Conducerea CJ Brăila: Nivelul scăzut al calității serviciilor medicale este determinat de calitatea precară a infrastructurii specifice și de numărul redus al personalului medical specializat

„Nivelul scăzut al calității serviciilor medicale este determinat de calitatea precară a infrastructurii specifice, de numărul redus al personalului medical specializat, dar a fost corectat de nivelul de salarizare, în încercarea de a păstra în sistem cât mai mulți profesioniști în domeniu” – este ceea ce susține conducerea CJ Brăila în proiectul proiectul „Strategiei de dezvoltare a județului Brăila în perioada 2021-2027”, care a fost pus în transparență publică, înainte de a fi discutat și aprobat în plenul CJ.

În document se dau mai multe detalii pe această temă, pe baza informațiilor statistice aferente perioadei 2014-2018: „Disparitățile în accesul la serviciile sanitare apar din cauza diferențelor entice, economice (co-plăți, costurile tratamentelor și transportului,  timpii de așteptare), de așezarea geografică (distanța față de unitățile medicale) și de calitatea inegală a serviciilor de același tip.

Infrastructura sanitară din Regiunea Sud-Est se caracterizează printr-o discrepanță majoră a numărului de unități  sanitare între mediul rural și urban, alături de diferențe semnificative între același tip de unitate sanitară care funcționează în sistem public și în sistem privat.

Infrastructura spitalicească precară și o repartizare neechilibrată a echipamentelor la nivel teritorial obligă populația să parcurgă distanțe mari pentru servicii medicale complexe. Pe fondul fenomenului extins de îmbătrânire a populației crește presiunea asupra sistemului de sănătate care, de multe ori, este depășit de numărul se solicitări.

Analizând evoluția principalelor unități sanitare din județul Brăila se poate observa că acestea nu au avut o evoluție constantă în intervalul 2014-2018. Unele unități au înregistrat creșteri (cabinetele medicale, farmaciile,  laboratoarele medicale, centrele medicale de specialitate), iar alte unități au înregistrat scăderi (policlinicile, dispensarele medicale, centrele de sănătate).

Distribuția teritorială a furnizorilor de servicii medicale arată următoarele:

-toate cele 44 de localități beneficiază de cel puțin o formă de servicii medicale;

-în 40 de localități din totalul de 44 există cel puțin un cabinet medical de familie;

-în 26 de localități din totalul de 44 nu există furnizori de servicii de medicină dentară;

-în toate cele 44 de localități există cel puțin o farmacie sau un punct farmaceutic.

Existența unui număr redus de unități sanitare în mediul rural pune probleme serioase cu privire la accesul comunităților din comunele județului la servicii medicale, din cauza distanțelor mari care trebuie parcurse până la o unitate de asistență sanitară.

Multe dintre clădirile în care sunt localizate unitățile sanitare, dar și echipamentele din dotarea acestora sunt într-o stare precară, necesitând investiții importante pentru a oferi populației servicii la nivelul standardelor europene”.

În document se mai  abordează și problema exodului medicilor și asistenților medicali în străinătate: „Statistica la nivelul anului 2020 arată că în România unul din 3 medici a ales să lucreze în străinătate, ceea ce periclitează grav buna funcționare a sistemului medical național.

Doar creșterile salariale nu sunt suficiente pentru a face din spitalele și cabinetele medicale ale Regiunii de Dezvoltare Sud-Est locuri de muncă atractive. Resursa umană este cea mai valoroasă resursă a sistemului medical peste tot în lume. Trist este că pleacă atât medici tineri, imediat după ce termină facultatea și rezidențiatul, cât și cei cu specializări înalte”.