„În timp ce noi discutăm despre microfisurile de la pod, am văzut 40.000 de opinii de la specialiști, nu de la noi – că noi nu ne pricepem la poduri și betoane – care spun că niște fisuri în beton sunt normale, că betonul nu e elastic și crapă. Eu preferam să avem aceste discuții acum 30 de ani și de 30 de ani la Brăila să fie pod care să lege provinciile istorice și tot nordul țării de Tulcea și Constanța” – este comentariul făcut aseară, la emisiunea „Culisele Statului Paralel”, difuzată la Realitatea TV, de Mihai Tudose (PSD), unul dintre oamenii politici care au susținut proiectul podului peste Dunăre de la Brăila de-a lungul timpului – întâi în calitate de parlamentar, mai apoi, de prim ministru și ulterior de europarlamentar.

În cadrul emisiunii s-a discutat, printre altele, despre numeroasele nereguli apărute la pod, deși au trecut doar câteva luni de când acesta a fost dat în circulație și despre faptul că în opinia unora, CNAIR nu a urmărit la modul serios calitatea lucrărilor executate, deși a fost vorba despre un proiect care a costat foarte mulți bani.

„A sărit de 800 de milioane de euro, ca să fim corecți cu viața. Și ce mai au de remediat cei din partea constructorului – că de-acum o fac pe banii lor – intră în valoarea totală”, a declarat Tudose, cu referire la suma investită în acest obiectiv.

Întrebat dacă unul dintre motivele pentru care a fost nevoie de zeci de ani ca să se materializeze acest vis al brăilenilor a ținut de interesele financiare ale unor persoane cărora existența podului le-ar fi stricat afacerile din zonă, europarlamentarul a spus: „Poate că au fost interese foarte mari ale unor persoane care nu doreau o dezvoltare a celor 3 județe, fiindcă Brăila-Galați este a doua aglomerare urbană din România, după București și leagă și Tulcea pe acest culoar. Această zonă poate deveni – și începe să devină – un pol de dezvoltare, cu toată această infrastructură de transport, lucru care poate deranjează alte interese”.

Pe de altă parte, Mihai Tudose consideră că nu este nicio nenorocire dacă apar periodic informații legate de diverse nereguli apărute la pod, fiindcă în acest fel ele pot fi remediate înainte de recepția obiectivului de către CNAIR: „Noi toți vrem o țară ca afară și este bine că vrem o țară ca afară. O țară ca afară ajungem și când toți ne clamăm drepturile și reclamăm tot ce ni se pare că este în neregulă. Podul mi se pare că e un simbol pentru chestia asta, fiindcă toată lumea a fost foarte atentă și nu s-a trecut absolut nimic cu vederea. Cu scandal în presă, cu scandal și politic…

Este un exemplu de bune practici civice, în sensul în care oricine aduce la cunoștință cele mai mici nereguli, iar de partea celalaltă avem beneficiarul, statul român, prin CNAIR, care nu manifestă niciun pic de indulgență la nimic, fiindcă au mai fost lucrări care au fost recepționate pe principiul «Bine, măi, gata, dă-o încoace!» și după 6 luni a luat-o autostrada la vale, s-a prăbușit podul, s-a stricat asfaltul.

Ei bine, aici ei sunt deja la al doilea sau al treilea strat de asfalt pe banii lor, pe principiul «îl puneți până stă ca lumea», «strângeți suruburile până vă veți sătura, să stea naibii strânse!». Nu va prelua nimeni din partea statului podul ăla până nu va fi totul în regulă. Asta este normalitatea”.