Dragomir: Și eu mi-aș fi dorit să avem niște criterii mai stricte la licitația pentru Ansamblul Caporal Mușat, dar legea ne interzice acest lucru

Nu putem introduce criterii mai stricte la organizarea licitației, astfel încât să evităm blocarea proiectului Ansamblului Caporal Mușat de niște firme care nu-și asumă realizarea lucrărilor?

Este ceea ce a întrebat la o recentă ședință CLM Brăila consilierul municipal Florin Gheorghiță (PNL). Acesta a cerut lămuriri în acest sens în contextul în care în martie, la circa o lună după câștigarea licitației ce viza construirea zonei comerciale a Ansamblului Caporal Mușat (Calea Călărașilor nr. 220, fosta Cazarmă 493), firma TAGICOST TRANS SRL a refuzat să semneze contractul cu Primăria Brăila. Acesta este al doilea eșec în realizarea proiectului, în condițiile în care nici firma APAN, care a câștigat prima licitație, cu ani în urmă, n-a reușit să realizeze proiectul investițional amintit, iar Municipalitatea a reziliat contractul la vremea respectivă.

„Mă adresez domnului primar, pentru că se pare că această licitație nu prea reușește, să ne povestească mai exact ce s-a întâmplat la licitația anterioară, de ce acest proiect nu a demarat”, a spus consilierul liberal.

Primarul Marian Dragomir (PSD) a explicat: „Câștigătorii licitației au virat suma de aproximativ 500.000 lei reprezentând garanție de bună execuție, dar nu au mai dorit semnarea contractului în modul în care el era în documentația de licitație. Dvs știți foarte bine că odată ce participi la o licitație nu poți să vii ulterior să soliciți să se modifice contractul respectiv, deoarece prin participarea la licitație și prin declarația dată toți participanții la licitație și-au asumat că au luat la cunoștință și că respectă prevederile caietului de sarcini. Mai mult decât atât, orice modificare ulterioară în documentație atrăgea răspunderea penală pentru cei care ar fi semnat un astfel de document, deoarece caietul de sarcini și contractul sunt obligatorii în forma în care ele sunt prezentate la licitație”.

„Mai am o întrebare, pentru că am analizat și în caietul de sarcini nu am văzut trecut așa ceva: pentru a ne proteja de apariția unor astfel de firme cu un angajat, cu o cifră de afaceri foarte mica, nu este posibil să fie incluse în caietul de sarcini unele criterii prin care participanții la licitație să-și demonstreze capacitatea financiară și capacitatea tehnică și de personal, precum și exemple de alte proiecte similare duse la îndeplinire, ca să avem participanți serioși, care să se angajeze și să ducă la bun sfârșit un astfel de proiect? Întreb dacă există această posibilitate”.

Secretarul Primăriei, Ion Drăgan, a precizat: „Nu ne găsim în fața unui contract care este reglementat de Legea achizițiilor publice, așa încât acele prevederi care sunt în Legea achizițiilor publice și care ar permite astfel de cerințe precum cele menționate de dvs, nu sunt aplicabile în speța de față. În această situație garanțiile pe care Municipiul și le-a luat prin caietul de sarcini sunt prin prevederea unor sume de bani cu titlul de garanție de participare la licitație, precum și cu garanția de bună execuție care trebuie constituită. Acestea sunt prevăzute, de altfel, și în Regulamentul de superficie aprobat de CLM Brăila.

Introducerea altor criterii referitoare la cifra de afaceri, la număr de angajați, la experiență similară, consider că la stadiul actual al legislației românești ar aduce încălcarea principiului liberului acces la resurse publice, cum este acest teren pe care noi îl scoatem la licitație.

Dacă doriți, cu titlul de exemplu, nu văd de ce ar fi ilegal ca la această licitație să participe o societate comercială care este înființată poate special pentru acest proiect, cât timp o astfel de societate are intenții serioase, intenții clare de a duce la bun sfârșit obiectivul economic cu care se prezintă la licitație, își asigură finanțarea și își asigură un constructor adecvat, pregătit pentru a duce la bun sfârșit acest demers”.

La rândul său, primarul Marian Dragomir (PSD) a completat: „Suntem în situația în care trebuie să facem distincție între două tipuri de licitații. Una este licitația la care Primăria organizează procedura pentru executarea unor lucrări la care Primăria este proprietar la finalizarea lor – și atunci avem dreptul pe lege să cerem experiență similară și alte criterii care nu reprezintă o discriminare.

În situația în care scoatem la licitație superficia unui teren și eu am vrut la început să punem niște condiții mult mai drastice, dar specialiștii juriști mi-au explicat că ne-am fi aflat în situația în care condițiile respective ar fi fost unele restrictive și atunci documentația noastră putea fi atacată în instanță.

Pentru a evita participarea unor societăți care nu au posibilitate financiară a fost crescută garanția de la 100.000 lei, cât era la procedura anterioară, la 500.000 lei. Totodată, termenele sunt unele foarte strânse, posibil a fi realizate doar de societăți care au putere financiară și-și permit o astfel de investiție.

Și eu mi-aș fi dorit să avem și niște criterii de genul celor menționate de domnul Gheorghiță, dar legea ne interzice acest lucru”.