Directorul LPS, Dan Gheorghiță, consideră că nu se justifică din punct de vedere economic reabilitarea bazinului acoperit: „Am făcut niște reparații cu forțe proprii și de luni îl deschidem. E o soluție temporară, până se finalizează bazinul olimpic”
Directorul Liceului cu Program Sportiv (LPS) Brăila, Dan Gheorghiță, nu intenționează să solicite Primăriei finanțarea unor lucrări de reabilitare a bazinului de înot acoperit, pentru că nu consideră că aceasta ar fi o investiție care se justifică din punct de vedere economic. Mai exact, Gheorghiță consideră că atât timp cât în Brăila se construiește un bazin olimpic – care teoretic este aproape de finalizare -, care va putea fi folosit de elevii LPS, nu are niciun rost să se cheltuiască bani cu reabilitarea/ modernizarea bazinului liceului, care se află într-o stare avansată de degradare și ar necesita o investiție substanțială pentru a fi refăcut ca la carte.
În condițiile în care deocamdată bazinul olimpic e încă în construcție, conducerea LPS a ales să facă mici reparații la bazinul acoperit, atât cât să poată fi deschis pentru antrenamente, după ce anul trecut acesta a fost închis, pentru că punea în pericol siguranța elevilor.
Gheorghiță dă asigurări că de luni bazinul de înot al LPS va putea fi folosit de sportivi pentru antrenamente: „La momentul acesta am băgat apă în bazinul acoperit și de luni intrăm în el. Am făcut reparațiile curente la el.
Din punctul meu de vedere, investiția privind reabilitarea bazinului nu s-ar justifica, având în vedere că se face bazinul olimpic, când o să fie gata acest bazin olimpic. Mă refer la faptul că sunt sume destul de mari pe care le-ar presupune numai proiectarea, DALI-ul, și e posibil ca noi să cheltuim aceste sume și apoi să se finalizeze bazinul olimpic și atunci să nu mai fie cazul să facem reabilitatea propriu-zisă, să mai cheltuim bani și cu lucrările la bazinul nostru, pentru că am putea să folosim bazinul olimpic”.
Directorul LPS a mai spus că pentru liceu cheltuielile cu utilitățile, pentru încălzirea apei din bazin, dar și pentru încălzirea spațiului propriu-zis, sunt foarte mari și ar fi o variantă mult mai convenabilă financiar ca sportivii să se antreneze la bazinul olimpic, atunci când acesta va fi finalizat: „Cheltuielile noastre sunt foarte mari, foarte mari, cel puțin la gaze. Vă dați seama că apa trebuie să fie la 25 de grade Celsius și automat trebuie asigurată și căldura în spațiul respectiv. Dar noi trebuie să obținem sprijin de la Primărie – și până acum l-am avut -, ca să ținem deschis acest bazin, pentru că avem de la grădiniță până la clasa a XII-a clase cu program de înot”.
Întrebat dacă odată deschis, bazinul acoperit va putea fi folosit pe termen lung sau aceasta este doar o soluție pe termen scurt, Dan Gheorghiță ne-a răspuns: „Noi am intrat cu muncitori cu forțe proprii și l-am adus la un minim de siguranță, deci copiii vor intra în totalitate în siguranță la antrenamente, asta e 100%. Este însă o soluție temporară; sperăm cu toții că se va finaliza bazinul olimpic, iar asta chiar nu depinde de noi. Dar trebuie să folosim deocamdată acest bazin așa cum este acum, pentru că toți copiii noștri, clasele primare, până la clasa a IV-a, toți fac numai înot, abia dintr-a V-a mai avem și elevi pe handbal, atletism și volei. Și vă dați seama că nu pot să țin sportivii fără bazin. Până acum ne-a mai ajutat și vremea, dar nu pot să-i țin pe copii să facă numai pregătire fizică, trebuie să intre și în bazin…”.
Amintim că proiectul bazinului olimpic de înot a fost elaborat de Primărie în 2010, iar în 2011 a fost semnat contractul pentru realizarea acestuia. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în 2015, pentru că abia atunci s-a găsit soluția de finanțare, banii provenind de la Ministerul Dezvoltării Regionale, iar Primăria Brăila, achitând o contribuție de 2,1 milioane de euro (valoarea totală a proiectului este de circa 8 milioane euro).
Lucrările ar fi trebuit terminate în 2016, însă nu s-a întâmplat asta, iar în vara anului 2021 a fost reziliat contractul pentru construirea bazinului olimpic de înot, pe motiv de slabă mobilizare a constructorului, Midanne Invest Grup.
În acest an s-a derulat o primă procedură de achiziție publică pentru reluarea lucrărilor, care a fost anulată, după care a fost demarată o nouă procedură de achiziție publică.
Potrivit informațiilor date publicității de CNI, la momentul rezilierii contractului cu Midane lucrările erau realizate în proporție de 95%, dar asta nu înseamnă că finalizarea acestora nu poate să mai dureze vreo câțiva ani, dacă și al doilea constructor se va mobiliza la fel de „bine” ca primul.