Povestea Palatului Lyra, o clădire simbol a Brăilei, prezentată de președintele Societății Filarmonice Lyra, Constantin Teodorescu

Izgonirea caricaturistului Costel Pătrășcan din clădirea Teatrului „Maria Filotti” și oferta primită de acesta din partea Societății Filarmonice Lyra,  unde s-a găsit suficient spațiu și pentru atelierul de lucru al artistului, dar și pentru amenajarea unui Muzeu al Umorului – un proiect de suflet al lui Pătrășcan – , a redus în atenția publică Palatul Lyra, o bijuterie arhitectonică a Brăilei, monument istoric și un punct de interes pentru orice tur turistic prin oraș.

Clădirea a fost construită în perioada 1924 -1926, pe un teren donat în 1923 de primarul liberal Radu Portocală. Și susținerea autorităților locale din acea perioadă nu s-a limitat la atât: în perioada 1924-1937 Primăria Brăila a alocat circa 1.500.000 de lei Societății Filarmonice Lyra pentru construirea Palatului, apoi pentru Școala de muzică a societății și pentru diverse alte lucrări. De asemenea, primarul Portocală a contribuit personal cu diverse sume.

În plus, pentru construcția Palatului Lyra au mai fost făcute numeroase donații din partea unor instituții sau persoane fizice, printre cei care au contribuit aflându-se Prefectura Brăilei și muzicianul George Cavadia. De altfel, ca urmare a demersurilor președintelui Societății Filarmonice Lyra, compozitorul George Cavadia, a luat ființă în cadrul Primăriei Brăila un Serviciu de muzică, având în componență o fanfară și orchestra simfonică.

La Academia de Muzică înființată în 1919 de Societatea Filarmonică Lyra erau clase de pian, de vioară, de violoncel, de flaut, de canto, de teoria muzicii și de teatru. Fiindcă avea o acustică deosebită, sala de concerte a Palatului Lyra a fost numită “Sala Dalles a Brăilei”, aici concertând de-a lungul timpului artiști de prestigiu, printre care și George Enescu.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Palatul Lyra a fost ocupat de armata sovietică, iar apoi imobilul a fost naționalizat de comuniști, intrând în proprietatea Întreprinderii Cinematografice București, “Româniafilm”, Palatul Lyra devenind astfel Cinematograful Lira.

Începând din 1974, dr. Nicu Teodorescu, muzicolog, un om care a iubit arta din toată inima, a făcut demersurile necesare pentru reactivarea Societății Lyra – care nu a fost desființată niciodată oficial/ legal – și mai apoi, după 1989, a făcut demersurile necesare pentru a obține retrocedarea Palatului Lyra către Societatea Filarmonică Lyra. A durat 14 ani de procese, dar în final a reușit.

Marea problema fost că imobilul necesita o amplă reabilitare, după istoria sa tumultoasă, iar aceasta presupunea sume importante de bani. De-a lungul anilor, lucrările de reparații care s-au făcut au fost unele destul de modeste, dat fiind că acestea au fost realizate exclusiv din fondurile familiei Teodorescu.

Anul trecut, ca urmare a deciziei Consiliului Local Municipal de a majora cu 500% amenzile pentru proprietarii clădirilor din centrul istoric care nu reabilitează fațadele, Constantin Teodorescu, fiul dr. Nicu Teodorescu, care a devenit președinte al Societății Filarmonice Lyra, și-a asumat un nou efort financiar și împreună cu alți oameni pasionați de cultură și dornici să susțină în orice mod pot prezervarea patrimoniului architectural și istoric al Brăilei, precum Cristian Lucilius Niculae, președintele Asociației Brăilene pentru Educație Civică (ABEC), a reușit să dea o nouă față imobilului. Munca este însă abia la început, pentru că Palatul are o mulțime de spații care necesită, fiecare, diverse lucrări de reparații.

În plus, în curtea imobilului există un teren unde, odată ce vor fi bani suficienți pentru amenajarea lui, se vor putea desfășura activități culturale în aer liber.

Și pentru că Palatul Lyra a fost ridicat cu ajutorul comunității, șia funcționat cu ajutor din partea comunității (reprezentată de autoritățile locale de la acea vreme), acum Constantin Teodorescu speră ca încă o dată, comunitatea să vină alături de el pentru a reabilita un imobil emblematic pentru oraș, care se dorește a fi un Palat al artelor.

Despre istoria Palatului Lyra ne vorbește președintele Societății Filarmonice Lyra, Constantin Teodorescu, un alt om pentru care pasiunea pentru muzică și cultură reprezintă un mod de viață:

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns