Circa 3000 de braileni care locuiesc in municipiu n-au platit niciodata si nu platesc nici acum taxa pe apa de ploaie, fiindca au avut norocul sa fie racordati la o parte mai “speciala” a retelei de canalizare – una pentru care Compania de Utilitati Publice CUP Dunarea  nu are voie sa perceapa taxa amintita. Mai exact, este vorba despre acea parte a retelei de canalizare  pe care CUP a realizat-o in baza unei finantari europene, proiectul respectiv vizand strict canalizarea pentru ape menajere. Potrivit proiectului, prin conductele respective nu ar trebui sa treaca decat apa menajera – nu si apa pluviala -, astfel incat CUP Dunarea nu-i poate pune la plata pe beneficiari si pentru apa pluviala preluata. Ca atare, cateva mii de cetateni din municipiu beneficiaza de servicii de canalizare, fara a plati controversata taxa pe apa de ploaie.

Interesant este ca se intampla ca pe aceeasi strada, unele familii sa plateasca taxa pe apa de ploaie, iar altele nu, in functie de partea de retea la care sunt racordati – cea veche sau cea noua (extinderea).

Informatia a fost data publicitatii de consilierul municipal Adrian Tabarac (PNL), in cadrul unei conferinte de presa: “Cei de la CUP Dunarea, prin Programul Operational Sectorial (POS), au avut un proiect de extindere a sistemului de canalizare in municipiul Braila si in judet. In municipiul Braila, pentru ca au facut acest proiect, Uniunea Europeana le-a dat finantare pentru racordarea sistemului de canalizare a locuintelor pentru colectarea apei menajere. Si ne trezim intr-o situatie cat se poate de ciudata, ca sunt peste 3.000 de abonati in municipiul Braila care nu platesc taxa pe apa de ploaie, pentru ca cei de la CUP nu-i pot obliga  sa o plateasca. Dam un exemplu aleatoriu: pe strada Grivita, daca din 400 de case, cate sunt, pana la numarul 300 a fost sistemul integrat de canalizare – cel vechi – si s-a facut extindere (prin proiectul finantat de UE – n.r.) pana la capatul strazii, practic, cei care locuiesc in zona unde este vechiul sistem de canalizare platesc taxa pe apa de ploaie, iar daca ati beneficiat ulterior prin acest proiect european, de canalizarea noua, nu platiti taxa pe apa de ploaie”.

Tabarac mai spune ca desi teoretic, reteaua de canalizare a fost construita strict pentru apele menajere, practic, acele conducte preiau si apa pluviala, ceea ce nu este tocmai in regula, din punct de vedere al conditiilor impuse de UE: “Ne putem pune intrebarea: bun, sunt strazi unde apa de ploaie de la mine trece prin acele tevi, prin aceeasi instalatie de canalizare pe care cei de la UE le interzic celor de la CUP Dunarea sa perceapa aceasta taxa pe apa de ploaie.

Ca solutie a celor de la CUP Dunarea pentru aceasta problema, nu a fost nicidecum incercarea de a elimina aceasta taxa pe apa de ploaie, desi a creat atatea probleme, ci ei incearca si fac presiuni la ANRSC, ca sa poata modifica contractul cadru, astfel incat si cei care au beneficiat si beneficiaza de sistemul de canalizare prin POS, sa fie taxati pentru apa meteorica”.

Tabarac a precizat ca daca UE ar constata ca pentru partea de canalizare construita pe proiectul POS amintit, CUP Dunarea percepe taxa pe apa de ploaie, ar putea decide sanctiuni sau chiar poate cere CUP returnarea intregii sume.