Boboc (PNL), despre menținerea restricțiilor de către prefectul Ciocan (USR): Eu aș fi procedat un pic altfel și aș fi fost mult mai flexibil cu aplicarea și ridicarea acestor restricții

Prefectul Brăilei, Nicușor Ciocan (USR) continuă să mențină restricțiile scenariului galben în municipiul Brăila, deși incidența cazurilor confirmate cu COVID 19 a scăzut sub 1,5%, așa cum a menținut restricțiile specifice scenariului roșu multe zile după ce incidența a scăzut sub 3%.

În condițiile în care în alte localități din țară scenariul – și implicit, restricțiile – se schimbă imediat ce s-a constatat coborârea sub pragul de 3 la mie și respectiv de 1,5 la mie, iar primarii acelor localități procedează la relaxarea măsurilor de îndată, este firesc să ne întrebăm de ce în alte zone din țară se poate proceda în acest mod, iar în județul Brăila restricțiile sunt menținute pe o perioadă 14 zile, cu efectele aferente asupra populației, dar și asupra economiei locale.

În contextul în care până una-alta, PNL este partidul aflat la guvernare și un premier liberal l-a numit pe Nicușor Ciocan prefect al județului Brăila, l-am întrebat pe președintele PNL Brăila, Cătălin Boboc – fost prefect -, dacă i se pare în regulă modul în care procedează Ciocan cu menținerea restricțiilor și după ce s-a coborât sub pragul de 3, respectiv 1,5 la mie.

Liderul liberal ne-a declarat: „Nu am să fac un comentariu direct asupra activității prefectului de Brăila, am să fac un comentariu general. Pentru fiecare măsură care se instituie la depășirea unui anume prag există o perioadă de monitorizare de 14 zile. Ca urmare a monitorizării se constată încadrarea într-o altă categorie de risc, într-un alt scenariu și se dă o hotărâre a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, în acest sens. Eu nu am stat să-i număr zilele prefectului de când a luat o anumită măsură, ca să știu dacă ar fi azi sau ar fi mâine… Nu e treaba mea să fac asta…”.

Întrebat cum se face că în localități din alte județe s-au schimbat restricțiile imediat ce s-a constatat că s-a coborât sub incidența de 3, respectiv de 1,5 la mie, liderul PNL a răspuns: „Aș risca să intru într-o polemică pe care nu mi-o doresc. Autoritățile publice sunt chemate, pe de o parte, să aplice niște măsuri atunci când numărul cazurilor de COVID crește, pentru a elimina riscurile, dar în același timp, sunt acolo și pentru a monitoriza la fel de îndată și la fel de prompt și relaxarea pe care oamenii, economia, toată lumea o dorește”.

Întrebat dacă vrea să spună că în opinia sa, este în regulă ceea ce face prefectul Ciocan, Boboc a răspus: „Măsurile se aplică pe o perioadă de monitorizare de 14 zile”.

După ce i-am reamintit că sunt localități în care se schimbă scenariul imediat ce scade incidența sub 3 la mie sau sub 1,5 la mie, iar primarii respectivi nu au nicio problemă legală când e vorba de relaxarea restricțiilor, Boboc a spus: „Asta ține de om… legalitatea sau ilegalitatea este dată de faptul că cineva îți contestă sau nu hotărârea CJSU prin care se decide intrarea într-un alt scenariu. Nimeni nu contestă o hotărâre prin care se face o relaxare… De vreme ce totul se face prin hotărâre CJSU, înseamnă că există un grad de autonomie la nivelul acelor CJSU”.

La insistențele noastre de a ne spune dacă în opinia sa, prefectul Ciocan procedează corect menținând restricțiile 14 zile, chiar dacă incidența a scăzut de mult sub 3 la mie și respectiv, sub 1,5 la mie, Cătălin Boboc a spus: „Eu aș fi procedat un pic altfel și aș fi fost mult mai flexibil cu aplicarea și ridicarea acestor restricții, mai ales că deja vorbim de alte termene. Eu aș fi fost un pic mai flexibil și poate, dacă era necesar, dădeam și o hotărâre CJSU pe săptămână. Până la urmă cei care sunt acolo decid, ei își asumă, cu bune, cu rele”.

Coman: „E un buget bine realizat. Am avut și noi câteva amendamente, dar ați venit cu tot felul de tertipuri”; Dragomir: „Au fost dezbateri politice, nu dezbateri la buget. Hai să terminăm cu declarațiile politice!”

Consilierul liberal Laurențiu Coman declară că în opinia sa, bugetul Municipiului Brăila pe anul 2021 „este bine realizat” și că intervențiile sale și ale celorlalți colegi liberali la discuția asupra bugetului au vizat doar intenția de a îmbunătăți acest proiectul prezentat aleșilor spre dezbatere.

Coman a reproșat primarului și viceprimarilor PSD că au folosit diverse „tertipuri” pentru a respinge amendamentele liberalilor: „Eu apreciez munca pe care ați depus-o și munca domnului primar și munca tuturor celor care au lucrat la buget în Primărie. Este într-adevăr un buget bine realizat, nu am spus că nu este bine realizat, nu am spus că nu suntem de acord cu ce ați spus dvs în proiect și în buget, suntem total de acord, vrem să le vedem realizate. Singurul nostru obiectiv pe care l-am avut a fost să avem și noi câteva amendamente, să vedem din partea dvs o deschidere, ceea ce nu ați avut, ci ați venit cu tot felul de tertipuri din acestea…”.

Primarul Marian Dragomir (PSD) a intervenit, indignat: „Aici este o minciună și vreau să vă întrerup! Vă rog frumos nu faceți declarații din acestea politice la final! Vă respect, am răspuns cu maximă sinceritate. Fără să ocolim problemele ridicate de dvs, v-am și demonstrat că foartre multe dintre ele sunt incluse în buget sau au fost date ordinele de lucrări pe străzile respective. Pentru prestigiul dvs și al nostru, ca și CLM, vă rog să lăsăm lucrurile așa. Eu cred că am făcut mai degrabă dezbateri politice, decât dezbateri la buget. Haideți să terminăm cu declarațiile politice!”.

Badiu (PSD), despre comentariile consilierilor PNL pe marginea bugetului Municipiului pe anul 2021: Declarații politice, care puteau fi făcute într-o conferință de presă, nu să pierdem atâta timp pentru nimic. E o lipsă de responsabilitate și de maturitate

Numărul mare de intervenții ale liberalilor la analiza bugetului Municipiului Brăila pe anul 2021 i-a exasperat pe unii dintre social-democrați, care au reproșat consilierilor PNL că au prelungit mult prea mult discuțiile, sugerând că aceștia din urmă au fost interesați doar să-și facă imagine, nu să facă ceva pentru binele comunității.

Consilierul municipal Loredana Badiu (PSD) a fost foarte nemulțumită de modul în care au procedat aleșii PNL la discutarea bugetului și a declarat că aceștia puteau organiza o conferință de presă, dacă tot voiau să-și facă imagine: „Îmi pare foarte rău, pentru că am așteptat cu interes discuțiile pe marginea bugetului și îmi pare rău că acestea s-au redus până la urmă la declarații politice, pe care puteți să le faceți foarte bine într-o conferință de presă, nu să pierdem atâta timp pentru nimic. Consider din partea dvs o gravă lipsă de responsabilitate și de maturitate. Îmi pare foarte rău…”.

La rândul său, viceprimarul Doinița Ciocan (PSD) a completat: „Noi, în Comisia economică, am avut două ședințe și vă spun cu tristețe, n-am avut niciun comentariu din partea membrilor PNL. Nici măcar un «Da, particip», deși se vedeau că participă în online. E regretabil. Puteau măcar să întrebe, având aceste propuneri ale lor, puteau să facă aceste comentarii și să le dezbatem în cele cel puțin două ședințe de comisie pe care le-am avut și am fi putut găsi soluțiile imediate, poate unele dintre ele să fie și cuprinse în buget.  Este trist, să știți, că nu putem avea această dezbatere în comisie, unde, pe specialitatea fiecăruia, putem să avem amendamente, observații și putem discuta foarte detaliat inclusiv cu directorii sau responsabilii respectivi”.

Deputatul Popa (PNL): Ne pregătim pentru alegerile de la Viziru. Daniela Mariniuc, candidatul nostru, este varianta cea mai bună. Vrem să facem o campanie curată și de bun simț

Deputatul Alexandru Popa este foarte implicat în pregătirea alegerilor pentru funcția de primar al comunei Viziru și spune că Daniela Mariniuc, candidatul PNL, este „varianta cea mai bună” pentru funcția amintită.

Mariniuc a intrat în PNL în luna ianuarie; până atunci a fost membru PMP și a candidat pentru funcția de primar la alegerile locale din 2020 sub sigla acestui partid, plasându-se pe locul II, la foarte mică distanță de cel care a câștigat alegerile, Dima Priceputu (PSD).

„În primul rând pe doamna Daniela Mariniuc au recomandat-o rezultatele de la ultimele alegeri, când au despărțit-o câteva voturi de cel care a ieșit pe locul I, iar în al doilea rând dânsa are înclinații liberale. Decizia ca dânsa să fie următorul candidat la nostru la alegerile pentru Primăria Viziru a fost luată încă din luna ianuarie, de când dumneai a depus adeziune la PNL. Este omul pe care ne bazăm și avem încredere că va cîștiga funcția de primar al comunei Viziru și va lucra, susținută de noi, pentru binele comunității”, a declarat parlamentarul liberal.

Popa a mai spus că liberalii se organizează și se pregătesc la modul serios pentru aceste alegeri, iar Mariniuc deja a fost prezentată președintelui PNL, Ludovic Orban: „Ne pregătim pentru alegeri și avem de gând să facem o campanie curată și de bun simț. Nu vrem atacuri la persoană sau alte lucruri de genul ăsta. Noi credem că cea mai bună variantă pentru funcția de primar al comunei Viziru este doamna Mariniuc”.

Parlamentarul a mai precizat că deocamdată nu se știe când se vor organiza alegerile amintite, dat fiind că este o decizie care se va lua la nivel de Guvern.

Precizăm că în ultimele zile deputatul Popa a postat pe o rețea de socializare câteva fotografii alături de Mariniuc și alți colegi liberali (inclusiv cea cu președintele Ludovic Orban), însă în niciuna nu apare și președintele PNL Brăila, Cătălin Boboc.

Botea (PMP): Vom avea candidat propriu la alegerile pentru funcția de primar al comunei Viziru. Nu se pune problema să susținem candidatul altui partid

Președintele PMP Brăila, Viorel Botea, infirmă zvonurile apărute în ultima vreme cu privire la faptul că la alegerile pentru funcția de primar al comunei Viziru PMP va face o alianță politică și va susține candidatul unui alt partid.

Botea ne-a declarat că PMP va participa la alegerile de la Viziru cu un candidat propriu: „Dezmint categoric aceste zvonuri. Nu se pune problema să facem vreo alianță și să susținem candidatul nominalizat de un alt partid. Noi vom avea candidatul nostru.

În următoarele zile vom desemna și președintele organizației PMP Viziru și de asemenea, vom stabili și candidatul nostru pentru funcția de primar. Am discutat cu colegii de acolo, ni s-a făcut o propunere pentru candidatura amintită, dar aceasta trebuie discutată și aprobată în forurile de conducere județene, așa încât prefer să nu dau niciun nume, fiindcă deocamdată nu este ceva stabilit oficial, ca să spun așa. Vă asigur însă că vom avea un candidat de valoare, cu șanse reale în competiția electorală, nu vom face figurație”.

Precizăm că până la această dată doar liberalii au anunțat la modul public care va fi candidatul lor pentru funcția de primar al comunei Viziru – mai exact, este vorba despre Daniela Mariniuc, care anul trecut a candidat la Primăria Viziru din partea PMP. La acele alegeri Mariniuc s-a plasat pe locul 2, după Dima Priceputu (PSD), diferența de voturi fiind una destul de mică (873 voturi Priceputu, 865 voturi Mariciuc).

Amintim, de asemenea, că se discută despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de primar în contextul în care Dima Priceputu a decedat zilele trecute.

3387,89 lei – contribuția CJ Brăila la Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România, pentru anul 2021

Consiliul Județean Brăila a aprobat în cea mai recentă ședință a sa alocarea sumei de 3387,89 lei pentru plata contribuției CJ la Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România (ALZIAR). Valoarea cotizației a fost stabilită  în funcție de numărul populației – mai exact, este de 0,01 lei/locuitor.

ALZIAR fost creata la data de 15 iunie 2004, la inițiativa Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, a Asociației Naționale Franceze a Orașelor și Ținuturilor de Artă și Istorie și a Orașelor cu Zone Protejate, împreună cu municipiile Alba Iulia și Târgoviște. Este o asociație nonguvernamentală și non profit ce are ca membri consilii județene, orașe și comune istorice, iar principalul său scop este conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului existent în zonele respective.

Ajutor psihologic oferit gratuit persoanelor cu dependențe și celor care au în familie asemenea persoane

Ajutor psihologic oferit gratuit persoanelor din Brăila care au crescut în familii cu părinți cu dependențe de orice tip, care au frați/ surori/ parteneri cu dependențe sau care au ele însele diverse dependențe. Psihoterapeutul Cristina Aramă lucrează săptămânal cu un grup de astfel de persoane, în cadrul unei acțiuni desfășurate la Biblioteca „Panait Istrati” Brăila, la sala „Fănuș Neagu”, marțea, de la ora 17:30.

Cei interesați o pot contacta pe Cristina Aramă la nr. tel. 0744.216641.

Astăzi, la Muzeul Brăilei „Carol I” – „TIMPURI ALE MEMORIEI: 10 MAI 1866 – 1877 – 1881”

„TIMPURI ALE MEMORIEI: 10 MAI 1866 – 1877 – 1881” – este genericul sub care se desfășoară astăzi, începând cu ora 14:00, la Muzeul Brăilei „Carol I”, o serie de manifestări dedicate evocării zilei de 10 mai în istoria României.

Mai exact, este vorba despre vernisajul expoziției temporare „Steaua și Coroana României”, un recital cameral susținut de Cvintetul Filarmonicii „Lyra-George Cavadia”, un ceremonial demonstrativ de acordare a decorațiilor, precum și un microrecital de cântece patriotice susținut de Muzica Militară a Garnizoanei Brăila.

„10 Mai are în istoria românilor o semnificație aparte, motiv pentru care, multă vreme, a și fost Ziua Națională a României (1866-1916 și 1918-1947). Actualmente, Legea nr. 103 din 14 mai 2015 stabilește faptul că «Ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca sărbătoare națională» prin organizarea de manifestări cultural-artistice.
Prin urmare, deloc întâmplător, Muzeul Brăilei «Carol I» va celebra această zi printr-o suită de manifestări specifice, reunite sub titlul «Timpuri ale memoriei: 10 mai 1866 – 1877 – 1881». Cu acest prilej va fi evocată semnificația zilei de 10 Mai și se va deschide expoziția temporară «Steaua și Coroana României», organizată cu ordine, decorații și efecte militare din colecția particulară Marius Diaconu.

Partea festivă a acestui eveniment va fi întregită de un Recital cameral susținut de Cvintetul Filarmonicii «Lyra-George Cavadia».

În partea a doua va fi reconstituit demonstrativ un ceremonial de acordare a decorațiilor, acompaniat de un microrecital de cântece patriotice susținut de Muzica Militară a Garnizoanei Brăila”, se arată într-un comunicat al Muzeului Brăilei.

Biblioteca Județeană „Panait Istrati” marchează Ziua Europei prin expoziția documentară „La mulți ani, Europa!”

În perioada 7-21 mai Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila găzduiește expoziția documentară intitulată „La mulți ani, Europa!”, dedicată Zilei Europei.

„La data de 9 mai este marcată, în fiecare an, Ziua Europei, care este cunoscută și sub numele de Ziua Schuman. Ministrul francez de externe Robert Schuman propunea la 9 mai 1950, în cadrul unui discurs, la cinci ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, pentru a se controla în acest fel producția de armament și posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Această propunere venită din partea ministrului francez de externe este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene. Robert Schuman (1886-1963) a fost ministru de Finanțe, apoi prim-ministru în 1947, ministru al Afacerilor externe în perioada 1948-1952 și din nou ministru de Finanțe în perioada 1955-1956. Între 1958 și 1960, a fost președinte al Parlamentului European.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului și Italia s-au alăturat Franței și Germaniei și la 18 aprilie 1951 a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) între Germania, Franța, Belgia, Italia, Luxemburg și Olanda. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută sub numele de Piața Comună, și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA).

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcție europeană i s-au alăturat: Irlanda, Marea Britanie și Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania și Portugalia (1986), Suedia, Austria și Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia și Ungaria, în 2007, Bulgaria și România și în 2013, Croația.

În cadrul Consiliului European de la Milano, din 1985, s-a luat decizia ca serbarea Zilei Europei să aibă loc în fiecare an la 9 mai. Cu acest prilej sunt organizate diverse activități și evenimente de către birourile locale ale UE din Europa și din întreaga lume”, se arată într-un comunicat dat publicității.

„9 mai 1877 – România Independentă” – spectacol organizat de Casa de Cultură a Municipiului Brăila

Casa de Cultură a Municipiului Brăila organizează duminică, 9 mai, un spectacol muzical artistic pentru a marca împlinirea a 144 de ani de la momentul istoric în care România a reușit să își proclame independența față de Imperiul Otoman. Evenimentul, intitulat „9 mai 1877, România Independentă», va putea fi urmărit online, începând cu ora 9:30, pe pagina de Facebook și canalul de YouTube ale Casei de Cultură a Municipiului Brăila, precum și pe site-ul instituției, la adresa www.culturabraila.ro

În distribuție se regăsesc Corul bărbătesc Armonia al Casei de Cultură a Municipiului Brăila (dirijor preot profesor Ioan Păvăloiu), Muzica Militară a Garnizoanei Brăila (dirijor locotenent Raul Badale), Grupul folk „Generații”, Alina Constantin – Cercul de teatru al Casei de Cultură a Municipiului Brăila, precum și Emanoil Ciucașu, managerul Casei de Cultură a Municipiului Brăila.

Grafica și pictura aparțin artistului plastic Florin Gabriel Călin.

Președintele Chiriac: Spitalul Județean nu este al unui partid politic, ci trebuie să fie al brăilenilor. Nu mai vreau să facem acolo tevatura membrilor de partid

„Acum, că în Consiliul de Administrație al Spitalului Județean Brăila sunt reprezentanți ai tuturor forțelor politice din cadrul CJ Brăila, nu vreau să mai fie acolo tevatura membrilor de partid” – este ceea ce spune președintele CJ Brăila, Iulian Chiriac (PSD).

Declarația a fost făcută în cadrul celei mai recente ședințe CJ Brăila, în care a fost ales un nou membru titular al Consiliului de Administrație al Spitalului Județean, după ce liberalul Cristian Pricop a renunțat la această calitate. În urma votului, consilierul județean Viorel Botea (PMP) a fost desemnat ca membru titular în CA.

În acest context, președintele Chiriac a afirmat: „În momentul de față în Consiliul de Administrație al spitalului sunt consilieri județeni de la 3 formațiuni politice diferite. Când se va întruni CA, pentru transparența deciziilor și pentru a avea informațiile la cald, vă cer ca și membrul supelant, și membrii titulari să fie invitați și lăsați să-și spună părerea pentru hotărârile care se iau în CA”.

Secretarul județului, Dumitrel Priceputu, care este și președintele CA de la Spitalul Județean, a răspuns: „De acord, această propunere vine să ajute o dezbatere în amănunt a tuturor problemelor care sunt puse pe ordinea de zi și intră în competența CA”.

Chiriac a continuat: „Am spus-o și o spun de fiecare dată: acum avem tot spectrul politic la conducerea Spitalului Județean și la deciziile care se iau asupra acestui spital. Rugămintea este să punem osul la treabă cu toții și să luăm cele mai bune decizii pentru a duce spitalul acolo unde trebuie”.

La rândul său, Viorel Botea a spus: „În primul rând, mulțumesc consilierilor pentru încredere. În al doilea rând, rog toți consilierii ca ori de câte ori doresc să spună, să afirme, să ne arate diverse probleme care sunt la Spitalul Județean, cu cea mai mare încredere, cu cel mai mare respect voi ține cont și voi pune în fața CA al Spitalului Județean toate problemele pe care colegii, indiferent de partid, mi le vor prezenta. Mai mult decât atât, și cetățenii la fel, dacă se dorește o comunicare foarte bună, ori de câte ori este nevoie, ori de câte ori cetățenii au nevoie, voi fi prezent în acele locuri unde mi se va solicita intervenția. Invit toți consilierii la o comunicare cât mai bună, indiferent de partid. Vreau să facem acolo un lucru din ce în ce mai bun pentru comunitate”.

Președintele CJ a adăugat: „Vreau să îi mulțumesc  încă o dată lui Marian Căpățînă, că și în mandatul trecut, indiferent de discuțiile care au fost, am luat împreună decizii foarte bune pentru spital. Are o experiență foarte bună în ceea ce privește Spitalul Județean.

Vreau să vă urez succes, domnule Botea, pentru că aveți o experiență administrativă bogată și la ISJ, dar și în timp ați demonstrat că sunteți un om echilibrat. E și domnul dr. Pricop (consilier județean PNL – n.r.) care lucrează în spital și poate să semnaleze anumite probleme pe care le putem rezolva foarte repede. O avem și pe doamna consilier Bordea, așa că avem toate ingredientele ca luptele sau disensiunile care se petrec la Spitalul Județean să le rezolvăm cât mai repede, pentru că avem toți factorii pe masă în momentul de față. Cred că spitalul nu este al unui partid politic, spitalul trebuie să fie al brăilenilor. Eu asta îmi doresc. Nu mai vreau să facem tevatura membrilor de partid”.

Amintim că Consiliul de Administrație la Spitalul Județean fac parte acum următorii consilieri județeni: Daniela Bordea (PSD, membru titular), Viorel Botea (PMP, membru titular), Dumitru Văduva (PSD; membru supleant), Marian Căpățînă (PNL, membru supleant).

Deputatul Popa: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a prelungit sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” dedicată celor din diaspora, până pe 5 iulie 2021

Deputatul PNL de Brăila Alexandru Popa salută implicarea ministrului Nechita Adrian Oros în sensul sprijinirii unei accesări cât mai bune a fondurilor europene de către tinerii fermieri. Mai concret, Popa face referire la faptul că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a prelungit sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” dedicată celor din diaspora, până la data de 5 iulie 2021.

Într-un comunicat dat publicității, parlamentarul liberal precizează: „PNL ia măsuri concrete pentru a sprijini reîntoarcerea tinerilor din Diaspora. Știm cu toții că în ultimii ani România s-a confruntat, din păcate, cu un exod al tinerilor în afara țării, în lipsa oportunităților din țara noastră care să le ofere garanția unui trai mai bun. Tocmai de aceea, ministrul liberal al agriculturii a căutat să identifice cele mai bune măsuri, astfel încât să facem posibilă reîntoarcerea acestor tineri în țară.

În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a prelungit sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 «Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri» dedicată celor din diaspora, până la data de 5 iulie 2021, ora 16:00.

Este important de știut că sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole, care se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția celor interesați pe pagina de internet a AFIR – www.afir.ro – acolo unde poate fi consultat și Ghidul solicitantului necesar accesării acestor fonduri.

Fondurile din cadrul acestui program sunt așadar disponibile, având în vedere că până acum au fost depuse un număr de 172 de proiecte, în valoare de 6,9 milioane euro, din cele 20 de milioane alocate în total. Trebuie reținut, totodată, că finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare și 25% în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși 3 ani (5 ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea contractului.

Salut, pe această cale, implicarea ministrului Oros pentru a determina o mai bună accesare a acestor fonduri atât de importante pentru tinerii fermieri!

Consider că este datoria noastră, a întregii clase politice, să facem tot ceea ce este posibil pentru a le da șanse reale tinerilor ca să-și poată construi un viitor aici, în țara lor, aproape de familii. Tinerii reprezintă o resursă umană extrem de valoroasă pe care nu ne permitem să o irosim, dacă dorim o dezvoltare durabilă a României, iar agricultura să reprezinte o sursă importantă de creștere economică”.

În perioada 27 aprilie – 5 mai polițiștii locali brăileni au aplicat amenzi în valoare de 30.450 lei

În perioada 27 aprilie – 5 mai, polițiștii locali brăileni au aplicat 109 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 30.450 lei.

Astfel, pe linia CURĂȚENIEI municipiului, în perioada analizată au fost sancționate 9 persoane cu amenzi în valoare totală de 9.000 lei. Printre acestea amintim: *pentru aruncarea sau depozitarea pe domeniul public precum și în alte locuri publice, a reziduurilor de orice natură (menajere, industriale, vegetale, moloz) au fost sancționate contravențional  7 persoane, cu amenzi în valoare de 7.000 lei; *pentru fumatul în toate spațiile publice închise și locurile de joacă pentru copii au fost depistate și sancționate contravențional 3 persoane, cu amenzi în valoare de 500 lei.

Cu privire la TULBURAREA ORDINII ȘI LINIȘTII PUBLICE, au fost aplicate 7 sancțiuni contravenționale, în valoare de 1.600 lei.

În ceea ce privește activitățile pe linie de CIRCULAȚIE RUTIERĂ, pe lângă activitățile preventive, polițiștii locali rutieri au aplicat 69 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 12.050 lei și au aplicat 83 puncte penalizare, printre care: *pentru nerespectarea normelor rutiere privind oprirea, staționarea și accesul interzis, au fost aplicate 39 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 6.670 lei și au fost aplicate 83 puncte penalizare; *pentru nerespectarea normelor rutiere de către pietoni au fost aplicate 2 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 290  lei; *pentru nerespectarea Regulamentului de organizare și funcționare a sistemului de administrare a parcărilor publice din Municipiului Brăila au fost aplicate 12 sancțiuni contravenționale, cu amenzi în valoare totală de 1.600 lei; *pentru nerespectarea prevederilor legale privind circulația și staționarea autovehiculelor pe trotuare sau pe locurile de parcare rezervate persoanelor cu handicap marcate și semnalizate corespunzător, au fost aplicate 11 sancțiuni contravenționale, cu amenzi în valoare totală de 2.200 lei.

15 și 16 mai, Teatrul „Maria Filotti” Brăila – Premiera spectacolului „Un cuplu ciudat”

Sâmbătă, 15 mai și duminică, 16 mai, la ora 18:00, Teatrul „Maria Filotti” Brăila prezintă premiera spectacolului „Un cuplu ciudat” de Neil Simon, în regia lui Dan Mirea, scenografia fiind semnată de Daniel Divrician.

În distribuție: Monica Ivașcu, Flori Popa, Cătălina Nedelea, Emilia Mocanu, Elena Andron, Wanessa Radu, Silvia Tariq, Zane Jarcu și Dan Moldoveanu.

„Nume emblematic, atunci când vine vorba despre arta comediei, dramaturgul și scenaristul american Marvin Neil Simon (n. 4 iulie 1927 – d. 26 august 2018), aduce în atenția publicului său un univers comic, o oglindă a realității cotidiene. Autorul a reușit să se facă remarcat prin firescul operelor sale ce aveau să fie recunoscute de o lume întreagă. Distinsul dramaturg a hotărât să colaboreze cu fratele său, Danny Simon, în ceea ce a însemnat crearea de scenarii pentru emisiuni de radio, cât și de televiziune. Acest debut în lumea televiziunii, dar și experiențele acumulate de-a lungul vremii în cadrul unei emisiuni comice, l-au inspirat în crearea ulterioară a comediei «Laughter on the 23rd Floor» din 1993.

Neil Simon nu a fost doar un geniu al comediei, dar și un remarcabil scriitor de musicaluri, librete, chiar și drame (în anii ’70). Tocmai pentru iscusința sa nativă, în ceea ce privește comedia, piesele sale au fost reprezentate pe Broadway, în fața unui public ce devenea din ce în ce mai îndrăgostit de creațiile sale.

Încă din anul 1966, pe marile scene ale teatrelor din Broadway și-a făcut apariția una dintre cele mai apreciate comedii ale acestuia, și anume  «Un cuplu ciudat» («The Odd Couple») – scenariu scris în anul 1965. Savoarea și complexitatea acestei comedii i-au adus dramaturgului Neil Simon Premiul Tony pentru cel mai bun autor (1965). Patru ani mai târziu acestuia îi este înmânat Premiul Asociației Scriitorilor din America pentru aceeași comedie, «Un cuplu ciudat». Piesa a fost atât de apreciată, încât a fost transpusă pe ecranele de televiziune drept film american de comedie (în varianta masculină), trei ani mai târziu (1968). În anul 1985 ia naștere versiunea feminină a piesei «Un cuplu ciudat». Existența acestor două versiuni ale comediei ne poate duce cu gândul la faptul că atât partea feminină, cât și cea masculină se pot cufunda în haosul paradoxal, disperat, dar și comic al vieții, urmat, bineînțeles, de trăiri și sentimente puternice, contradictorii.

În ceea ce privește teatrul românesc, piesa s-a regăsit și pe scena Teatrului de Comedie (data premierei: 25 octombrie 2011), a Teatrului Național din Cluj (data premierei: 27 februarie 2011), a Teatrului «Elisabeta», a Teatrului «Sică Alexandrescu», dar și a Teatrului Național din Turda”, precizează reprezentanții Teatrului „Maria Filotti”.

PSD Brăila: Încă o gogoașă electorală s-a dezumflat. Programul pentru digitalizarea IMM – un eșec marca PNL-USR/PLUS

Conducerea PSD Brăila acuză faptul că „a trecut aproape un an de când vechiul și noul guvern penelisto – userist plus i-a amăgit pe micii întreprinzători cu acordarea unei scheme de ajutor de minimis pentru cumpărarea de calculatoare și alte echipamente IT” și consideră că în acest fel, „încă o gogoașă electorală s-a dezumflat”.

Într-un comunciat dat publicității de Biroul de presă al PSD Brăila se precizează: „Minciuna cu iz electoral promitea firmelor mici și mijlocii acordarea de fonduri europene de la 30.000 de euro până la 100.000 de euro, în cadrul Programului pentru digitalizare IMM prin intermediul POC (Programul Operațional Competitivitate) 2014 – 2020, schema de finanțare prevăzând un buget total de 100 milioane de euro.

Deși Hotărârea de Guvern de instituire a Programului a fost aprobată din august 2020, aceasta a rămas un document fără valoare și fără consecințe, ministrul de resort și întreg guvernul fiind preocupați de câștigarea alegerilor, pe care le-au pierdut, de fapt, în favoarea PSD, uitând de această promisiune, cum, de altfel, au dat uitării majoritatea angajamentelor electorale.

Schema de finanțare propusă pentru sprijinirea mediului de afaceri nu a fost concretizată nici până astăzi, deși în toate declarațiile publice ale guvernanților, aceștia afirmau – ca și președintele Iohannis,  de altfel -, că România urma să fie inundată de zeci de miliarde de euro pentru ajutoare de stat Covid, granturi de la bugetul de stat, vouchere de consum și multe, multe alte facilități; dar iată că nu au fost capabili nici măcar să elaboreze structura schemei de minimis și Ghidul solicitantului.

Mai mult decât atât, și-au propus ca finanțarea să nu mai fie făcută prin POC 2014 – 2020, ci prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), program ce nu a fost încă finalizat deși are termen maxim de depunere la Comisia Europeană până la 31 mai a.c.

Așadar, cele 80 de miliarde de euro de la UE anunțate ca o mare victorie a președintelui Iohannis, s-au volatizat și s-au comprimat în 29 miliarde (valoarea proiectelor cuprinse în PNRR), dar asta cu condiția ca planul propus de guvern să fie acceptat de CE.

Și iată cum Programul pentru digitalizarea IMM e doar un exemplu că de la promisiuni la fapte e cale lungă, iar orizontul de așteptare al oamenilor de afaceri s-a prăbușit.

Lipsa de sprijin și abandonarea întreprinzătorilor lăsați să se descurce pe cont propriu cu urmările pandemiei Covid reflectă oare normalitatea de care vorbea președintele Iohannis sau buna guvernare clamată de PNL și USR PLUS? Evident că nu. Dar pentru toate acestea există o explicație, așa cum spunea premierul Cîțu. Programul PNL de campanie e doar propagandă electorală și atât”.

Președintele Chiriac: Dacă nu vor fi contestații, în 2022 vom avea operator unic de salubritate în tot județul Brăila și operator/operatori pentru stațiile de sortare a deșeurilor

122.200 lei – este valoarea contribuției Consiliul Județean Brăila la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „ECO DUNĂREA”, pentru anul în curs, așa cum a fost aprobată la cea mai recentă ședință a CJ.

Asociația amintită, din care fac parte CJ și toate primăriile din județ, a fost constituită cu scopul înființării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a  serviciilor de salubrizare a localităților și a managementului deșeurilor solide pe raza localităților respective, precum și pentru realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice în domeniul amintit.

Asociația a derulat  proiectul „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Brăila”, în valoare de circa 120 milioane de lei (inclusiv TVA) din care puțin peste 100 milioane de lei a fost contribuția Uniunii Europene.

Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) ar fi trebuit inaugurat încă din 2015, dar nu s-a întâmplat acest lucru din cauza întârzierilor mari înregistrate la lucrările Stației de Sortare și Tratare Mecano-Biologică de la Vădeni și de asemenea, a întârzierii stabilirii operatorului unic care se va ocupa de colectarea deșeurilor la nivelul județului, precum și a operatorului care va administra stațiile de sortare și transfer de la Ianca, Însurăței și Vădeni.
În acest context, consilierul județean Dănuț Lungu (PNL) a comentat în cadrul ședinței CJ: „Principalul obiectiv al acestei asociații ar fi elaborarea și aprobarea strategiei de dezvoltare a serviciului. Noi știm că vreo 5-6 ani de zile s-au cam blocat un pic investițiile în serviciul de salubrizare la nivel de județ. Puteți să ne spuneți ceva sau cei care fac parte din asociație pot să ne prezinte și nouă un raport al activității și totodată, o strategie de dezvoltare pe următorii ani sau pentru anul acesta? Ce s-a întâmplat cu acel proiect european care s-a blocat acum 3-4-5 ani de zile? Care sunt viziunile în acest domeniu? Pentru că, totuși, se cheltuie o anumită sumă anual din banii publici…”.

Președintele CJ Brăila, Iulian Chiriac (PSD) a declarat: „Proiectul n-a fost blocat absolut deloc. Suntem în momentul de față pe… nici măcar pe ultima sută de metri, pe ultimii 10 metri. Asociația este în procedură de licitație pentru operatorul unic, iar CJ Brăila este în licitație pentru operatorul în ceea ce privește stațiile de sortare de la Ianca, Însurăței și cea de la Vădeni. Toate licitațiile sunt în momentul de față la partea financiară și sperăm ca în vară-toamnă să știm care este câștigătorul pentru operatorul unic pentru județul Brăila și cine sunt operatorii sau operatorul pentru stațiile de sortare.

Deci acest proiect n-a fost blocat sub nicio formă și cu siguranță dacă lucrurile vor merge corect și nu vor fi contestații, în anul 2022 vom avea operator unic de salubritate în tot județul Brăila și operatori sau operator pentru stațiile de sortare.

Lucrurile sunt în direcția bună pe acest proiect. De la semnarea contractului și până la intrarea efectivă a operatorului e o perioadă de 6 luni în care operatorul trebuie să se organizeze pe raza municipiului și județului Brăila”.

Amintim că Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Brăila împarte județul în trei zone:

*Zona 1 cuprinde municipiul Brăila și comunele din zona periurbană, precum și comunele Mărașu și Frecăței, din Insula Mare a Brăilei. Aceste localități vor fi deservite de Stație de Sortare și Tratare Mecano-Biologică de la Vădeni și de Depozitul Ecologic de la Muchea;

*Zona 2 cuprinde orașul Ianca și comunele din partea de nord-vest și din centrul județului, ce vor fi deservite de Stația de Sortare și de Depozitul Ecologic de la Ianca;

*Zona 3 cuprinde orașul Însurăței și comunele din partea de sud-vest a județului, care vor fi deservite de Stația de Transfer Însurăței.