SEMNE DE INTREBARE ASUPRA TESTARII PENTRU ADMITEREA IN CLASA A V-A, LA LIMBA ROMANA

20170613_100723_resized

Testarea elevilor in vederea admiterii in clasa a V-a, organizata in data de 10 iunie la cateva dintre institutiile de invatamant brailene, a ridicat un mare semn de intrebare unora dintre profesorii corectori si in prima instanta, chiar conducerii Inspectoratului Scolar Judetean. Mai exact, este vorba despre unul dintre subiectele la limba romana, in care aparea in mod gresit expresia “murgul primaverii”, in loc de “mugurul primaverii”. Profesorii care au fost implicati in examenul de admitere si-au dat seama de greseala inainte de a distribui subiectele elevilor si au corectat-o, astfel incat  copiii au primit subiectul corect, cu “mugurul primaverii”.

Problema este ca la corectarea lucrarilor, doua profesoare au gasit in tezele a 3 copii expresia “murgul primaverii”, asa cum era subiectul initial, inainte de a fi corectat, ceea ce li s-a parut suspect. Cadrele didactice au anuntat imediat Inspectoratul Scolar, iar inspectorul scolar general, Catalin Canciu, a promis ca va verifica situatia si daca va gasi lucruri in neregula, va ajunge pana la a face plangere penala.

Astazi, la ora 14, Catalin Canciu va avea o intalnire cu profesorii de limba romana implicati in examenul de admitere la clasa a V-a, pentru a lamuri situatia, insa dupa cum ne-a spus seful ISJ, din punctul sau de vedere, n-a fost nimic ilegal, explicatia fiind una mult mai simpla.

Mai exact, desi Canciu admite ca in primele momente, dupa ce i-a fost semnalata problema, “a facut ochii mari” si “si-a pus un semn de intrebare boldat” – primul gand fiind acela ca cineva ar fi putut sa dea subiectele inainte de examen -, dupa ce a facut cercetari, el a concluzionat ca nu sunt motive temeinice de suspiciune. Seful ISJ ne-a spus ca inspectorul care s-a ocupat de acest examen de admitere, Ecaterina Bonciu, i-a explicat ca a luat subiectul respectiv dintr-o culegere (foto2), respectiv “Limba si Literatura Romana. Evaluare finala. Clasa a IV-a”, iar in acea carte, textul era scris gresit, cuprinzand expresia  “murgul primaverii”, in loc de “mugurul primaverii”. Desi pentru oricine citea fie si superficial textul – nu mai spunem ca atunci cand il dai ca subiect pentru un examen trebuie sa-l citesti atent, ca sa nu apara niciun fel de greseli – era evident ca expresia “murgul primaverii” era nu avea sens, Ecaterina Bonciu n-a sesizat acest lucru si a dat subiectul gresit.

Catalin Canciu crede insa ca inspectoarea Bonciu n-are nicio vina, fiindca n-avea de unde sa stie ce voia sa spuna Mihail Sadoveanu in textul lui si ca „doar Sadoveanu insusi ar fi putut sa spuna <<Am gresit. Nu-i murgul primaverii,  e mugurul primaverii>>”.

Daca ne intrebati pe noi, care nu suntem profesori de limba romana, cand textul spune “Baiatul cel mai mititel al lui Dumitru Onisor iesise cu sase oi in murgul proaspat al primaverii”, este evident ca undeva e o greseala… dar poate suntem noi prea exigenti.

Cert este ca atat Bonciu, cat si Canciu sunt de parere ca cel mai probabil, elevii care au scris in raspunsul lor “murgul primaverii” au avut culegerea de exercitii respectiva, au facut acel subiect din carte si le-a ramas in memorie expresia gresita „murgul primaverii”. De ce ar pastra in memorie niste copii o expresie care nu are sens, este greu de explicat…

In orice caz, seful ISJ este convins ca nu este nimic in neregula in aceasta situatie si apreciaza ca nu este cazul sa fim atat de suspiciosi: “In culegere a fost gresit. S-a corectat greseala inainte de a fi date subiectele copiilor.

Copiii au avut si ei aceasta culegere. Care-i problema? La ora 14  chem profesorii de limba romana la Inspectorat si vedem inca o data unde este problema. Atata timp cat intr-o culegere semnata de  11 autori apare aceasta greseala, doar Mihail Sadoveanu ar fi putut sa spuna <<Am gresit. Nu-i murgul, e amurgul, nu-i murgul, e mugurul primaverii>>.

Sincer, am avut si eu un semn de intrebare, corect! Cand mi-au semnalat doamnele profesoare aceasta chestiune, le-am raspuns ca voi lua toate masurile, inclusiv cele de natura penala, daca consideram ca este ceva in neregula. Dar atat timp cat vine inspectorul si imi spune <<uite din ce culegere am copiat subiectul>>, cum poti sa mai acuzi ceva? Pot sa cred ca si elevii au invatat dupa aceasta culegere? Da”.

Inspectorul scolar general banuieste ca cei care au reclamat aceasta chestiune la presa sunt profesori care, de fapt, regreta ca au pierdut controlul asupra examenului de admitere la clasa a V-a, fiindca Inspectoratul nu a mai lasat fiecare liceu sa organizeze testarea, ci a preferat sa recurga la o procedura mai sigura si mai corecta. Altfel spus, Catalin Canciu crede ca profesorii care faceau inainte subiectele si care pot fi suspectati ca dadeau aceste subiecte elevilor cu care faceau meditatii, si-au pierdut acum „influenta”, asa ca sunt interesati sa caute nod in papura testarii coordonate de ISJ: „Problema este ca unii dintre profesori vor controlul asupra acestei admiteri in sensul in care – sa vedem lucrurile asa cum sunt! – sa-i directioneze pe elevi. Sa-i <<directioneze stiintific>> pana la admitere, sa-i pregateasca. Iar atata timp cat subiectele sunt facute de ei,  dar de la fiecare liceu cate doi profesori, nu mai poate sa mai aiba control un singur profesor, cum se facea inainte; admiterea asta se facea in scoala, doi profesori faceau subiectele… De ce nu mi-as fi pus eu aceasta intrebare: ca acei profesori ar fi facut subiectele acasa, cu copii lor (cu elevii pe care-i mediteaza – n.r.), copii care urmau sa dea admiterea? De ce nu consideram si varianta asta?

Eu consider aceasta admitere o inovatie a Inspectoratul Scolar, faptul ca noi coordonam aceasta admitere. Noi nu am avut in comisia respectiva profesori, sa aduc eu inspector, sa spun<< faci tu subiectele!>>. Nu, i-am adunat pe toti intr-un loc securizat, <<faceti, oameni buni, subiectele, tragem la sorti!>>. In  primul rand am tras la sorti ce profesori fac subiectul 1, ce profesori fac subiectul 2, dupa care profesorii sa nu fie din aceeasi scoala, adica am incercat sa securizam la maxim, sa fie cat de poate de obiectivi, dupa o procedura foarte clara. Corectura este una cu totul si cu totul obiectiva. Si-a evaluat setul, il introduce in calculator, borderoul il preda, nu stie cine e a doua mana la evaluare, deci nu fac echipe de la bun inceput. Totul am facut intr-o procedura si parintii saluta aceasta chestiune.

Eu, ca Inspectorat, ce rol am: sa veghez la respectarea legii, da? Nu am facut altceva: am coordonat. Ei au facut subiectele si ei au cerut lucrul asta, sa ne implicam.

Eu le multumesc profesoarelor si salut faptul ca au semnalat aceasta chestiune, cu <<murgul primaverii>>, nu am nicio probema, am spus, iau toate masurile care se impun, vom face verificari, dar in momentul in care intr-o culegere apare aceasta greseala, eu cred ca discutia s-a incheiat, pentru ca aceasta culegere a ajuns si la copii si nu ma indoiesc ca acelor copii le-au ramas cuvintele acelea in memorie, ca de obicei, cuvintele mai complicate iti raman primele.

In aceasta discutie cu profesorii de romana, de la ora 14, vreau sa le demonstrez ca a fost o eroare materiala a editurii, a celor care au scris cartea, pe care inspectorul si-a insusit-o… hai sa spunem din nestiinta. Va dati seama, au fost 4 texte. Ar fi trebuit sa se duca la textul original al autorului si sa verifice, dar totusi, cum sa spun… iau fiecare carte citita in viata mea, sa o verific cu originalul?! Mergem pe prezumtia de buna credinta.

Daca in primele momente, dupa ce mi-au semnalat doamnele profesoare chestiunea, am deschis ochii mari si am avut asa, o anumita… nu stiu cum sa va spun… intrebare…  Eu sunt un om corect si ca atare, eu nu vreau sa-mi asum nimic din ce nu este corect. Prin urmare, eu le-am promis doamnelor profesoare sambata ca voi analiza, voi verifica tot ce se invarte in jurul acestui <<murg>>. Am avut o discutie cu inspectoarea care a realizat acest subiect, Ecaterina Bonciu si mi-a aratat in culegere: <<Asta este textul, uite greseala>>. Dar profesoarele, cele care au elaborat subiectele, au vazut acest lucru si au corectat. Ca au existat 3 lucrari in care exista cuvantul respectiv si ele au pus un semn de intrebare… Pot sa zic un semn de intrebare destul de… boldat. Dar in urma discutiei, eu cred ca lucrurile sunt clare. Adica nu putem sa ne suspectam la nesfarsit si pentru orice. Nu putem asa, sa ne acuzam si sa ne suspectam la nesfarsit.

Nu s-a pus problema de musamalizare. Mi-am dat cuvantul si am spus ca mergem, daca este cazul, pana la plangere penala, nu am de ce sa ascund pe cineva. Pentru ca am muncit aproape o luna de zile ca sa organizam acest examen si vreau sa fie un exemplu de buna practica nu numai pentru Braila. Eu vreau ca in final, cand tragem lina, sa spunem <<da, uite un exemplu de buna practica, de corectitudine, in care selectia s-a facut pe bune>>, ca asta era ideea”.

Precizam ca inspectorul scolar general ne-a prezentat culegerea respectiva, in care textul continea, intr-adevar, expresia “murgul primaverii”.

Pe de alta parte, o multime de parinti au fost uimiti sa afle ca exista o astfel de culegere de subiecte pentru clasa a V-a si spun ca nu au stiut de ea si ca desi au intrebat despre bibliografie, nu li s-a recomandat niciodata culegerea respectiva.