Final de instruire în cadrul proiectului LeNetEco2: 220 de voluntari au fost instruiți să monitorizeze problemele legate de poluarea apelor ce se varsă în Marea Neagră

220 de cursanți, voluntari în domeniul protecției mediului, au învățat să folosească o platformă pe care să încarce în timp record informații legate de poluarea apelor care se varsă în Marea Neagră, pentru ca ulterior, aceste date să fie transmise instituțiilor abilitate să constate poluarea și să ia măsuri. Acest lucru s-a realizat în cadrul proiectului „Înființarea unei rețele de învățare pentru consolidarea efortului de control și monitorizare în comun a mediului în bazinul Mării Negre – LeNetEco2”, realizat de un consorțiu format din 6 parteneri din medii profesionale diferite, inclusiv unii cu experiență în ceea ce privește Programul Bazinul Mării Negre. Mai exact, partenerii proiectului sunt:

*din România: Universitatea “Danubius” din Galați (Partener Lider) și Asociația de Cooperare Transfrontieră “Euroregiunea Dunărea de Jos” din Galați;

*din Bulgaria: Universitatea “Prof. Dr. Asen Zlatarov” din Burgas;

*din Republica Moldova: Centrul de Consiliere Ecologică din Cahul;

*din Ucraina: Agenția de Dezvoltare Durabilă și Integrarea Europeană “Euroregiunea Dunărea de Jos” din Izmail și Universitatea Națională Politehnică din Odesa.

Obiectivul general al proiectului LeNetEco2 îl constituie „crearea unui efort comun de consolidare și implicarea societății din țările din bazinul Mării Negre prin controlul mediului și monitorizarea îmbunătățirii stării deltelor formate de fluviile și râurile din această regiune, având în vedere faptul că granițele naționale reprezintă un obstacol substanțial pentru schimbul de informații și cunoștințe, care sunt necesare pentru controlul și monitorizarea mediului în comun în țările din bazinul Mării Negre”.

Astăzi a avut loc conferința care a marcat încheierea cursurilor de instruire organizate pentru grupurile țintă din România. Mai exact, au fost formate 5 grupuri de instruire, formate din: *elevi din școli și centre de pregătire – 80 de persoane; *studenți, tineri cercetători – 80 de persoane; *autorități locale și ecologiști profesioniști – 20 de persoane; *grupuri interesate, inclusiv ONG-uri, reprezentanți mass-media – 20 de persoane; *alții, persoane fizice, societăți comerciale, altele decât IMM-uri – 20 de persoane. Mare parte dintre acești cursanți au fost brăileni.

Cursurile s-au desfășurat în sălile de curs ale Universității „Danubius”, mare parte dintre cursanți fiind brăileni. La încheierea trainingului, aceștia au fost testați și au primit certificate internaționale de participare.

Conducătorul proiectului, Lucian Țilea, de la  Universitatea Danubius Galați, a explicat astăzi pe înțelesul tuturor ce prespune acest LeNetEco 2: „Proiectul are o componentă foarte clară și limpede: aceea de a-i învăța pe oamenii din diferitele categorii socio-profesionale să monitorizeze problemele legate de poluarea mediului – dar nu orice fel de poluare a mediului, ci poluarea apelor interioare care se scurg în  Marea Neagră. De aici și acest consorțiu de 4 state: Ucraina, Moldova, România și Bulgaria.

Apele interioare  – cele mai multe din Ucraina, cele mai puține din Bulgaria – sunt cele care deversează cantități impresionate de poluanți în Marea Neagră.

LeNetEco are această caracteristică educativă.

A fost acest curs pentru 220 de voluntari pe care doamna Mariana Costin îl va încheia mâine. Fiecare a fost instruit pentru a folosi o platformă – care nu e altceva decât o bază de date cu posibilități gis, adică să poți folosi GPS-ul. Ce înseamnă asta: fiecare dintre acești voluntari din 4 țări diferite va avea un telefon cu Android minimum 6, cu care, având deja instalată o miniaplicație, poate să fotografieze o locație poluată, având GPS-ul pornit. Informațiile ajung în această platformă, iar noi trimitem către Garda de Mediu și Poliția de Frontieră un mail cu datele cuvenite, pentru a face cercetare la fața locului. Acest mail va fi o sesizare oficială, pentru că dacă rămâne informația doar într-o bază de date, se alege praful.

Deci până la urmă acest proiect se ocupă cu a încerca să educe niște oameni, care la rândul lor, când au informații, le pun într-o bază de date.

Fiecare țară din cele patru implicate va reprezenta o zonă și va avea un subadministrator, care poate să împărtășească tuturor informațiile adunate sau le ține pentru țara lui. Dar pentru noi e important că informațiile pot să fie transmise imediat.

Cred că vom face un procotol de colaborare cu o coaliție de ONG-uri din  România, căreia să îi punem platforma la dispoziție pentru a-și posta și ei informațiile aferente domeniului de care se ocupă și astfel vor exista și imagini, și date precise.

Problema cea mai mare este de a încerca și noi, la rândul nostru, să le explicăm altora – aș prefera copiilor – că omul, de 10.000 de ani, de când îl știm noi documentat, strică. Și atunci noi trebuie să ne învățăm copiii că dacă vrem să mai avem apă, aer, soare și așa mai departe, trebuie să fim atenți”.

Proiectul are o durată de implementare de 2 ani, iar Țilea a explicat că războiul din Ucraina a schimbat datele problemei și au fost necesare niște ajustări în modul în care s-au organizat partenerii și de asemenea, în modul în care au fost cheltuiți banii: „Anul trecut s-a luat decizia de a prelua noi, Universitatea «Danubius», sarcina realizării platformei, pe care ar fi trebui să-o realizeze Universitatea Odesa. De asemenea, la propunerea partenerilor ucraineni, s-a agreat ideea ca o sumă semnificativă din proiect, care era inițial alocată pentru cursuri de instruire ce urmau să se desfășoare în Ucraina, să fie realocată pentru achiziționarea unor kit-uri de supraviețuire destinate ucrainenilor. Am făcut 120 de rucsaci care au interior tot ce-i trebuie unei ființe umane pentru ca, pusă într-o situație complicată, să poate să reziste. Cred că mâine le voi duce personal la hub-ul nostru din Tulcea si de acolo o să fie livrate în Ucraina.

Trebuie să vă spun că cei doi parteneri ai noștri din Ucraina s-au mutat în România, pentru că situația din sudul Ucrainei nu este deloc simplă. Noi am profitat de această ocazie și am comunicat mult mai ușor cu ei, iar acum, în loc să fie doi parteneri din România, sunt 4 parteneri din România”.