În primele 4 luni ale acestui an, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Brăila au fost sesizate 366 infracțiuni de violență domestică, dintre care 179 în mediul urban și 187 în mediul rural. Peste jumătate dintre acestea au fost reprezentate de infracțiunea de ”lovire sau alte violențe”, alte infracțiuni sesizate fiind cele de ”amenințare”, ”abandonul de familie”, ”viol”, ”agresiune sexuală”, etc. Aproape jumătate din totalul infracțiunilor sesizate s-au consumat pe raza municipiului Brăila.

Sunt informații cuprinse într-o informare prezentată recent de IPJ Brăila pe tema prevenirii și combaterii violenței domestice și a infracțiunilor asimilate.

Potrivit acestui document, au fost identificați 366 autori, majoritatea autori majori bărbați.

S-au înregistrat în total 375 de victime ale violenței domestice, majoritatea victime majore femei. Procentul victimelor femei/fete este de 73,60% din total, de peste două ori mai mare comparativ cu cel al victimelor bărbați/băieți, respectiv 26,40%.

Privitor la relația victimă-autor, cazurile au fost după cum urmează:

– 142 victimele erau soț-soție sau foști soți ai autorilor

– 97 victime în relații de concubinaj

– 35 victime părinți/tutore legal ai autorilor

– 35 victime fii/fiice ai autorilor

– 66 victime în alte relații

Pe de altă parte, în perioada menționată polițiștii au intervenit la 998 evenimente privind cazurile de violență domestică, majoritatea sesizate prin 112. La toate aceste invervenții au fost întocmite formulare de evaluare a riscului, iar în 93 situații a existat risc iminent. Din totalul de 93 situații cu risc iminent, în 58 situații victima s-a opus emiterii unui ordin de protecție provizoriu.

În perioada de referință au fost emise 57 ordine de protecție și 35 ordine de protecție provizorii, majoritatea în municipiul Brăila.

În ceea ce privește cauzele și condițiile ce au favorizat acest gen de incidente, în informare sunt menționate:

*Consumul exagerat de alcool de către unul sau ambii parteneri;

*Conflicte pe fondul unor nemulțumiri legate de gelozie, infidelitate, izolare, restricțiile impuse prin stările de urgență, respectiv alertă etc;

*Viziune stereotipă a rolului celor două sexe;

*Inegalitățile dintre femei și bărbați în diferite domenii;

*Toleranță față de violența în relațiile de cuplu și banalizarea violenței;

*Atitudine pasivă în fața violenței ca mijloc de rezolvare a conflictelor;

*Experiențe de violență trăite în copilărie (victime directe sau indirecte);

*Carențe de ordin educativ, pe fondul unui nivel de cultură scăzut;

*Agresivitate crescută pe fondul unor grave tulburări neuro-psihice;

*Stresul cotidian grefat pe tipul de personalitate, strategiile de coping;

*Stări conflictuale legate de moșteniri, succesiuni, partaje etc.;

*Conflicte copii-părinți cu privire la modalitățile de educație.

„Analizând primele 4 luni ale anului 2023 comparativ aceeași perioadă a anului 2023, se poate observa o scădere a numărului de infracțiuni sesizate în domeniul violenței domestice cu 65 infracțiuni, respectiv 20,19%.

Infracțiunile de «lovire sau alte violențe» ocupă primul loc ca și pondere, cu o mică scădere în mediul urban, – 8 infractiuni (de la 139 în primele 4 luni ale anului 2022, la 131 în primele 4 luni ale anului 2023), iar în mediul rural se înregistrează o mică creștere cu 9 infracțiuni (de la 130 în primele 4 luni ale anului 2022, la 139 în primele 4 luni ale anului 2023).

Numărul infracțiunilor de amenințare a scăzut, de la 62 în primele 4 luni ale anului 2022, la 35 în primele 4 luni ale anului 2023. Infracțiunile ce privesc încălcarea ordinelor de protecție au înregistrat o scădere, de la 26 în primele 4 luni ale anului 2022, la 19 în primele 4 luni ale anului 2023.

Infracțiunile de abandon de familie au înregistrat o scădere, de la 30 în primele 4 luni ale anului 2022, la 22 în primele 4 luni ale anului 2023.

În perioada ianuarie – aprilie 2023 la nivelul IPJ Brăila, prin structura specializată de Analiză și Prevenire a Criminalității au fost derulate 11 activități pentru prevenirea violenței domestice.

Violența domestică, cel mai adesea, îmbracă forma unor agresiuni fizice, însă nu de puține ori victimele faptelor de violență domestică sunt supuse unor agresiuni psihologice și/sau sexuale, pe fondul dependenței economice față de agresor”, se mai precizează în document.