Imagine dezolantă a stării economice și sociale a populației din județului Brăila prezentată în cadrul documentului intitulat „Strategia de dezvoltare a județului Brăila în perioada 2021-2027″. Acesta a fost pus în transparență publică, astfel încât oricine dorește să facă sugestii pentru îmbunătățirea Strategiei propuse de autorități o pot face timp de 15 zile, potrivit legii.

Înainte de a se arăta modul în care autoritățile locale au de gând să acționeze pentru dezvoltarea județului, în document sunt prezentate informații privind situația economică și social a județului în perioada 2014-2019.

În acest context se vorbește, printre altele, despre sărăcie, localități marginalizate, condiții improprii de locuit: „În baza analizei de teritoriu, în județul Brăila au fost identificate o serie de localități cu risc de sărăcie: Ciocile, Dudești, Frecăței, Galbenu, Mărașu, Movila Miresii, Râmnicelu, Roșiori, Șuțești, Traian, Tufești, Ulmu, Victoria, Viziru, Zăvoaia.

Aceste localități au o rată mare a șomajului, sport natural negativ și populație activă în continuu regres numeric. În aceste condiții, administrațiile locale și județene au obligația (sublinierea ne aparține – n.r.) de a îmbunătăți situația la nivelul locurilor de muncă, creșterii veniturilor și reconversiei profesionale, pentru diminuarea șomajului și a migrației.

La nivelul Regiunii Sud-Est ratele cele mai înalte ale marginalizării rurale sunt întâlnite în județul Galați (cu o rată de 11,2%), Vrancea (cu o rată de 8,5%) și Brăila (6,7%), în condițiile în care media pe țară este de 6,2%”.

Precizăm că marginalizarea rurală se referă la zone rurale „cu un capital uman foarte scăzut, cu puține locuri de muncă declarate și condiții improprii de locuit”.

În document se mai arată că în anul 2019 „în municipiul Brăila existau zone marginalizate de tip ghetou cu blocuri, zone de tip mahala cu case, de tip mahala cu locuințe improvizate, zone cu locuințe sociale improvizate și zone cu locuințe sociale sau clădiri ocupate abuziv în zone istorice.

Documentul amintit menționează și zonele „confirmate ca marginalizate” (vezi foto), după care continuă: „Conform situației prezentate de Primăria Brăila, la nivelul anului 2019 s-a observat o creștere  a numărului de persoane care locuiesc în zona marginalizate, fiind incluse și zone noi, precum Brăilița, Vidin și Pisc.

Tototdată, la nivelul orașului Însurăței arealele aferente zonelor Mărul Roșu și Lacu Rezii prezintă trăsăturile zonelor de reședință de factură semi-rurală, indicând existența unor factori care pot alimenta starea de deprivare materială și marginalizare, în timp ce în cazul orașului Ianca aceste zone includ: Berlești, Gara Ianca, Oprișenești, Perișoru, Plopu, Târlele Filiu – sate incluse la nivelul orașului.

La nivelul Regiunii Sud-Est au fost identificate 136 de comunități marginalizate, din care în județul Brăila sunt 15 comune: Ciocile, Dudești, Frecăței, Galbenu, Mărașu, Movila Miresii, Râmnicelu, Roșiori, Șuțești, Traian, Tufești, Ulmu, Victoria, Viziru, Zăvoaia.

În comunitățile rurale marginalizate majoritatea caselor sunt din chirpici sau paiantă și locuitorii se confruntă cu o serie de dificultăți cauzate de lipsa utilităților (apă, canalizare și curent electric), lipsa infrastructurii și a spațiilor de joacă, lipsa documentelor privind proprietatea, nivel scăzut de educație și condiții de trai precare”.

Precizăm că după cele 15 de zile în care va sta în transparență decizională, Strategia de dezvoltare a județului Brăila va fi discutată și aprobată într-o ședință a CJ.

Cei interesați pot trimite sugestii pentru îmbunătățirea Strategiei în scris, pe adresa Consiliului Județean Brăila, Bd. Independenței nr. 1, Brăila, pe fax la nr. 0239.611765 sau pe adresa de e-mail consiliu@cjbraila.ro, până la data de 17 august.