de funcționare”: „Nu ai cum să nu te emoționezi la gândul că această navă cu o istorie de peste un secol a rezistat în timp tuturor problemelor, unele deloc ușoare.

Vaporul se află în administrarea Inspectoratului Școlar Județean Brăila, iar preocupare noastră este ca această navă de patrimoniu, istorie vie a locurilor, să-și continue mai departe cursele pe bătrânul fluviu Dunărea și să încânte pasagerii aflați la bord.

Borcea a reprezentat încă din momentul începerii construcției, în 1911, la Șantierul Naval din Turnu Severin, o mândrie pentru inginerii români, care realizaseră până la acea vreme doar barje, șlepuri și ambarcațiuni de mici dimensiuni. Este primul vapor construit în România, iar mândria este cu atât mai mare cu cât astăzi, la 108 ani de la lansarea la apă, funcționează cu piesele originale, inclusiv motorul pe abur și zbaturile datează din acea perioadă și sunt în perfectă stare de funcționare.

Navă cu aburi și zbaturi, Borcea este înscrisă în patrimoniul național încă din anul 1999, la categoria Tezaur, cea mai înaltă clasă a patrimoniului. În primii ani de activitate, după lansarea la apă în 1914, Borcea a servit drept iaht al casei regale, la bordul ei fiind văzut deseori regele Ferdinand. A fost parte a Primului Război Mondial, când a fost folosită ca atelier mecanic mobil pentru navele de luptă de pe Dunăre, iar în perioada interbelică a servit ca navă de pasageri între localitățile dunărene Cernavodă și Călărași. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial nava a avut rolul de unitate de transmisiuni, iar după terminarea războiului a fost luată drept despăgubire de război de către URSS. Norocul a făcut ca remorcherul sovietic care o transporta să ia foc, iar nava să se desprindă și să plutească în derivă pe mare, până ce a fost găsită de o nava românească și repatriată.

În perioada pandemiei bătrânul vas a beneficiat de o revizie generală, un ajutor important venind din partea inginerului brăilean Dorin Bucă, căruia am acum ocazia să-i mulțumesc public pentru efortul și implicarea de care a dat dovadă în realizarea acestui proiect. Inginerul Dorin Bucă a făcut mult mai mult decât presupunea fișa postului, ca să zic așa, și nu o dată, reușind să restaureze așa cum merita primul vas cu propulsie proprie din România.

În prezent, preocuparea noastră, la nivel de ISJ Brăila, este să găsim o soluție pentru ca vasul Borcea să își reia cursele pe Dunăre, dar problema cu care ne confruntăm este cea a lipsei personalului navigant. Fostul comandant Ilie Tincu, cel care are meritul incontestabil de a fi tratat cu mult suflet această navă, a ieșit la pensie și așa cum se întâmplă în multe domenii de activitate, și domeniul naval este unul deficitar în ceea ce privește forța de muncă.

La ora actuală, personalul de care dispunem nu este suficient pentru a realiza curse pe Dunăre; vorbim despre personal angajat pe perioada pandemiei, în baza Legii 55/2020. Am luat decizia ca în perioada următoare să organizăm concurs pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a funcțiilor de marinar, mecanic și pontonier. Pentru funcțiile de timonier și căpitan, având în vedere că vorbim despre cheltuieli foarte mari, luăm în calcul găsirea unor soluții legale pentru achiziționarea acestor servicii pe perioadă determinată. Cu alte cuvinte, ne gândim să angajam un timonier și un căpitan doar în perioadele cât nava organizează excursii pe Dunăre. În aceste condiții, am face o economie la buget și nu am plăti doi angajați care ar lucra efectiv la nava doar o perioadă foarte scurtă din an, tinând cont că aceasta este cu propulsie proprie pe aburi, în perioada iernii, apa este scoasă din tot angrenajul, ceea ce înseamnă că o bună parte din an ea nu funcționează”.