NIȚĂ: NOUA LEGISLAȚIE PRIVIND VÂNZAREA-CUMPĂRAREA TERENURILOR AGRICOLE LIMITEAZĂ ÎNTR-O ANUMITĂ MĂSURĂ ACCESUL CETĂȚENILOR STRĂINI PE PIAȚA FUNCIARĂ DIN ROMÂNIA

Deputatul brăilean Nicu Niță (PSD) consideră binevenită modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Niță spune că noua legislație în domeniul agricol reprezintă o măsură de reducere a amplorii fenomenului de cumpărare a terenurilor de către străini, în condițiile în care România este dată exemplu negativ în Europa ca fiind ţara cea mai afectată din UE de fenomenul de acaparare a terenurilor: „Chiar Comisia Europeană a realizat un studiu cu tema «Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE», în care se arată că statele membre pot lua măsuri de reducere a amplorii acestui fenomen, prin legislaţie specifică.

Noua legislație privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole este mai strictă, susține românii care doresc să investească în agricultură.

Spre exemplu, dacă în forma anterioară a Legii 17 sunt prevăzuți doar patru categorii de preemptori (coproprietarii, arendașii, vecinii, Agenția Domeniilor Statului), nouă legislație stabilește șapte categorii, incluzând proprietarii investițiilor agricole situate pe teren, arendașii terenurilor vecine, tinerii fermieri, unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, instituțiile de învățământ cu profil agricol, persoanele fizice cu domiciliul sau reședința în localitățile unde este situat terenul sau în localitățile învecinate.

De asemenea, sunt mai stricte și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească preemptorii. Arendașii se încadrează în categoria preemptorilor doar dacă își înregistrează la primăriile competente contractele de arendă cu cel puțin un an înainte de afișarea ofertei de vânzare. În plus, arendașii au obligația să facă dovada îndeplinirii unor condiții suplimentare ce vizează domiciliul/ reședința/sediul social pe teritoriul României, pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare, condiție care este impusă și pentru arendașii persoane juridice ai căror asociați sunt persoane fizice. Și în cazul arendașilor persoane juridice care au asociați/ acționari alte persoane juridice, impunând ca asociații/ acționarii care dețin controlul societății arendașe să facă la rândul lor dovada sediului social/secundar pe teritoriul României, pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare.

În plus, noua legislație impune în sarcina persoanelor care vor să vândă terenurile agricole înainte de împlinirea a 8 ani de la dobândirea acestora, obligația plății unui impozit de 80% din suma ce reprezintă diferența dintre prețul vânzării și prețul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă. Plata acestui impozit se aplică și în cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăților care dețin terenuri agricole ce reprezintă mai mult de 25% din activele acestora.

De asemenea, s-au făcut niște modificări și în ceea ce ține de procedura exercitării dreptului de preempțiune la cumpărarea terenurilor agricole, constând în principal din prelungirea unor termene procedurale și impunerea în sarcina primăriilor a unor obligații suplimentare, cum este cea de a notifica titularii dreptului de preempțiune despre oferta de vânzare înregistrată.

Dincolo de toate aceste modificări legislative, care teoretic, mai limitează întrucâtva accesul cetățenilor străini pe piața funciară din România, eu sunt convins că străinii vor găsi o cale să continue să cumpere teren arabil în țara noastră”.