Directorul Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brăila, Simona Cimpoae, declară că la nivelul instituției pe care o conduce lucrurile au mers mai ușor în implementarea Programului național de suport pentru copii în contextul pandemiei „Din grijă pentru copii” (numărul de telefon 119), dat fiind că în județul nostru există deja o experiență de peste un deceniu cu numărul de urgență pentru copii 983.

În contextul în care Programul „Din grijă pentru copii” este conceput a funcționa timp de 2 ani (2022-2024), conducerea DGASPC a luat decizia de a menține și numărul de urgență 983, pentru că acesta este deja cunoscut la nivel local ca fiind „Telefonul copilului” și este folosit în continuare pentru a sesiza diverse abuzuri asupra minorilor.

Cimpoae a precizat că de la începutul acestui an, la numărul 983 au fost sesizate 44 de cazuri de copii abuzați, neglijați, exploatați în propria familie.

„Cred că mai grav este faptul că și formele de abuz sunt mai grave. De exemplu, a fost un caz care a fost și mediatizat, cu un băiețel care a fost agresat de către mama și care a și decedat. Observ o creștere a fenomenului.

Sunt multe sesizări ale părinților care reclamă faptul că fiicele de 13-14 ani nu le ascultă, au plecat de acasă. Acesta nu este un abuz asupra copilului, dar este bine că un părinte își conștientizează propriile limite și cere ajutor”, ne-a declarat Cimpoae.

Directorul DGASPC Brăila afirmă că psihologii instituției au sesizat că există o problemă și în ceea ce privește modul în care părinții înțeleg să fie părinți: „Cu siguranță este o problemă, și în contextul socio-economic în care poate că părinții sunt plecați la muncă în străinătate sau sunt prea ocupați și poate că nici nu sunt pregătiți să înțeleagă care sunt nevoile generațiilor din ziua de azi. Tocmai de aceea programele de consiliere pe care le derulăm sunt atât cu copiii, cât și cu părinții”.

Simona Cimpoae a mai afirmat că pandemia a afectat puternic din punct de vedere psihologic nu doar adulții, ci și copiii și a vorbit despre cât de dificil a fost pentru personalul instituției să se descurce cu copiii instituționalizați în ultimii doi ani și jumătate, când au fost restricțiile mai severe, cât s-a stat în izolare sau carantină: „Pot să vorbesc despre copiii din sistemul de protecție, care foarte greu au rezistat, cu atât mai mult cu cât ei erau testați periodic, aplicam măsura carantinei/ izolării. Sunt 7 copii într-un apartament – am fost uimită că am reușit să-i facem să înțeleagă că este bine pentru ei să respecte acele măsuri sanitare. Colegii psihologi au avut mai mult de muncă în această perioadă și cu siguranță vor mai avea”.