„AFIR e singura șansă pentru dezvoltarea satului românesc. Tinerii din generația mea care au rămas în satele de baștină, au rămas doar în urma accesării câte unui proiect pe fonduri europene. Ne uităm în bazinul legumicol Galbenu- Jirlău- Vișani, unde majoritatea tinerilor a rămas pentru că specificul zonei le-a permis să acceseze acele proiecte de 50.000 de euro, de 40.00 de euro pentru tinerii fermieri și de acolo au plecat într-un business destul de profitabil astăzi” – este declarația făcută de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, la finele săptămânii trecute, în cadrul unei conferințe de presă la care au participat și directorul general AFIR, George Chiriță, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Rudolf Corlan și președintele CNAS, Andrei Baciu.

Popa, care este el însuși fermier, a apreciat ajutorul pe care l-au constituit finanțările obținute prin AFIR pentru tinerii agricultori care altfel ar fi plecat din locurile natele și s-ar fi orientat către alte meserii.

Directorul general AFIR a confirmat faptul că programul „Tânărul fermier” a fost un succes și a vorbit despre intenția de a stimula tinerii din diaspora să revină în țară și să-și lanseze propriile afaceri în agricultură, în baza acestor finanțări europene.

Popa a comentat că la ora actuală lucrurile sunt complicate în ceea ce privește  înființarea de cooperative agricole, dat fiind că după experiența din comunism, oamenii încă sunt retincenți la această idee: „Eu am fost unul dintre primii oameni care au înființat o cooperativă în județul Brăila. Dacă tinerii fermieri duc producția la anumite cooperative și le dau banii la 90 sau 120 de zile, li se oferă un preț mai mic, pentru că se știe că acei fermieri sunt nevoiți (obligație inclusă în condițiile de finanțare europeană – n.r.) să predea recolta la aceste cooperative. Constrângerea legată de predarea producției la cooperative nu întotdeauna este benefică, pentru că o să câștige doar cel de la cooperativă.

Suntem la 33 de ani de la Revoluție, dar avem încă frica de comunism, oamenii fug ca dracul de tămâie să se asocieze. Și eu îmi doresc să se înființeze mai multe cooperative, dar adevărul este că în județul Brăila cu adevărat funcționează o singură cooperativă care are undeva la 30.000 de ha. În rest, celelalte cooperative sunt făcute doar pentru fonduri europene”.

George Chiriță, a admis că „există această reticență față de mediul asociativ, în general, dar trebuie să înțelegem că fără să se asocieze – și acum vorbim de micii fermeri – nu pot să intre în marii retaileri, pentru că acolo nu intri oricum. Acești mici fermieri fără o formă asociativă nu au cum să iasă în față”.