„În perioada 2000-2004 și apoi până în 2009 a fost o perioadă mai grea, nu era așa mare aglomerație la teatru și a trebuit să fac foarte multe lucruri ca să aduc spectatorul în sală” – își amintește Veronica Dobrin, fost director al Teatrul „Maria Filotti” Brăila.

Dobrin a vorbit în cadrul evenimentului „ Interviurile Centrului”, organizat de Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, despre modul în care a încercat în acea perioadă să atragă publicul către teatru: „Unul dintre modurile în care am făcut asta a fost «Educația prin teatru» și am patronat Festivalul de Teatru Școlar, idee care a fost abandonată după plecarea mea. Ce beneficii aducea acest lucru? Faptul că actorii se duceau și lucrau cu elevii, faptul că elevii veneau să-i vadă la teatru. Eu înclin să cred că o mare parte din publicul dornic de teatru de acum îl reprezintă elevii de atunci.

Ce spectacole făceau în școli… extraordinar de bine făcute, iar noi le găzduiam în teatru, făceam festivalul, dădeam și premii, plus întâlnirile cu actorii.

Și o vreme am făcut și abonamente la adulți și la elevi. Mie îmi plăcea să vină elevii, dar nu să vină încolonați. Respingeam ideea să fie încolonați la școală și să fie aduși la teatru. Voiam ca elevul să aibă un abonament la teatru și să vină când vrea el, ca să nu-l forțezi, pentru că dacă l-ai forțat ai pierdut tot. Asta a adus un plus teatrului.

Un spectacol de mare implicare a fost «Drept ca o linie», în care Marius Manole avea rolul principal. Au fost 8 actori tineri veniți de la Iași, via Focșani. Un spectacol mai îndrăzneț, ca să spun așa. Atunci am văzut reacția tinerilor. Îmi amintesc că era afară un viscol, zăpadă mare și eu, ca de obicei, eram prezentă seară de seară, în serile de spectacol. Și în timp ce mă îmbrăcam, băiatul meu mă întreba «Unde te duci? Cine crezi că îți vine la teatru?». Am venit și când am intrat în holul teatrului și am văzut garderoba plină și când am intrat în sală și am văzut sala arhiplină…”.

Dobrin a mai spus că „în perioada aceea, mai ales după 2004, n-am beneficiat de bunăvoința autorităților, cărora li se părea atunci, în 2004-2005 (în perioada primarului Constantin Sever Cibu, PNL – n.r.) că suntem un teatru «mâncător de bani». Și atunci din dorința de a face bani am făcut turnee în zone apropiate – Focșaniul, Tecuciul, undeva în Dobrogea. Am încercat și în cămine culturale, cu spectacole mici,. În plus, teatrul din Brăila a fost – și este în continuare – prezent la toate festivalurile din țară”.