Primarul Brailei, Aurel Simionescu, este de parere ca lansarea programul „Orase europene” – conceput de Ministerul Culturii special pentru orasele din Romania care au candidat pentru titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021, dar au fost eliminate din cursa, dupa prima etapa – este o initiativa benefica pentru localitatile respective, inclusiv pentru Braila. Dupa o prima intalnire a reprezentantilor oraselor respective la Bucuresti, in care s-au discutat chestiuni de principiu, Simionescu a concluzionat  ca includerea  municipiului in acest program va ajuta autoritatile locale in demersurile de realizare a proiectelor propuse in zona de turism, arhitectura si traditii culturale: „De cand cu proiectul «Braila Capitala Culturala Europeana», una dintre intrebarile la care trebuia sa raspundem era «Ce o sa faceti, daca nu o sa fiti nominalizati pe lista scurta?». Raspunsul nostru a fost ca avem programul nostru, ca o sa ducem mai departe acest proiect pe care-l facem, pentru ca e proiectul orasului, pe care va trebui sa-l facem, cu sau fara titlul de Capitala Culturala, fiindca creeaza niste oporturnitati pentru a avea diverse tipuri de parteneriate, pentru a participa la diverse formule de accesare de fonduri europene. Acum, Ministerul Culturii a generat o discutie cu cele 10 orase care nu au fost nominalizate, cu proiectele pe care le-am depus la minister. A fost o prima discutie si s-a dorit o identificare a unor oportunitati, a unor cai de colaborare, de participare in parteneriat la diverse tipuri de actiuni. Eu am discutat cu domnul director Sabados, in ideea de a valorifica niste oportunitati pe care le avem, care ar insemna o chestiune turistica, o chestiune arhitecturala si una de traditii culturale la Braila, adica lucruri care ne-ar putea avantaja. La partea turistica ar fi Dunarea, cu ceea ce ne ofera ea, apoi urcat spre Piata Imparatul Traian – Piata Poligon, toate institutiile de acolo, printre care Teatrul «Maria Filotti», Biblioteca Judeteana,  Casa «Goanga», traseu care continua cu strada Mihai Eminescu. A doua chestiune, legata de partea de arhitectura, cuprinde tot ceea ce inseamna centrul istoric, cu cladirile si punerea lor in valoare. Aici vorbim pe de-o parte de turism, pe de alta parte, de arhitectura si accesare de fonduri pentru reabilitare. Partea a treia, care ar putea insemna si o formula economica, sa spunem asa, cu tot ce inseamna reabilitarea zonei, pescuit, traditii lipovenesti, grecesti, turcesti, etc. Cam astea sunt liniile pe care am discutat cu colegii care au participat la acea intalnire. Urmeaza ca ceea ce s-a discutat la Bucuresti sa fie sintetizat, asezat in niste cadre, sa rezulte un program national cu aceste proiecte, urmand sa se realizeze  pe de o parte si un anumit tip de promovare la nivel national si international, pe proiectele respective, si pe de alta parte, sa se gaseasca posibilitati de colaborare, atunci cand apar oportunitati, astfel incat sa se intample niste lucruri, dintre cele propuse de fiecare oras”.

Intrebat daca daca includerea in acest program national presupune si obtinerea unor fonduri pentru manifestarile respective, sau e vorba doar de sprijin moral, de promovare, la modul general, si eventual, de obtinerea declarativa a patronajului Ministerului Culturii pentru o actiune sau alta,  Simionescu a spus: “Ministerul ca atare, poate sa se implice intr-un anumit tip de parteneriate; de exemplu,  pentru concursul <<Hariclea Darclee>>, de fiecare data, municipiul a avut un parteneriat cu Ministerul, care pus niste bani. Multi, putini – a pus niste bani”.