Cum moare de foame un bebelus aflat in supravegherea mai multor autoritati ale statului? S-a vazut in aceste zile in localitatea braileana Silistea, unde un baietel de un an, care avea doar 58 de centimetri si 4 kg, a decedat dupa ce a fost vazut, in mai multe randuri, de medic, asistenta sociala si primarul localitatii, fara ca vreunul sa-si dea seama ca micutul este infometat sistematic.

Ancheta declansata in cazul bebelusului decedat in comuna Silistea a scos in evidenta acest adevar stupefiant: baietelul a fost lasat pur si simplu sa moara de foame, sub ochii diverselor autoritati care, teoretic, monitorizau situatia acestuia. Autopsia a aratat ca micutul cantarea la un an doar 4 kg, ca arata ca un schelet, iar dupa o infometare sistematica, organele din trupul lui au cedat.

Astazi, in ziua in care si-au inmormantat baietelul, niciunul dintre parinti nu are nimic sa-si reproseze si spun ca l-au hranit cat au putut de bine. Mama acestuia, Carmen Radulescu, ne-a declarat, senina, ca ii dadea ciorba, supa si pilaf, dar baiatul nu voia sa inghita…

Dupa ce cazul a “explodat” in presa nationala, primarul comunei, Ilie Eftimie, si-a reprosat  astazi, cu o lacrima in coltul ochiului, ca nu l-a luat din familie, desi era evident  neglijat. Eftimie considera insa ca, in general, si-a facut datoria, fiindca a dus familiei in mai multe randuri ajutoare alimentare si nu numai. E drept ca a vazut cu ochii lui ca parintii isi bateau joc de aceste ajutoare, dar n-a considerat ca aceasta ar fi o foarte mare problema.

La randul sau, medicul de familie, Claudiu Leonida, ne-a declarat astazi, la fel de senin, ca acum, dupa sfarsitul tragic al bebelusului, inclina sa creada ca acesta a fost neglijat… Asta, dupa ce l-a vizitat in mai multe randuri pe copil, dar a crezut ca era asa de mic pentru ca  “atunci cand racesti, slabesti” si pentru ca si parintii sai au o statura mai mica (?!). De fapt, potrivit asistentei sociale, care mergea impreuna cu medicul in vizita la familie, acestia nici macar nu l-au vazut cat era de mic, fiindca, de regula, copilul era infasat si acoperit cu o patura – si deci, nu se vedea ca este doar piele si os.

Chiar daca toti reprezentantii autoritatilor locale care monitorizau situatia din punct de vedere medical si social spun ca familia care locuia intr-un grajd dezafectat traia in conditii extrem de precare, iar copiii erau evident prost ingrijiti, niciunul dintre acestia nu au considerat ca micutul se afla in pericol, astfel ca nu au anuntat Directia pentru Protectia  Copilului.

Culmea este insa ca dupa moartea copilului, cand reprezentantii Directiei pentru Protectia Copilului  au sunat la Primaria Silistea, ca sa ceara informatii si sa intrebe daca este cazul ca ceilalti copii sa fie preluati in grija statului, asistenta sociala le-a spus ca nu este nevoie, fiindca acestia nu sunt in pericol. Asistentii DPC au preferat insa sa mearga la fata locului, pentru a se asigura ca micutii, cu varste intre 1 si 5 ani, sunt in siguranta si s-au ingrozit cand au vazut in ce conditii traiau acestia, astfel incat i-au luat pe toti si i-au dus la un centru maternal. De altfel, in aceasta dupa-amiza, dupa inmormantarea bebelusului, si mama lor, insarcinata in luna a VII-a, a fost adusa la centrul maternal.

Cazul micutului de un an care a murit cu zile, sub ochii atator autoritati care ar fi trebuit sa sesizeze ca este neglijat, este o dovada in plus a eficientei “monitorizarii” practicate de primari, asistenti sociali si medici de la nivel comunal, oameni care considera ca prin simpla lor vizita, cu niste sacose cu alimente si cateva sfaturi medicale, si-au facut datoria.