DR. ANTONETA IONIȚĂ, CANDIDATUL PNL BRĂILA LA CAMERA DEPUTAȚILOR: SĂNĂTATEA A FOST PRIORITATEA ZERO PENTRU GUVERNUL ORBAN ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ DE DIFICULTATE EXTREMĂ!

Deputatul PNL de Brăila Antoneta Ioniță, medic de profesie și membru în Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, susține că Sănătatea a fost prioritatea zero pentru Guvernul Orban în această perioadă de dificultate extremă. Pentru prevenirea răspândirii virusului Sars-Cov2 și tratarea pacienților afectați, Guvernul a asigurat toate resursele logistice, financiare și umane necesare pentru susținerea sistemului sanitar din România în combaterea răspândirii acestui nou tip de virus.

“Acest efort s-a realizat în condițiile în care, la preluarea mandatului de către Guvernul Orban, sistemul public era cu totul nepregătit pentru orice tip de criză sanitară și marcat de lipsuri majore: zero stocuri de materiale, echipamente și medicamente pentru situații de urgență,  un deficit acut de personal medical la nivel național, lipsa logisticii necesare pentru testare și tratare a pacienților și un sistem spitalicesc subfinanțat “, a declarat medicul Antoneta Ioniță.

Aceasta a mai precizat că la sfârșitul anului 2019, când a fost instalat Guvernul Orban, rezerva Ministerului Sănătății destinată asigurării intervențiilor medicale în situații speciale cu impact asupra sănătății publice era zero.

“La sfârșitul anului 2019, rezerva Ministerului Sănătății destinată asigurării intervențiilor medicale în situații speciale cu impact asupra sănătății publice nu cuprindea medicamente, substanțe dezinfectante, echipamente de protecție a personalului, camere de izolare cu presiune negativă, izolete cu presiune negativă pentru transport pe targă, dispozitive medicale și alte  materiale specifice necesare combaterii efectelor unei epidemii. În această situație, noul Guvern, preocupat de asigurarea unui răspuns adecvat la amenințarea infecției cu SARS CoV-2, a reacționat ferm, având ca obiectiv reducerea, pe cât posibil, a consecințelor acestei noi boli asupra populației din România. Au fost realizate modificări legislative, au fost implementate măsuri organizatorice la nivelul sistemului de sănătate și au fost refăcute stocurilor de medicamente și materiale specifice pentru asigurarea capacității adecvate de intervenție”, spune deputatul PNL.

Fonduri de 350 milioane de lei alocate spitalelor în lupta cu COVID-19

Guvernul Orban a introdus ca acțiune prioritară monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților infectați cu COVID-19, în acest sens fiind repartizate fonduri în valoare de 350 milioane de lei pentru spitalele din subordinea Administrațiilor Publice Locale, cât și pentru cele din subordinea Ministerului Sănătății și din alte rețele. La nivelul secțiilor de Terapie Intensivă există, în prezent, un număr de 3.065 de paturi, 2.252 ventilatoare mecanice și 2.756 monitoare. La acestea se adaugă cinci unități de Terapie Intensivă mobile, două spitale modulare și un modul ATI, cu un total suplimentar de 169 de paturi complet funcționale. În perioada aprilie-octombrie 2020, creșterea capacității de ventilatoare la nivel național a fost de 73%.

Stimulent financiar acordat personalului medical

Cadrele medicale din linia întâi, care au lucrat în mod direct cu pacienții confirmați cu noul coronavirus, au primit, în perioada stării de urgență, un stimulent financiar de risc în valoare 2.500 lei. Stimulentul financiar a fost inclus în Ordonanța de Urgență 43/2020, privind aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului, pe perioada stării de urgență. “Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună pentru medici, personalul medico-sanitar, personalul paramedical, inclusiv personalul auxiliar, implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților infectați cu COVID-19, pe perioada stării de urgență, din fondul de salarii al unității angajatoare, prin transferuri din bugetul Fondului Național Unic de Sănătate sau, dupa caz, de la bugetul de stat”, se arată în articolul 8 al ordonanței care indică acordarea acestei sume personalului medical. În total, pentru acordarea stimulentului de risc pentru lunile aprilie și mai 2020 au fost acordate în total 162,6 milioane de lei, pentru 32.451 persoane în luna aprilie și pentru 32.610 persoane în luna mai.

Investiții realizate în rețeaua sanitară în perioadă de criză

În anul 2020, Ministerului Sănătății i-au fost alocate de la bugetul de stat, pentru investiții, 736,49 milioane de lei, sumă din care 571,3 milioane de lei (peste 77,5%) a mers către cheltuieli privind dotarea cu echipamente și aparatură medicală. Din totalul de 571,3 milioane de lei, suma de 231,6 milioane de lei a fost repartizată unităților sanitare în perioada stării de urgență 15 martie-15 mai 2020, în principal pentru creșterea capacității de testare prin dotarea cu echipamente PCR-RT, precum și pentru echipamente și aparatură medicală necesare în combaterea și tratarea epidemiei Covid-19.

Reforma rezidențiatului

Pentru sesiunea 2019-2020, Ministerul Sănătății a pus în aplicare Legea 197/2019 cu un an mai devreme decât era prevăzut, astfel încât toți candidații care au promovat examenul de rezidențiat au putut să intre efectiv în rezidențiat. În acest context, au fost suplimentate locurile la rezidențiat cu 2.448 locuri, din care 936 pentru domeniul medicină, 1.052 pentru domeniul medicină dentară și 460 pentru farmacie. Au fost suplimentate locurile pentru mai multe specialități, în special cele deficitare, ca de exemplu pediatrie, medicină de urgență, ATI, medicină de familie, epidemiologie. De asemenea, au fost identificate noi posibilități de pregătire, iar OUG nr.74/2019 a creat și cadrul legal care să permită formarea unui număr record de rezidenți, în spitalele județene, unități medicale private și unități medico-militare. Pentru suplimentarea numărului de locuri au fost luate în calcul toate unitățile de învățământ superior medical acreditate.

Personal medical angajat suplimentar

Creșterea numărului personalului medical a fost o măsură necesară pentru asigurarea de servicii de sănătate în zonele unde acestea sunt deficitare. Personalul angajat suplimentar are o contribuție importantă la acoperirea necesarului de servicii medicale în condițiile pandemiei. Prin HG nr. 254/2020 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, începând cu data de 01.04.2020, pe o perioadă de maximum 6 luni, s-a suplimentat cu 2.000 de posturi personalul prevăzut la DSP și SAJ. În cadrul Ședinței de Guvern din data de 08.10.2020, s-a aprobat prelungirea perioadei de suplimentare cu 2.000 de posturi a personalului prevăzut la DSP și SAJ și a fost stabilit cadrul legal care a permis detașarea medicilor rezidenți pe perioada stării de urgență și a celei de alertă în specialitățile care asigură suportul pentru combaterea SARS-COV 2 (ATI, medicină de urgentă, boli infecțioase, epidemiologie, igienă, pneumologie), crescând astfel capacitatea sistemului sanitar în principal în unități sanitare suport COVID și direcții de sănătate publică.

Deputatul PNL dr. Antoneta Ioniță precizează că pe perioada mandatului său de parlamentar a fost preocupată de problematica specifică a locuitorilor din județul Brăila și a acordat o mare atenție sistemului sanitar, pe care îl cunoaște în calitate de medic, precum și dificultăților întâmpinate de o serie de categorii profesionale.

În mandatul 2016-2020, Antoneta Ioniță a fost membru în Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, iar activitatea sa se poate rezuma în cifre astfel:* Luări de cuvânt – 76; *Declarații politice – 70; *Propuneri legislative – 133 (din care 36 legi promulgate);  *Întrebări și interpelări –  58; *Moțiuni – 26.

“Încă de la începutul activității mele parlamentare, am considerat că Educația și Sănătatea sunt domenii prioritare, în care investițiile nu mai suportă amânare. În intervențiile mele din ultimele luni am militat pentru ca fondurile pe care Uniunea Europeană le alocă pentru limitarea efectelor crizei generate de COVID-19 să alimenteze sănătatea, educația, transporturile sau turismul, să se regăsească în proiecte de infrastructură, să ajungă în companiile mari și mici din industriile inovative și, mai ales, acolo unde se impun reforme structurale”, declară Antoneta Ioniță.

Aceasta a enumerat și câteva dintre demersurile personale făcute în ceea ce privește pandemia COVID-19:

*Am fost printre inițiatorii legii care a propus ca toate categoriile de personal implicate în lupta cu pandemia COVID-19 să fie recompensate cu un stimulent de risc de 2.500 de lei: personalul medico-sanitar din spitale, medicii de familie, asistentele din cabinetele acestora, personalul paramedical implicat direct în tratarea pacienților infectați cu COVID-19;

*Am donat o imprimantă 3D, cu ajutorul căreia s-au confecționat viziere, pe care le-am donat colectivului Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Brăila;

*Am făcut demersuri la Ministerul Sănătății pentru acreditarea rapidă a aparatului Real Time PCR din Spitalul Județean de Urgență Brăila;

*Am depus un amendament pentru acordarea stimulentului de risc pentru personalul medical din cabinetele medicilor de familie;

*Printr-o adresă către Ministerul Sănătății am solicitat acordarea sporului pentru personalul medical din Secția de boli infecțioase a Spitalului Județean de Urgență Brăila, care, în mod nejustificat, nu a beneficiat de acest spor;

*Am depus un amendament la Legea carantinei, privind acordarea concediilor medicale;

*Am făcut intervenții la Ministerul Sănătății și Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, pentru dezvoltarea telemedicinei și creșterea numărului de consultații pentru asistenței medicale primare, în toată această perioadă pandemică”.

Dr. Ioniță mai amintește și de preocupările sale pentru medicina de familie, persoane cu handicap și organizarea de caravane medicale și încheie asigurându-i pe toți brăilenii care i-au dat votul în 2016: „Rămân același om vertical și care are încredere în seriozitate și în lucrul bine făcut”. (publicitate electorală)