Vicepremierul Grindeanu susține că Drumul Expres Brăila-Galați va fi terminat la timp, în ciuda problemelor apărute: „Vorbim de un antreprenor extrem de serios, care își va respecta termenul”

Vicepremierul Sorin Grindeanu (PSD), ministru al Transporturilor, consideră că nu sunt întemeiate temerile exprimate public de reprezentanții Asociației Pro Infrastructura cu privire la faptul că există riscul ca Drumul Expres Brăila – Galați să nu fie finalizat până în anul 2023 – așa cum este prevăzut -, din cauza unor întârzieri apărute pe parcurs. Aceste întârzieri nu sunt însă din vina constructorului – care lucrează într-un ritm foarte bun -, ci din vina statului, spun cei de la Pro Infrastructura. Mai exact, „ministerul trebuie să facă exproprieri suplimentare aferente mutării rețelelor electrice care tronează în mijlocul drumului, iar procedurile de mediu (pădurile din zona Siretului) sunt departe de a fi rezolvate”.

Întrebat despre acest subiect aseară, în timpul unei vizite pe care a făcut-o pe șantierului podului peste Dunăre de la Brăila, Sorin Grindeanu a răspuns: „Sunteți din presa locală și știți că s-a lucrat bine, chiar foarte bine la acest drum. Am avut o discuție cu antreprenorul și îmi spunea că nu intră în discuție să nu finalizeze această lucrare. N-aș vrea să comentez fiecare zicere a unora sau a altora; o să vedem finalitatea.

Știu de problema legată de acea… pădure, dacă o putem numi așa și de  ceea ce înseamnă exproprierea și tocmai de aceea, ca să preîntâmpinăm toate situațiile de acest tip, după cum bine știți, în urmă cu o lună și jumătate, în Guvern am aprobat o Ordonanță de Urgență prin care am redus toate aceste termene. De asemenea, am reușit să punem în aplicare niște proceduri mai flexibile, fie că vorbim de exproprieri, fie că vorbim de mutări de utilități, că și aici a fost cazul. Toate aceste proceduri sunt în acest moment mult mai simple.

Deci vorbim și acolo de un antreprenor extrem de serios, care își va respecta termenul fără niciun fel de tăgadă”.


Amintim că CNAIR a semnat în aprilie 2021 contractul pentru Drumul Expres Brăila – Galați cu Asocierea SC SA & PE CONSTRUCT SRL (LIDER DE ASOCIERE) – SPEDITION UMB – TEHNOSTRADE SRL. (toate fiind firme în cadrul UMB Grup). Lucrările propriu-zise au început în din octombrie 2021.

Valoarea contractului este de 371.416.131,09 lei (fără TVA), iar durata contractului este de 34 luni, din care 10 luni perioada de proiectare și 24 luni perioada de execuție a lucrărilor. Perioada de garanție este de 120 de luni.

Constructorul a lucrat într-un ritm foarte bun, însă lucrările s-au oprit în zona luncii Siretului, lângă Galați.

„Viteza antreprenorului trebuie să fie susținută de instituțiile implicate în deblocarea capetelor portocalii ale traseului (emiterea de avize, autorizații și tăierea pădurilor) și mutarea stâlpilor liniilor electrice aeriene, care tronează fix în mijlocul drumului”, au afirmat reprezentanții Pro Infrastructura.

(sursă foto – o înregistrare filmată cu drona de utilizatorul Răducu P Drum, YouTube)

Vicepremierul Sorin Grindeanu dă asigurări că lucrările la construcția podului peste Dunăre sunt plătite la zi: „Nu e o problemă de bani, niciodată n-a fost o problemă de bani”

Vicepremierul Sorin Grindeanu (PSD), ministru al Transporturilor, este încrezător că podul peste Dunăre de la Brăila va fi dat în folosință până la sfârșitul acestui an, în ciuda faptului că s-au înregistrat unele întârzieri în montarea tablierelor. Grindeanu a făcut această declarație aseară, în timpul unei vizite făcute pe șantierul podului, împreună cu Marcel Ciolacu (PSD), președintele Camerei Deputaților și Adrian Chesnoiu (PSD), ministrul Agriculturii. Au fost prezenți alături de oaspeți europarlamentarul Mihai Tudose, prefectul Iulian Timofei, senatorul Ion Rotaru, deputații Nicu Niță și Mircea Florin, președintele CJ Brăila, Iulian Chiriac, primarul Marian Dragomir.

„Eu sunt optimist. Așa cum au anunțat și constructorii, acea mică întârziere în montarea tablierelor va fi recuperată, astfel încât în decembrie să putem să-l dăm în circulație.

Un proiect început în 2017, iată că măcar după 5 ani se finalizează. Cel mai important e că vor beneficia foarte mulți români și nu numai.

Sunt încrezător, lucrările sunt plătite la zi de către CNAIR. Îmi doresc ca parteneriatele pe care Ministerul Transporturilor – CNAIR, în cazul de față – le are cu constructorii să fie serioase, așa cum este acesta, de aici. Constructorii se țin de muncă și iată că se și vede acest lucru”, a spus ministrul Transporturilor.

Grindeanu a subliniat: „Să știți că nu e o problemă de bani, niciodată n-a fost o problemă de bani. Sunt fonduri europene, problema e să reușim să facem lucrări așa cum trebuie, ca să fie decontate.

În acest moment ar fi trebuit să fie montate toate cele 86 de tabliere, dar aș vrea să menționez ceva: vreau să îi felicit pe constructori, pentru că dincolo de realizarea acestei investiții, din informațiile pe care le am, tabla este făcută la Galați, tablierele în Șantierul Naval de la Brăila, deci astfel este folosită până la capăt și pe orizontală industria locală. Asta însemană locuri de muncă, asta însemană dezvoltare.

În acest moment sunt aduse 52 din cele 86  de tabliere și sunt montate 36 de tabiliere. La ritmul pe care ni l-a explicat domnul director, vor recupera timpul pierdut. Au fost și condiții meteo nefavorabile; știți că se montează tablierele de pe Dunăre, a băut destul de tare vântul și n-au putut să le centreze foarte bine, dar se recuperează. Contează finalul, iar finalul este sfârșitul acestui an, darea în circulație a acestui pod”.

Marcel Ciolacu, evocând „un istoric trăit de el”: „În ultimele ore de mandat al lui Mihai Tudose s-a semnat contractul de la acest pod la care acum cu toții venim în pelerinaj”

„În afară de faptul că podul peste Dunăre de la Brăila este o realizare imensă pentru toți românii, este și o lecție de viață” – este declarația făcută aseară, pe șantierul podului, de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu (PSD).

Acesta a fost însoțit de Sorin Grindeanu (PSD), vicepremier și ministru al Transporturilor și Adrian Chesnoiu (PSD), ministrul Agriculturii. Din partea gazdelor au fost prezenți europarlamentarul Mihai Tudose, prefectul Iulian Timofei, senatorul Ion Rotaru, deputații Nicu Niță și Mircea Florin, președintele CJ Brăila, Iulian Chiriac, primarul municipiului, Marian Dragomir.

Ciolacu a început prin a spune că acesta este „cel mai  mare pod din România, cea mai mare investiție din Europa din acest moment, al treilea ca și deschidere din UE” și a comentat glumind că „este convins că presa locală s-a săturat de politicienii care vin «în pelerinaj» la pod”.

Acesta este motivul pentru care președintele Camerei Deputaților a preferat să vorbească despre modul în care a pornit totul, amintind de momentul semnării contractului pentru realizarea podului, la Ministerul Transportului, în ultima zi și care brăileanul Mihai Tudose a fost premier al României, iar Ciolacu a fost vicepremier: „În acea zi am fost chemați de conducerea superioară de partid, înfierați proletar, am înțeles mesajul atât eu, cât și colegul Mihai Tudose, am plecat la Guvern ca să ne luăm pozele copiilor și ficusul (din birouri – n.r) și în drum spre Guvern, fără să știe nimeni, am făcut o deviere aranjată cu ministrul Transporturilor, Felix Stroe, la Ministerul Transporturilor, unde în ultimele ore de mandat al lui Mihai Tudose s-a semnat contractul de la acest pod, la care acum cu toții venim  în pelerinaj». Am vrut să se știe un istoric trăit de mine”.

Europarlamentarul Mihai Tudose, o explicație „pe înțelesul lui nea Ion” cu privire la „eliberarea energetică a Europei”

Europarlamentarul Mihai Tudose (PSD) consideră că războiul din Ucraina schimbă complet lucrurile în privința Green Deal și transformă acest pact „într-un moft SF, la ani-lumină de realitate”.

Într-un text postat pe o rețea de socializare, cu titlul „Eliberarea energetică a Europei pe înțelesul lui nea Ion de pe la noi….”, Tudose scoate în evidență câteva dintre punctele slabe ale strategiei Comisiei Europene în această direcție: „Războiul din Ucraina riscă să transforme Green Deal – Pactul ecologic european – într-un moft SF, la ani-lumină de realitate. Dar cum un război nu înseamnă doar pierderi, ci și oportunități, tranziția verde a căpătat rapid o nouă poleială: REPowerEU. Planul de ieșire a UE, în cinci ani, din dependența de importurile din Rusia a fost prezentat, zilele astea, de Comisia Europeană. Se anunță lucrare mare, așa că m-am apucat să-i explic cum stă treaba lui nea Ion de la Ianca:

– Nea Ioane, trăim vremuri grele, Europa are nevoie de matale.

– Și eu de ea, a zâmbit șăgalnic moșul.

– Mai întâi să faci bine să treci la economie de curent și motorină, mai ușor cu căldura, apa caldă și aerul condiționat.

– La scumpetea asta, nu-i problemă, a dat nea Ion din umeri. Și-am mai văzut din astea. Altceva?

Pricepuse repede, n-a mai fost nevoie să-i spun că UE prevede scăderea cu 5% a consumului de gaz și petrol în urma «schimbărilor comportamentale».

– Nea Ioane, după ce tai din consum, treci pe energie verde. Pui și matale niște panouri solare pe acoperiș…

Ne-am uitat amândoi la tabla povârnită și-am oftat, dar am continuat, doar nu era să ne pierdem în detalii din drumul către independența energetică.

– Și montezi o eoliană-n grădină!

S-a uitat la porumb, s-a uitat la mine…

– Lasă dracu’ porumbul, că-l luăm de la ucraineni, tot nu-l mai pot trimite cu vapoarele-n Africa.

A dat din cap resemnat. Oricum, baba e la pat, nu-l mai poate ajuta la prășit. Și adia o boare de mai.

– Ei, și-acum afacerea cea mare: ridici o moară de apă pe lotul de la vale.

A rămas nea Ion cu gura căscată.

– Clipocit vesel, vin turiști la poze, bașca niște curent gratis.

Bine că nu m-a întrebat ce face cu moara peste vară, când seacă valea. Comisia Europeană nu ne-a dat instrucțiuni pentru situația asta.

– Mda… Și se rezolvă problema Europei dacă fac io toate astea?

– Ei, o să mai ia Europa niște petrol și gaz de pe unde găsește, o să fie achiziții comune, ca la vaccinuri, prețuri bune, că negociază Comisia Europeană pentru noi, toți. Și mai completează cu hidrogen și biometan, că astea-s viitorul.

N-a zis nimic moșul de prețurile la vaccinuri, ținute și-acum la secret. Om cumsecade. S-a scărpinat în cap și-a pus punctul pe i:

– Bine, bine, da’ de unde bani?

– Fii serios, banii nu-s o problemă! Dă Europa! 300 de miliarde de euro. 225 de miliarde împrumuturi, 75 de miliarde subvenții.

A priceput-o iute și p-asta nea Ion, s-a uitat la nepoții care se jucau în țărână și-a mormăit în barbă:

– Și cine-o să dea banii înapoi?

Am tăcut încurcat. Om vedea pe urmă. Sau or vedea ăi de pe urmă…

– Auzi, bre, mi-a zis din poartă, da’ de ce ne legăm noi la cap cu bazaconiile astea, când avem purcoi de gaze la mare și la Caragele?

Mi-a sărit țandăra:

– Hai că ești reacționar! Îmi răcesc gura de pomană. Vrei poluare? Vrei să iasă fum negru pe coșuri d-alea mari? Industrie ne trebuie nouă? Nu vezi că vine sfârșitul lumii, că se schimbă clima?

A încuviințat rușinat.

– Bine, să vii să mă înveți cum fac cu moara aia…

Am plecat încurajat. Îmi venise o idee mare. Patru țări, inclusiv Germania, se asociază să facă din Marea Nordului «centrala electrică verde a Europei». Așa scrie în Declarația de la Ejsberg, care e prin Danemarca. Ce, noi suntem mai proști? Offshore ne trebuie nouă? E ca și cum ai ține-o langa cu construcția de autostrăzi, când Comisia Europeană preconizează reducerea vitezei pe șosele, ca să economisească UE 8 milioane de tone de petrol.

Trebuie să am o discuție cu Ciolacu și Grindeanu, să-i aduc în secolul 21. Să nu mai piardă vremea cu legi și șantiere, să fie și ei mai progresiști. O să le propun să scoatem «Declarația de la Eforie: Marea Neagră – buric verde regional»”.

280 de brăileni și-au găsit azi o slujbă la Bursa generală a locurilor de muncă

420 de brăileni interesați să-și găsească o slujbă au participat azi la Bursa generală a locurilor de muncă, organizată de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă la Sala Polivalentă Danubius.

Pentru acest eveniment au fost contactați peste 730 angajatori, dintre care au participat 41 de angajatori, cu 556 locuri de muncă vacante, în următoarele domenii principale de activitate: fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule, construcția de nave și structuri plutitoare, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea de echipamente electrice de iluminat, repararea și întreținerea navelor și bărcilor, hoteluri și restaurante, fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice, activități de protecție și gardă, construcții, fabricarea de furnire si a panourilor din lemn, fabricarea biscuiților și pișcoturilor; fabricarea prăjiturilor și a produselor conservate de patiserie.

În cadrul bursei au fost prezenți și reprezentanți ai Centrului Militar Județean Brăila – Biroul Informare Recrutare, care au prezentat oferta educațională a Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2022.

Dintre cei 420 solicitanți de loc de muncă, 280 au fost selectați în vederea încadrării.

„În vederea facilitării inserției pe piața muncii a absolvenților de învățământ au participat la bursă elevi din anii terminali de la Complexul de tip familial «Universul Copiilor», care au intrat în contact direct cu angajatorii prezenți la bursă.

La această acțiune au fost prezente și persoane private de libertate propozabile pentru liberarea condiționata de la Penitenciarul Brăila și de la Centrul de Detenție Brăila-Tichilești, în scopul creării unor punți sociale între comunitate și acestea, existând posibilitatea obținerii unui loc de muncă după punerea în libertate; cunoașterea și conștientizarea instrumentelor de sprijin pentru viitoarea încadrare în muncă.

Persoanele participante au primit materiale informative privind serviciile oferite de agentie solicitantilor de loc de munca (pliante, brosuri, model CV EUROPASS).

De asemenea, au fost amenajate standuri unde persoanele interesate au primit informații/sprijin din partea consilierilor agenției cu privire la: *serviciile gratuite oferite de AJOFM Brăila (informare și consiliere, medierea muncii, formare profesională); *înregistrarea tinerilor NEETs; *serviciile gratuite oferite cetățenilor ucraineni pentru integrarea pe piața muncii din România; *economia socială; *proiectul “Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”; *proiectul “Relația SPO cu angajatorii -eSPOR”, au declarat organizatorii.

Portofelul familistului Paladi, atacat de nefamiliști. Cine ia și cine dă?

Deputatul George Adrian Paladi se simte victima unei campanii de denigrare, fiindcă sunt niște domnișoare și domnișori care îl atacă în fel și fel, doar fiindcă „vor să-l facă la portofel”. Campania este atât de imorală, încât i-a atras atenția unui stâlp al moralității, care și-a făcut un crez din a apăra victimele nevinovate cu vieți imaculate. Stâlpul de care vorbim, care este caracterizat – cum altfel – de verticalitate, luptă doar pentru integritate și tot ce-l interesează este să se facă dreptate. De-aia și lucrează pro bono.

Speța este simplă: el este puțin căsătorit și este și îndrăgostit, ea este puțin căsătorită și spune că e îndrăgostită, ei sunt nedespărțiți, sunt nepotoliți și nu se feresc să arate public cât sunt de fericiți.

Cei care-l „atacă” pe bietul parlamentar Paladi spun că ar fi de bun simț ca el să fie mai rezervat în modul în care își afișează fericirea, dat fiind că este persoană publică și că, de asemenea, ar fi de bun simț să fie mai reținut în a vorbi public despre faptul că vrea să dea un exemplu de….. și să întărească familia tradițională prin…. Exemplul pe care îl dă el comunității nu este unul dintre cele mai fericite, iar familia pe care o întărește el încă nu s-a format, e în construcție, dar este evident că nu precupețește niciun efort în a o ridica de la zero. De cum termină de demolat vechea familie, suntem siguri că lucrările se vor derula mult mai rapid la noua fundație.

Cert e că familistul nostru, deși se simte victima „răutăților” nefamiliștilor care îl critică pentru modul în care se manifestă în public, e hotărât să nu permită nimănui să-i umbrească fericirea.

Cum Paladi nu se mai simte stâlpul familiei, a apelat la un alt stâlp care să-l ajute să susțină toată șandramaua până în 2024, când el speră ca alegătorii să nu vadă cât de șubredă e toată construcția lui (nu doar cea politică) și să-l voteze din nou, pentru un nou mandat de parlamentar. Fiindcă merită omul, avem ce învăța de la el. Și apărătorii integrității i-au sărit în ajutor tocmai pentru că îi văd și-i apreciază valoarea, pentru că ei consideră că Paladi este omul potrivit ca să îi reprezinte ca parlamentar.

Cum îi apără ei cauza imaculatului Paladi?

Argumentul nr. 1: susținând că cei care nu au fost căsătoriți și n-au copii n-au voie să vorbească despre Paladi, fiindcă nu știu ce-i aia familie. Dacă ne întrebi pe noi, nici Paladi nu știe ce-i aia familie, fiindcă dacă ar ști, nu s-ar comporta așa. Dar e doar o părere de nefamiliști…

Bun, pe acest principiu, despre cei care au amante nu au voie să vorbească/ scrie decât persoanele care au avut sau au amante/ amanți.

Pe același principiu, despre oameni lipsiți de moralitate nu au voie să vorbească/ scrie decât cei lipsiți de moralitate.

Fiecare cu principiile lui…

Al doilea argument este următorul: dacă ar fi făcut afaceri ilegale cu bani publici, dacă ar fi fost șantajabil pentru o relație extraconjugală, dacă și-ar trata urât soția, copiii, atunci ar fi fost de criticat, dar nu e cazul lui Paladi. Așadar, zic apărătorii dreptății, atât timp cât un parlamentar nu e șantajabil pentru relația extraconjugală, nu există motive să vorbești/ scrii despre ea. Și faptul că te afișezi public la fel de fel de acțiuni politice, parlamentare și extraparlamentare, oficiale și neoficiale, cu extraconjugala, nu înseamnă să-ți tratezi urât soția, nu se pune.

Interesantă perspectivă, nu ne-am gândit la ea până acum. Dar nu e de mirare că nu ne-am gândit, fiindcă nefiind căsătoriți, nu am avut relații extraconjugale și deci, nu avem de unde ști care-i treaba cu familiile și extraconjugalele, nu avem dreptul să ne dăm cu părerea… Să-i lăsăm să vorbească pe cei care au avut.

Dar dacă va fi șantajat, de unde știm? Ne anunță Paladi?

Argumententele apărării imaculatului PSD au aceeași calitate ca a celui apărat; dar noi nu avem dreptul să ne pronunțăm, că nu avem studii în Apărare. Și nici în Drept strâmbat.

Și încă ceva: orice om cât de cât informat cu privire la ce se întâmplă în zona politicii locale știe că sunt alții care deja „l-au făcut la portofel” pe Paladi – el a cheltuit ceva parale pentru diverse operații de îmbunătățire a imaginii ei, iar acum cheltuiește alte parale pentru îmbunătățirea imaginii sale (n-a fost foarte inspirat când și-a ales consilierele nici pentru una, nici pentru alta, dar nu e treaba noastră ce face PSD-istul cu banii lui). Noi zicem însă că înainte de a-i acuza pe alții că încearcă să-l facă la portofel pe Paladi, ar fi de dorit să te uiți ce ții tu în mână…

(foto – Deputatul Paladi, oscilând între alba și neagra. Urne roșcate încă nu s-au inventat.)

 

Acest text este un pamflet si trebuie tratat ca atare.

SCM Craiova – HC Dunărea Brăila, scor final 27 – 27

HC Dunărea Brăila a disputat ieri etapa a XXIV-a a Ligii Florilor MOL în deplasare, împotriva echipei SCM Craiova. Scorul la pauză a fost 15 – 16 pentru echipa brăileană, iar partida s-a încheiat la egalitate, scor final 27 – 27.

Au marcat pentru Brăila: Tamires M. (1), Araujo L. (3), Kurtovic A. (6), Balog (Safta) N. (1), Sazdovska J. (4), Mihai M. (4), Gomes Da Rocha F. (8)

După acestă etapă HC Dunărea Brăila se menține pe locul 9 în clasamentul Ligii Florilor Mol, cu 35 de puncte.

”În primul rând aș vrea să felicit ambele echipe. Atât noi, cât și Craiova, din păcate, am avut foarte multe probleme sezonul acesta și cu toate acestea am încercat să dăm tot ce am avut mai bun. Am jucat fără 7 jucătoare principale, ceea ce a fost foarte greu, mai ales în ultimele 3 meciuri pe care le-am avut. Până la urmă, acest rezultat de egalitate este bun și cred că am arătat un joc bun, un joc în care am pus suflet și chiar dacă s-au mai făcut greșeli, per total a fost un meci frumos. Mă bucur că nu am pierdut meciul și trebuie să pregătim ultimele 2 etape astfel încât să luăm mai multe puncte și să terminăm sezonul cu bine”, a declarat Neven Hrupec, antrenor principal HC Dunărea Brăila.

”Puteam câștiga acest meci, dar având în vedere că avem multe jucătoare accidentate, scorul la egalitate este unul bun. Încercăm să urmăm întocmai indicațiile antrenorului nostru și să închidem mai mult mijlocul. Am câștigat un punct important. Puteam chiar să luăm cele trei puncte, însă sunt bucuroasă și cu acest scor, 27-27, în condițiile în care nu avem formula completă de jucătoare. Am dat tot ce am putut mai bun pe teren. Facem tot posibilul să terminăm acest sezon onorabil”, a afirmat Maysa Pessoa, portarul echipei HC Dunărea Brăila.

Următoarea etapă este programată pe data de 26 mai, tot în deplasare, când HC Dunărea Brăila va întâlni echipa SCM Slatina, meci care va conta pentru etapa a XXV-a. Ultima etapă, a XXVI-a, este programată duminică, 29 mai, în Sala Polivalentă din Brăila, împotriva echipei CS Dacia Mioveni 2012.

Deputatul Popa: Anul acesta Guvernul PNL nu intenționează să majoreze taxele, nu va modifica în niciun fel impozitarea

Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, declară că anul acesta Guvernul PNL nu intenționează să majoreze taxele și nu va modifica în niciun alt fel impozitarea, „ceea ce este o veste bună și este un mesaj important dat de prim-ministrul PNL Nicolae Ciucă pentru mediul de afaceri, mai ales în contextul economic actual”.

Într-un comunicat dat publicității liderul liberal precizează că „Guvernul condus de PNL dovedește încă o dată că are o orientare pro-business și că înțelege că mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, nu de taxe introduse peste noapte. Acest lucru a fost demonstrat atât prin alocările de la buget pentru investiții, cât și prin pachetul «Sprijin pentru România», care cuprinde 60% alocări doar pentru mediul de afaceri.

În viziunea liberalilor, este esențială valorificarea fondurilor europene și mai ales a oportunităților oferite de PNRR.

PNL a dovedit în nenumărate rânduri că este un bun partener pentru mediul privat și este conștient că taxele noi nu ar face altceva decât să împovăreze companiile, că taxele suplimentare sau majorarea taxelor existente ar avea impact negativ asupra celor care aduc bani în economie.

Reamintesc faptul că PNL a susținut întotdeauna cota unică de impozitare, iar experiența a arătat că aceasta a adus mai mulți bani la buget decât impozitul progresiv”.

Concert susținut la Brăila de violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga, în cadrul Turneului național „România Universalis”

Sâmbătă, 21 mai, începând cu ora 11.00, la sala de spectacole a Școlii Populare de Arte și Meserii „Vespasian Lungu” (str. Mărășești nr. 1) va avea loc concertul susținut de reputații muzicieni Diana Jipa (vioară) și Ștefan Doniga (pian). Evenimentul de la Brăila are loc în cadrul Turneului național „România Universalis”, dedicat celebrării a 15 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană și împlinirii a două decenii de la proclamarea zilei de 21 Mai, de către Adunarea Generală a ONU, drept Ziua mondială pentru diversitate culturală, dialog și dezvoltare.

Turneul este organizat pe plan național de Asociația Culturală Innovarte, cu sprijinul Institutului Cultural Român și al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Recitalul cuprinde creații camerale semnate de George Enescu, Béla Bartók, Walter Klepper, Mihail Jora, Alfonso Castaldi, Theodor Rogalski, Hilda Jerea, dar și creații aparținând compozitorilor Adrian Iorgulescu, Ulpiu Vlad, Dan Dediu și Roman Vlad.

În încheierea concertului de la Brăila, Corul mixt „Trison” al Școlii Populare de Arte, dirijat de profesorii Marcica și Ștefan Lupu, va susține un program care include piese ale unor compozitori români și străini.

La Brăila, evenimentul se va desfășura în baza colaborării dintre Ministerul Culturii, prin Direcția Județeană pentru Cultură Brăila și Școala Populară de Arte și Meserii „Vespasian Lungu”, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei municipiului.

Intrarea este liberă.

10 agenți de poliție au depus jurământul de credință în cadrul unei ceremonii desfășurate la Penitenciarul Brăila

10 agenți de poliție penitenciară angajați din sursă externă au depus jurământul de credință la sediul Penitenciarului Brăila în această săptămână. Aceștia au fost încadrați ca urmare a promovării examenului organizat în cursul lunii octombrie 2021, pentru ocuparea funcțiilor din sursă externă la Penitenciarul Brăila.

Comisar de politie penitenciară Ionuț Madaraș, director adjunct pentru Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, a declarat cu acest prilej că „pe întreg parcursul carierei, polițiștii de penitenciare se vor confrunta cu provocări, asumându-și riscuri deosebite în exercitarea atribuțiilor de serviciu în misiuni de pază, escortare, supraveghere și intervenție, vor pune în aplicare legislația privind executarea pedepselor privative de libertate și a celorlalte măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în limitele competențelor stabilite prin lege..”

La rândul său, directorul Penitenciarului Brăila, comisar șef de poliție penitenciară Horia Huluba, a spus: ”Astăzi este o zi importantă pentru dumneavoastră, ziua depunerii jurământului de credință, primul pas spre asumarea de responsabilități, în numele societății, pentru a-i apăra valorile materiale și spirituale. De astăzi sunteți parte a unei instituții fundamentale  a statului român, și de aceea, toți avem multe așteptări de la dumneavoastră, pornind de la atitudine, comportament și mod de acțiune. Vă asigur că la Penitenciarul Brăila veți găsi oameni profesioniști, alături de care să formați o adevărată echipă, de la care veți afla în fiecare zi că doar prin integritate, fermitate și promptitudine veți câștiga respectul comunității. Nu va fi ușor, nu va fi lipsit de riscuri, însă dacă v-ați ales cu convingere această profesie, sunt sigur că  vă veți ridica la cerințele noilor locuri de muncă, astfel încât Administrația Națională a Penitenciarelor să continue să fie  un partener de încredere. În această zi atât de importantă vă urez succes în cariera pe care ați ales-o și vă felicit cu ocazia depunerii jurământului de credință”.

Primarul Dragomir: Canciu nu are capacitatea intelectuală de a gândi înainte de a deschide gura. Nu e recomandat să vorbească papagalii despre vulturi

Primarul Brăilei, Marian Dragomir (PSD), este amuzat de acuzațiile pe care i le aduce inspectorul școlar general al Brăilei, Cătălin Canciu (PNL), care îl acuză că ar fi vinovat de faptul că la Școala „Mihu Dragomir” reabilitarea sălii de sport s-a realizat „cu zgârcenie maximă” și că din acest motiv, se pune în pericol siguranța elevilor, fiindcă podeaua este din beton. Canciu a sdeclarat că „este incalificabil și descalificant pentru un primar să facă economie în detrimentul siguranței și sănătății unor copii”.

În ceea ce-l privește, edilul șef l-a informat pe Canciu că de fapt, „proiectul nu este al Primăriei, ci al școlii conduse chiar de cel care reclamă, de Canciu.

Licitațiile pentru proiectare, construcție și urmărirea lucrării au fost făcute de școala condusă de Canciu, nu de Primărie! Finanțarea a fost votata de toți consilierii, inclusiv de cei de la PNL iar prin acuzațiile lui, Canciu își desconsidera colegii de partid de la PNL

Se vede încă o dată că acest inspector nu are capacitatea intelectuală de a gândi înainte de a deschide gura sau semna comunicate de presă făcute de alții. De aceea nu e recomandat să vorbească papagalii despre vulturi”.

Șeful ISJ, Brăila, Cătălin Canciu: „Singurul specialist policalificat din Primărie este Dragomir, el este one-man show-ul care se pricepe la tot, de la cultură, la infrastructură și de la porumbei, la vulturi”

Inspectorul școlar general al Brăilei, Cătălin Canciu, care este și consilier municipal PNL, critică modul în care s-a lucrat la sala de sport a Școlii „Mihu Dragomir”, unde podeaua este din beton, ceea ce face ca sportul practicat acolo să devină un adevărat risc pentru elevi. Mai mult, spune șeful ISJ, până în 2024 nu se poate face nimic la acea sală de sport, fiindcă lucrarea este în garanție, așa încât elevii sunt obligați să-și asume riscurile accidentării încă doi ani, doar pentru că proiectul respectiv s-a făcut „cu o zgârcenie maximă”.

Canciu comentează într-un comunicat dat publicității că „investițiile făcute la comandă politică dăunează grav sănătății, cu atât mai mult cu cât vorbim despre sănătatea și siguranța unor copii”: „În avântul său, primarul Dragomir asfaltează fără discernământ, nu contează că e șosea de centură sau teren dintr-o sală de sport pentru elevi. Se pare că Marian Dragomir se află într-un continuu delir de grandoare și se crede în «Asfalt tango», derutat cel mai probabil și de faptul că Brăila nu este departe de prăpădul anilor ’90.

«Eu asfaltez» e pus pe pilot automat și nu se poate opri din asfaltat și betonat toată Brăila, că doar așa se poate explica betonul din sala de sport a Școlii «Mihu Dragomir», care a fost reabilitată cu bani din bugetul local, iar acum arată… la fel, cu excepție că i s-a împrospătat vopseaua. Chiar dacă s-a folosit vopsea epoxidică, ea nu înlocuiește o pardoseală adecvată unei săli de sport și nici nu ajută la atenuarea șocurilor din timpul orelor de educație fizică.

Domnule Dragomir, aveți și dvs copii; v-ați simți liniștit știind că există riscul ca aceștia să se rănească în timpul orelor de educație fizică din cauza betonului existent pe terenul sălii de sport, în locul unei pardoseli adecvate activităților sportive? În cazul unei săli de sport, pardoseala necesită cea mai mare atenție, ea trebuie să asigure buna practicare a jocurilor și siguranța elevilor. O pardoseală proiectată și construită greșit poate afecta sănătatea elevilor și buna desfășurare a orelor de educație fizică.

La Școala «Mihu Dragomir» nu există nicio diferență între terenul din curtea școlii și cel din interiorul sălii de sport. Ori pardoseala unei săli de sport trebuie să asigure siguranță și confort, să atenueze șocurile create în spațiile de joc, să asigure reducerea zgomotului generat în timpul meciurilor, să nu diminueze forța de impact la loviturile cu mingea. Câte dintre aceste cerințe sunt respectate în acest caz? Niciuna! Avem în schimb la Școala «Mihu Dragomir», prin grija primarului Marian Dragomir, un teren de sport betonat și vopsit ca să dea bine în poze, care pune zilnic în pericol siguranța elevilor.

Copiii sunt în creștere, oasele lor sunt în formare și la contactul cu o suprafață rigidă, agresivă riscă declanșarea unor probleme la ligamente, la articulații. Știe tot omul că, atunci când faci sport, trebuie să ai încălțăminte adecvată și suprafața terenului la fel. Sala de sport de la Școala «Mihu Dragomir» arată frumos de la distanță, cu betonul proaspăt vopsit care îți ia ochii, dar terenul acela reprezintă o adevărată capcană pentru elevi. Avem acolo echipa de volei a școlii, care se antrenează pentru competiții; nici nu vreau să mă gândesc cât șoc și câtă durere suportă articulațiile acestor copii. De accidente nu mai zic, e suficientă o clipă de neatenție și cine va răspunde?

Ar trebui să existe o responsabilitate imensă atunci când Primăria alocă bani pentru investițiile din oraș, dar mai ales pentru cele din școli. Să faci economie în detrimentul siguranței și sănătății unor copii este incalificabil și descalificant pentru un primar!

În momentul în care Primăria vrea să investească într-un obiectiv de interes public, trebuie să ceară părerea unor specialiști în domeniu, oameni competenți, care se pricep să ofere sfaturi și soluții. Ori înțeleg că singurul specialist policalificat din Primărie este Dragomir, el este one-man show-ul care se pricepe la tot, de la cultură, la infrastructură și de la porumbei, la vulturi, de aceea Brăila este în această armonie aproape perfectă, fix după chipul și asemănarea sa.

Proiectul de reabilitarea a acestei săli de sport s-a realizat dintr-o zgârcenie maximă, cu materiale ieftine, probabil pentru că lucrarea nu e la vedere, ca să poată fi admirată de electorat, iar primarul să își adune cât mai multe like pe Facebook, zona virtuală în care îi place să planeze. Ba mai mult, nici nu se poate interveni acum pe lucrarea de la sala de sport, pentru că are garanție până în 2024. Abia peste doi ani, când expiră garanția lucrării, putem vorbi despre o soluție să scăpăm de betonul din această sală de sport, ceea ce va însemna altă cheltuială. Asta înseamnă să nu îți pese de banul public și, mai ales, de sănătatea elevilor. Nu trebuie să uităm că noi, cetățenii Brăilei, suntem cei care alimentăm bugetul local, iar gestionarea acestor sume trebuie să fie făcută în interesul nostru și al copiilor noștri. Lucrările realizate din banii fiecăruia dintre noi trebuie să ne ofere siguranță și confort și să respecte munca depusă de noi toți cei care contribuim la realizarea bugetului local”.

Ne-ați convins cu programul „Family Start”, domnule deputat Paladi! Pe când programul „Family End”?

Nu vrem să credeți că stăm cu ochii pe deputatul George Adrian Paladi (PSD) ca pe butelie, fiindcă nu este chiar o icoană pentru noi – așa cum e pentru alții/altele -, dar are el un talent aparte de a ieși foarte des în evidență. Este clar că omul și-a fixat intenția de a se remarca prin activitatea sa intensă și e atât de ocupat cu acțiuni dintre cele mai variate, încât ne întrebăm dacă mai are timp să ajungă pe-acasă. Poate tocmai pentru că stă prost cu timpul, între două activități parlamentare sau extraparlamentare se întâlnește cu soția în oraș, la restaurant, împreună cu a treia parte implicată, ca să vorbească despre ce scrie în presă.

Dar nu despre asta vrem să vă povestim astăzi. Mai nou, Paladi dă alegătorilor relații despre programul „Family Start” (credite girate de stat pentru tineri), ceea ce ni se pare supertare. Astfel, aflăm de la Paladi că în program vor fi incluse creditele pentru nuntă, botez, achiziția unei mașini sau plata creșei ori grădiniței copilului, „acestea constituind un primul set de măsuri reformatoare care ar putea duce la întărirea familiei tradiționale și creșterea sănătoasă a natalității”.

Categoric, Paladi este omul potrivit ca să vorbească despre întărirea familiei tradiționale!

Și dacă domnul deputat este deschis la sugestiile unor simpli cetățeni care nu l-au votat și nici nu-l vor vota, venim și noi cu niște sugestii: poate fi domnia sa inițiatorul unui program intitulat „Family End”, care considerăm că ar fi de mare interes pentru populație? Noi credem că acesta ar putea include, printre altele, credite pentru operații estetice precum mastopexie, liposhifting, mărire a buzelor și alte măriri, precum și credite pentru consiliere, fiindcă e incredibil cât de solicitant poate să fie un divorț la nivel psihic, fizic, emoțional și financiar, ca să nu mai spunem că și consilierele costă scump. În opinia noastră, astfel de finanțări nerambursabile ar determina o mulțime de nehotărâți să ia decizia de a pune punct oficial unor căsnicii de mult terminate și să-și găsească fericirea oficială în niște legături extraconjugale de mult începute.

Este doar o idee, nu spunem că nu poate fi îmbunătățită, dar așteptăm cu interes părerea avizată a deputatului Paladi, fiindcă suntem siguri că un om cu experiența sa de viață (politică) ne poate spune multe pe această temă. Îl și vedem bătând ulițele comunelor din județ, împărțind cetățenilor broșuri legate de inițiativa sa și consultându-se cu aceștia cu privire la ce gen de credite ar mai fi necesare celor care ar divorța, dar nu se îndură, fiindcă îi ține sărăcia-n bătătură.

Și mai avem o idee; și îl rugăm pe domnul deputat să nu spună „Nu” din prima, chiar dacă pare ceva puțin exagerat (nu degeaba ne adresăm tocmai lui Paladi și nu altor parlamentari locali, când e vorba de aceste sugestii: știm că el nu obișnuiește să spună „Nu” nici la prima, nici la a doua). Ascultați-ne și apoi, după o matură chibzuință, ne puteți da răspunsul: dat fiind că la nivelul oficialilor de înalt rang din lume deja există mari confuzii cu privire la ce este femeia și ce este bărbatul, că deja s-a stabilit că este „politically incorrect” să spui „mamă” și „tată” și se încurajează ideea că este dreptul fiecaruia să-și schimbe sexul când vrea, chiar la vârste sub 18 ani, credem că nu este atât de deplasată inițiativa lansării programului „Menaje a trois”, pentru cei care au dificultăți să facă menajul în doi.

Știm că nu va fi o inițiativă bine primită de habotnici, dar tocmai de aceea ne-am adresat unui om deschis către nou, lipsit de prejudecăți, care nu ezită să investească masiv în proiectele în care crede.

(foto – deputatul Paladi încercând să convingă populația că e cel mai bun, având alături oameni dragi inimii lui, într-o altă campanie de mare succes)

Acest text este un pamflet si trebuie tratat ca atare.

Primarul Dragomir: Nu toți cei care ajung prefecți sau subprefecți folosesc această funcție ca o trambulină. La unii poate fi ca o piatră de moară. Ne amintim de Boboc sau Drăghincescu…

Primarul Brăilei, Marian Dragomir (PSD), admite că a fost unul dintre principalii susținători ai promovării Virginiei Loredana Badiu (PSD) în funcția subprefect al județului. Dragomir a explicat că a avut o colaborare foarte bună cu aceasta în anii în care Badiu a fost consilier municipal, în ceea ce privește proiectele legate de instituțiile de învățământ și de părculețele de joacă pentru copii.

Edilul șef a explicat că la ședințele CLM aceasta nu s-a evidențiat în mod deosebit pentru că atunci când au observații cu privire la niște proiecte de hotărâre sau au amendamente, consilierii municipali PSD spun ce au de spus înainte de ședințe, pentru ca lucrurile să fie remediate înainte ca documentele respective să ajungă în fața plenului, pentru vot.

În plus, a spus Dragomir, Badiu s-a implicat și în activitatea politică, ceea ce contează, fiindcă funcția de subprefect – ca și aceea de prefect -, este una politică.

În contextul în care subprefectul Adin Boboc (PNL) a recunoscut că el a fost păstrat în funcție (spre deosebire de fostul subprefect PNL Nicolae Nițescu) pentru că așa își va putea face mai bine imagine în vedere alegerilor locale din 2024, primarul a fost întrebat dacă și Badiu a fost instalată în această funcție tot pentru a câștiga un capital de imagine, în vederea unei eventuale candidaturi în 2024.

Dragomir a spus că în PSD nu existat nicio discuție în acest sens, dar că în opinia sa, funcția de prefect sau cea de subprefect nu reprezintă întotdeauna un atu în vederea câștigării de capital de imagine, ci uneori se întâmplă exact invers: Nu toți cei care ajung prefecți sau subprefecți folosesc această funcție ca o trambulină. La unii poate fi ca o piatră de moară – și ne aducem aminte de celălalt Boboc (Cătălin Boboc, fost prefect PNL – n.r.). Ne aducem aminte de doamna Drăghincescu, care a fost eliminată din politică după ce și-a desfășurat activitatea la Prefectură, așa cum am văzut cu toții, dar mai ales cetățenii din municipiu.

Unele persoane publice rămân în atenția cetățenilor pentru faptele bune sau pentru faptele rele, dar pe alții îi uită ca și cum n-ar fi existat.

Prefectura oferă vizibilitate, dar nu și performanță pentru toată lumea. Unii pot fi niște prefecți sau subprefecți extraordinari, iar pentru alții poate fi cântecul de lebădă”.

Lansare de carte la Muzeul Brăilei „Carol I” – „Eustache”, autor Magdalena Iugulescu

Joi, 19 mai, la ora 17.00, la Muzeul Brăilei „Carol I” (Piața Traian, nr. 3) va avea loc lansarea cărții „Eustache”, în prezența autoarei, Magdalena Iugulescu. Volumul a apărut în anul 2019 la Editura Fundația Culturală „Antares” din Galați.

Prezintă: dr. Viorel Coman, scriitor, cercetător; dr. Valentin Popa, scriitor, muzeograf; Adelina Pop, scriitor.

„Am numit acest roman «ciudat», pentru opțiunea stranie a autoarei de a-și imagina o călătorie prin ținuturi hispanice, întreprinsă de o fată îndrăgostită platonic și de un țap bizar, periplu mai apropiat, în semnificație, de epoca în care idealistul Don Quijote și credinciosul lui serv, Sancho Panza, străbăteau Spania, în căutarea Dulcineei. Doar că ei o străbăteau călărind cai sau asini, nu țapi, fie ei și fantastici, înnoptau pe la hanuri, nu pe sub poduri, bărci sau pe sub măslini.

Dar această opțiune, combinată cu irizările suprarealiste, generate de puterile miraculoase ale țapului Eustache, ridică nemăsurat cota valorică a scriiturii. Mai mult, spre deosebire de celelalte romane ale autoarei, în care cititorul avea uneori impresia că anumite pasaje „ornamentează” prea mult (l-am numit într-o recenzie, pe unul din ele – Issabel – roman cu structură barocă), aici, toate detaliile se așază într-o matrice al cărei echilibru pare imposibil de deranjat.

Iată de ce putem afirma că «Eustache» se recomandă ca unul din cele mai bune romane românești din ultimii ani și cu siguranță, cea mai valoroasă operă literară a autoarei”, afirmă Valentin Popa.

Alte publicații ale autoarei: „Cosmin” (Editura Proilavia Brăila, 2013), „Issabel” (Editura TipoMoldova Iași, 2015), „Cecilia” (Editura TipoMoldova Iași, 2017).

Președintele Chiriac: Spitalul Județean de Urgență Brăila a fost dat drept exemplu de ANMCS privind gestionarea unui spital în timp de pandemie

În anul 2021 pandemia a fost o provocare pentru Spitalul Județean Brăila din mai multe puncte de vedere și a fost un continuu test de flexibilitate. Spre exemplu, pentru gestionarea cât mai bună a situației de criză, structura organizatorică a spitalului a fost modificată de 12 ori, uneori la interval de o săptămână, iar la un moment dat, sectoarele pentru pacienți cu COVID au ajuns să ocupe 40% din paturi, fiind organizate pe specialități în toate corpurile spitalului.

Potrivit unui raport prezentat de președintele CJ Brăila, Iulian Chiriac, a fost necesară asigurarea mijloacelor de măsurare a concentrației de oxigen, prin achiziția și utilizarea de aparate mobile de detecție și de asemenea, s-au achiziționat aparate cu raze ultaviolete pentru dezinfecția documentelor medicale.

O altă provocare a fost asigurarea unui număr suficient de salariați pentru fiecare categorie de personal, pentru continuitatea actului medical.

„Dacă într-o lună obișnuită numărul concediilor medicale era cuprins între 90 și 100, după declanșarea pandemiei numărul salariaților izolați a depășit și 300 lunar. Personalul a fost permanent instruit și rotat, pentru a evita epuizarea și apariția fenomenului de burn-out”, se arată în documentul amintit.

Probleme suplimentare au apărut și pe partea de aprovizionarea cu medicamente și materiale sanitare: „Dacă în anii precedenți au existat sincope în aprovizionarea cu medicamente, în anul 2021 principala problemă de aprovizionare a constat în lipsa echipamentelor de protecție și a dezinfectanților la producător sau furnizor. Terminarea cantităților din acordurile cadru a determinat căutarea unor soluții (licitații simplificate, negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț, prospectare a pieței în vederea găsirii unor produse similare și o nouă achiziție); creșteri de prețuri; onorarea parțială a unor comenzi de către furnizori.

De asemenea, a apărut necesitatea asigurării spațiilor de depozitare a stocurilor achiziționate în trimestrul IV, remediată prin închirierea a 6 containere”, mai spune Chiriac.

O altă problemă a ținut de necesitatea asigurării spațiilor de depozitare a cadavrelor, în condiții de creștere a numărului de decese cauzate de pandemie, ceea ce a determinat achiziția în regim de urgență a unui container frigorific mortuar și s-au găsit soluții de branșare a acestuia la rețeaua electrică a spitalului.

Pe de altă parte, asigurarea spațiilor destinate triajului în vederea internării s-a făcut cu ajutorul ISU, inițial cu corturi și mai apoi cu containere ce au necesitat branșare la rețeaua electrică a spitalului.

Potrivit președintelui Chiriac, „rezolvarea în timp real a situațiilor noi legate de acordarea asistenței medicale prin soluții moderne și sigure a făcut ca Spitalul Județean de Urgență Brăila să fie dat de exemplu în cadrul unei conferințe ANMCS (Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate – n.r.) privind gestionarea unui spital în timp de pandemie”.