Sfârșit de eră prosperă pentru firma Romnav, în ceea ce privește afacerea pe care o reprezenta asigurarea transportului cu bacul pe Dunăre, între municipiul Brăila și Smârdan (județul Tulcea).

Zeci de ani Romnav a fost cel mai important operator în acest domeniu în Brăila, însă construcția podului peste Dunăre a transformat această afacere care aducea câștiguri mari într-una care aduce pierderi mari. Gheorghe Antistescu, reprezentantul firmei amintite, a declarat presei că după inaugurarea podului peste Dunăre a înregistrat lunar pierderi de circa 20 de mii de euro.

Primele semne ale sfârșitului pentru afacerea cu bacurile firmei Romnav au apărut odată cu începerea construcției podului peste Dunăre, iar următoarele, atunci când podul chiar s-a finalizat – ceea ce unii credeau că n-o să vadă, iar alții sperau că n-o să vadă.

Podul a fost dat în circulație în iulie 2023, cu precizarea că timp de câteva luni, până la finele anului, nu se va circula noaptea, pentru că trebuie demontate macaralele care au fost folosite la lucrările de construcție.

Cu câteva zile înainte de inaugurarea podului Antistescu anunța că a decis ca bacurile sale să asigure traversarea Dunării pe timpul nopții doar pentru parteneri de afaceri privați și pentru urgențele medicale. Reacția brăilenilor a fost una vehementă, iar după alte câteva zile, Antistescu s-a răzgândit și a hotărât ca Romnav să continue să facă și curse de noapte, „atât timp cât încasările vor permite plata salariilor personalului necesar funcționării bacurilor respective”.

Astăzi firma Romnav a anunțat pe o rețea de socializare că bacurile sale nu vor mai asigura tranversarea Dunării între malul brăilean și cel tulcean nici ziua, nici noaptea: „Vă informăm că de la 01.11.2023, trecerea cu bacul a Romnav Brăila își încheie activitatea pe o perioada nedeterminată!”.

În noiembrie 2022, Antistescu ne declara: „De când am aflat că se face podul, am căutat alternative. Eu m-am retras într-o zonă de plasament investițional și de reorganizare pe zone de profitabilitate care să înlocuiască profitul bacului. Prima mutare a fost acum 5 ani, cu Șantierul Naval din Oltenița, în care am investit vreo 3,5 milioane de euro, investiție care și-a dovedit profitabilitatea și care acoperă cam jumătate din profitul pe care îl voi pierde la bac, când se va da drumul circulației pe pod.

În plus, acum vom construi două parcuri fotovoltaice de câte 2,9 MW la Siliștea și la Unirea, care vor acoperi celalaltă jumătate din profitul bacurilor.

De aceea, acum, sincer, nu mai are importanță ce voi face cu bacurile. Unul dintre bacurile mici ar putea fi transformat într-un atelier de reparații operativ la Constanța, unde este un nod important de remediere a unor defecțiuni, un alt bac mic poate fi folosit pentru transporturi în Deltă, iar cu bacurile mari vom  vedea ce vom face, pentru că avem niște informații nu foarte certe că, de fapt, pe pod se va putea circula doar în anumite condiții: nu tu vânt, nu tu aia, nu tu aia. Și atunci e posibil ca până la urmă  să gândim o varianta în care nu neapărat să facem concurență podului, dar să asigurăm traversarea Dunării pentru camioanele grele, repliindu-ne și ca tarife, bineînțeles. Și asta dacă va ține această variantă, dacă va fi profitabil; dacă nu va ține, nicio problemă. Așteptăm să se termine problemele în Ucraina și ne ducem acolo cu bacurile”.