Duminică, 28 noiembrie, începând cu ora 11.30, la Casa Memorială Petre Ștefănescu-Goangă se va desfășura manifestarea intitulată „Dor de România Mare”, prilejuită de împlinirea a 104 de ani de la proclamarea Unirii Bucovinei cu România.
În cadrul evenimentului, prof. dr. Ștefan Aftodor, președintele filialei Brăila a Societății de Științe Istorice din România, va evoca evenimentul istoric printr-o prelegere intitulată „Unirea Bucovinei cu România: eroi și fapte”. Prelegerea va fi urmată de un moment artistic susținut de membrii Grupului folk „Generații” și soliștii de muzică populară ai Casei de Cultură a Municipiului Brăila.
Acțiunea este organizată de Casa de Cultură a Municipiului, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România-filiala Brăila, Centrul Județean de Excelență Brăila și Asociația ProBasarabia și Bucovina, filiala Vasile Voloc Brăila.
O mână de ajutor întinsă sportivelor brăilence care participă în aceste zile la faza județeană a Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar – fotbal fete: conducerea clubului Dacia Unirea Brăila a decis să ofere în dar 5 mingii pentru desfășurarea competiției, după ce bunica uneia dintre participante – o elevă din Însurăței – a transmis în spațiul public un mesaj prin care își arăta dezamăgirea că la etapa care s-a desfășurat zilele trecute la Brăila, la Liceul „Edmond Nicolau”, fetele au jucat „cu o ruptură de minge”. Femeia a făcut un apel la cei care pot ajuta micile sportive „măcar cu o minge de fotbal pentru fiecare echipă rămasă în competiție”.
Acest mesaj a fost auzit de conducerea clubului Dacia Unirea Brăila, care s-a oferit să ajute la desfășurarea competiției cu mingii de cea mai bună calitate. Prin intermediul lui Marian Samuilă s-a luat legătura cu bunica fetiței din Însurăței și s-a decis să se ofere cinci mingii de fotbal pentru această competiție. Aceste mingii vor ajunge la echipele participante la faza semifinală, care s-a desfășurat astăzi la Școala „Mihail Sadoveanu”, iar a cincea va ajunge la câștigătoarea acestui turneu.
„Conducerea clubului Dacia Unirea Brăila este mereu alături de fotbalul juvenil brăilean și încurajează în mod deosebit fotbalul feminin, mai ales că din vara anului viitor se dorește înființarea de grupe de fete în cadrul clubului. Pe lângă cele cinci mingii de fotbal au mai fost oferite și o eșarfă, o șapcă și două fanioane cu însemnele clubului din Liga a treia”, ne-au mai transmis reprezentanții Daciei Unirea Brăila.
Secretarul de stat Cătălin Canciu, președinte al Organizației Municipale PNL Brăila, este nemulțumit de starea în care se află unele dintre străzile din municipiu și spune că „iar ne așteaptă o iarnă în care vom circula prin gropi, bălți și mocirlă”.
Canciu afirmă într-un comunicat dat publicității că sunt multe străzi în Brăila care „suferă de indiferența administrației Dragomir”, iar în zonele respective oamenii „trăiesc ca la sate”: „Au venit ploile și odată cu ele o groază de probleme pentru șoferii din municipiul Brăila. Gropile din carosabil au devenit adevărate capcane pentru participanții la trafic, pentru că fiind pline cu apă, este imposibil să le ghicești și să le ocolești. Avem străzi pline de gropi, dar și situații în care întreaga stradă este în sine o groapă întinsă pe toată lungimea carosabilului.
Culmea incompetenței administrației PSD în ansamblu este strada Grigore Alexandrescu, o arteră neasfaltată de zeci de ani, care preia în ultima vreme tot traficul intens de pe Calea Călărașilor, atunci când sunt organizate festivaluri și parade, de regulă la ore de vârf. Ultima experiență de acest gen a fost trăită de șoferi cu ocazia festivalului Vladislav I, organizat în septembrie, prilej cu care Dragomir a primit «urările» de sfârșit de an cu câteva luni mai devreme.
Paralelă cu Calea Călărașilor, strada Grigore Alexandrescu ar trebui să lege Șoseaua de Centură de Șoseaua Buzăului, dar în realitate este o arteră pe care nu se poate circula cap-coadă. Jumătate din această stradă – partea cuprinsă între Șoseaua Buzăului și strada Chișinăului -, este plină de petice și dâmburi, dar cu toate astea este considerată «răul cel mai mic». Cealaltă jumătate de stradă, care începe din stația Radu Negru și ține până în Șoseaua de Centură, este parcă dintr-o altă dimensiune, una care nu are legătură cu mediul urban. Aici găsim bucăți întregi de stradă care nu au pupat niciodată asfaltul, cratere imense pe toată lățimea străzii, pline în prezent cu apă, vegetație crescută anapoda, multe gunoaie și câini.
Având experiența festivalului Vladislav I, când a fost «felicitat» pe toate rețelele de socializare de șoferii care au circulat pe Grigore Alexandrescu, primarul Dragomir a demarat săptămâna aceasta o acțiune fulger de plombare a găurilor de pe această arteră de circulație, pentru că săptămâna viitoare este programată o super paradă de 1 Decembrie. Problema este că plombarea s-a făcut pe ploaie, iar în multe locuri stratul de bitum a sărit deja.
Alte străzi din Brăila care suferă la propriu sunt Dianei, Cloșcă, Roșiori și Apolo. Aceasta din urmă a fost peticită o groapă da, alta ba, asfaltările fiind făcute la plesneală.
Pe strada Stefan cel Mare s-au făcut tranșee din 50 în 50 metri și au fost curățate gropile, semn că vor fi peticite, măcar în teorie, pentru că în realitate ele zac așa de trei luni de zile.
Pe străzile Carpați, Gării, Mihai Bravu și Griviței se vede cu ochiul liber viziunea de artist a primarului Dragomir, care a dorit să sublinieze apropierea cu fluviul Dunărea, prin asfaltul care este în valuri.
Pe strada Chișinăului, asfaltată de curând, s-a lăsat deja asfaltul în capătul străzii, la ieșirea spre mall, în dreptul a două canalizări. Strada reprezintă o adevărată capcană pentru șoferi, pentru că semnele de circulație care ar fi trebuit să atenționeze asupra pericolului existent în trafic au fost mutate de pe carosabil pe trotuar.
În multe cartiere străzile și trotuarele nu au fost reparate de zeci de ani, unele mai păstrând încă urmele asfaltului din perioada comunistă.
Comorofca, de exemplu, este un cartier despre care unii brăileni se întreabă, în mod ironic, dacă mai face parte din municipiul Brăila. Vidinul, marele chin al Brăilei, este nevoit să treacă peste iarnă cu multe străzi și trotuare decopertate.
În mai multe zone din Centrul Istoric străzile arată jalnic, iar culmea asfaltării o întâlnim chiar lângă Centrul de Informare Turistică, unde denivelările au format un deal și un munte, forme de relief foarte curioase pentru un oraș de câmpie.
Traficul pe Bulevardul Dorobanților, în garanție sau nu, că nu mai știe nimeni care e soarta lui, e tot un chin și un suspin, că nu știi când dai peste un dâmb sau când te ia valul asfaltului.
Pe Calea Galați gropile din asfalt au fost încercuite cu vopsea albă, probabil pentru a fi observate din satelit. Oricum, nu ar fi rău dacă în Brăila ar fi lansată o aplicație care să indice toate gropile din oraș.
În unele orașe există deja astfel de aplicații care semnalează existența gropilor din asfalt, a trotuarelor deteriorate și a gunoaielor. Poate așa află și primarul Dragomir care sunt problemele reale din oraș și că brăilenii își doresc mai întâi de toate să aibă pe unde călca și pe unde circula în Brăila”.
O nouă ședință a Consiliului Local Municipal Brăila, o nouă serie de „împunsături” între consilierii liberali, pe de o parte, și primarul Marian Dragomir (PSD) și viceprimarul Alexandru Jantea Crican (PSD), pe de alta, pe tema reabilitării Stadionului Progresul.
Și de această dată ținta ironiilor a fost liberalul Alexandru Drogeanu, cel care a deschis subiectul în urmă cu câteva săptămâni.
Totul a început la ședința CLM din luna septembrie, când consilierul municipal Alexandru Drogeanu – fost fotbalist la Dacia Unirea, apoi arbitru, în prezent observator – a atras atenția asupra faptului că pe marginea stadionului, la 3 metri distanță de suprafața de joc, se construiește un gard, ceea ce, a spus el, contravine reglementărilor în vigoare și implicit, va face imposibilă omologarea stadionului. El a afirmat că există mai multe lucruri care nu sunt în regulă în ceea ce privește lucrările respective, dar acesta este cel mai grav, dat fiind că există pericol de accidentare pentru jucători.
Primarul Dragomir a răspuns la momentul respectiv că lucrările au fost verificate de reprezentanții Federației Române de Fotbal – federație care este partener în acest proiect de reabilitare a stadionului – și aceștia au spus că totul este în regulă, iar președintele Asociației Județene de Fotbal a spus același lucru, deci nu există niciun motiv de îngrijorare.
În ședința CLM următoare Drogeanu a revenit asupra subiectului, menționând că a fost personal pe șantier, a făcut măsurătorile și gardul nu respectă condițiile impuse pentru omologare.
Edilul șef i-a dat același răspuns, în același stil ironic.
Astăzi discuția a fost deschisă de liberalul Petrică Popa, care a declarat ironic că a urmărit câteva meciuri de fotbal la Campionatul Mondial și a rămas dezamăgit: „Domnule, ăștia n-aveau garduri acolo! Niște gărdulețe mici, așa… Domnule, ar trebui să vină la Brăila, să vadă ce realizări avem noi. Că s-ar putea – nu știu dacă prevede proiectul – să punem și-un gard electric la Stadionul Progresul. Ar fi mai sigur”.
Comentariile lui Popa i-au ridicat mingea la fileu primarului, care venise pregătit pentru asta, dar aștepta ca liberalii să deschidă subiectul, ca să savureze momentul în care îi pune la punct. Deși în ședința anterioară Dragomir declarase că nu mai are ce discuta pe tema reabilitării Stadionului Progresul, pentru că din punctul său de vedere lucrurile sunt clare, astăzi edilul i-a cerut lui Drogeanu să-și expună din nou observațiile cu privire la gardul amintit, iar când liberalul a spus că nu vrea să mai reia subiectul, primarul a insistat.
Drogeanu, care e nou în administrație și nu-i știe trucurile edilului, a căzut în capcană și a declarat iarăși că este o problemă cu gardul, că nu se respectă condițiile legale pentru omologare și există riscul ca terenul să nu fie omologat.
Acesta a fost momentul așteptat de primar pentru „a da lovitura”: Dragomir a prezentat consilierilor un document semnat de Aurel Ionescu, șeful Biroului Competiții Seniori din cadrul FRF, în care se preciza că în ceea ce privește gardului respectiv, acesta corespunde cerințelor minime de omologare în competițiile organizate de FRF.
Primarul a comentat: „Domnule consilier, prin tot ce ați vorbit timp de 3 ședințe doar ne-ați indus în eroare, ați afirmat lucruri total false și v-ați făcut de râs. Nu vă pricepeți, domnule consilier. Ne-ați dat lecții aici 3 ședințe pe lângă subiect. Este documentul scris, cu viza FRF, în urma verificărilor pe care aceștia le-au făcut în teren și vă recomand: nu mai insistați atunci când nu vă pricepeți, că se vede de la o poștă”.
Drogeanu a insistat că gardul amintit nu respectă cerințele în domeniu și a solicitat edilului șef ca împreună cu el, să meargă la fața locului și să facă măsurătorile în teren, pentru a se convinge.
Dragomir a răspuns că el nu merge cu Drogeanu la stadion, fiindcă acesta „e pe lângă subiect”, ci „merge cu specialiștii”:
La rândul său, viceprimarul Alexandru Jantea Crican a explicat că Municipalitatea, prin constructor, a cerut Federației Române de Fotbal să trimită un specialist la fața locului, pentru a verifica încă o dată situația în legătură cu gardul amintit: „Specialistul de la FRF a venit, a măsurat, a vizualizat în teren și a emis o opinie pe care și-a asumat-o și a semnat, că stadionul prezintă condițiile minime de omologare.
Adevărul este că colegul nostru, acest Maradona din Brăila, aparent nu are capacitatea de a înțelege și de a realiza că acel teren întrunește condițiile minime de omologare. Dvs vreți să faceți circ și panaramă.
Un lucru este important în viață: să știi cum să te comporți atunci când pierzi. Dvs ați pierdut. Reprezentantul FRF a dat viza…”.
„Când a dat viza? Când?”, a întrebat Drogeanu.
„Domnule consilier, explicați-mi și mie ce relevanță are la această discuție momentul din zi și din noapte când el a făcut această apreciere.
Știți când a fost? A fost probabil într-o joi, după miercuri.
Eu înțeleg că domnul Drogeanu a fost mare fotbalist, dar probabil că el atunci când juca, juca pe câmp și n-avea gard”.
În această seară a fost confirmată prezența pestei porcine africane (PPA) la un porc mistreț, pe un fond de vânătoare pe raza județului Brăila. Informația a fost dată publicității de Prefectura Brăila, care a fost anunțată de conducerea Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Potrivit înștiințării transmise de DSVSA, este vorba despre Fondul de Vânătoare Lungulețu, aparținând AJVPS Brăila.
În jurul orei 19.00, imediat după ce a fost informat cu privire la acest aspect, prefectul Iulian Timofei a emis Ordinul de Prefect privind aprobarea Planului de măsuri la confirmarea focarului de pestă porcină, plan întocmit de către DSVSA Brăila.
„Diagnosticul de PPA a fost confirmat. Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând niciun risc de îmbolnăvire, însă este extrem de contagioasă în rândul porcilor și cauzează pierderi economice importante. O prioritate este să protejăm fermele de creștere a porcilor, precum și exemplarele aflate în gospodările populației”, a declarat prefectul Iulian Timofei.
Președintele PNL Brăila, deputatul Popa, consideră că „neglijența” sau „incoerența” ministrului Agriculturii, Petrea Daea (PSD) a dus la situația în care numeroși fermieri din toată țara să nu poată primi despăgubiri pentru culturile afectate de secetă. Mai concret, numai la nivelul județului Brăila sunt peste 2000 de fermieri care nu pot primi despăgubirile pentru calamități, pentru că nu s-a trecut în documente gradul de calamitare a culturilor respective.
Popa, care este el însuși fermier și este membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, a transmis în această seară un comunicat de presă în care îi cere ministrului Agriculturii să găseacă o soluție „corectă” în această situație sau să-și dea demisia: „În ultimele zile în spațiul public s-a discutat foarte mult despre problema despăgubirilor acordate pentru culturile calamitate și despre faptul că unii agricultori au ajuns în situația de a nu putea primi aceste despăgubiri.
La nivelul județului Brăila este vorba despre peste 2000 de agricultori aflați în această situație.
Normele legale prevedeau ca înștiințările pentru culturile calamitate să se depună până pe 15 mai. Apoi, 29 iunie s-a dat ordin de ministru care prelungea termenul de depunere a documentelor respective.
Comisiile de constatare a gradului de calamitare a culturilor au mers în teren în perioada 1-15 august.
Problema este că până au ajuns la ei comisiile respective, unii fermieri deja recoltaseră și nu s-a mai putut constata gradul de calamitare.
Activitatea în agricultură este de așa natură, încât imediat după recoltare începem un nou flux tehnologic, nu poți amâna recoltarea după cum ai tu chef. De exemplu, anul acesta între 1 și 10 iulie a început recoltatul la orz. Noi, fermierii, în general, dacă într-un an semănăm orz, în anul următor semănăm rapiță. Perioada optimă pentru semănat rapița începe la 15 august, deci agricultorii n-au putut întârzia cu recoltarea orzului.
În condițiile în care comisiile de constatare au ajuns la unii fermieri după ce aceștia recoltaseră, este firesc că membrii comisiilor nu au trecut în procesul verbal un anumit procent de calamitare a culturilor, pentru că fiecare răspunde pentru ceea ce semnează, este o chestiune penală.
Soluția pe care o propun eu pentru situațiile în care nu s-a putut constata gradul de calamitare a culturilor este să se ia ca an de referință anul 2021, să se ceară la direcțiile agricole producțiile obținute în 2021, apoi să se ceară din contabilitatea fiecărui fermier facturile pentru vânzările făcute în anul curent și tot ce au ei pe stoc, fișele de magazie, ca să se determine producția pe care au obținut-o în acest an și astfel, comparativ, determinăm gradul în care au fost afectate culturile. Este o soluție simplă, care se poate aplica pentru firmele specializate în domeniu. 2021 a fost din punct de vedere agricol un an normal, deci mi se pare un an de referință corect.
În cazul producătorilor mici, care nu sunt autorizați, trebuie să ținem cont de faptul că ei nu doar că își vând produsele pe carnetul de producător, ci mai păstrează și pentru consumul propriu în gospodărie. Circa 1000 – 1500 de kg, zic eu, merg în fiecare an pentru consumul propriu. Sunt oameni care au animale, deci se poate scoate de la medicul veterinar un document care să ateste câte animale are fiecare în gospodărie, ca să se stabilească și cât s-a consumat pentru hrana animalelor.
Mai există o problemă foarte mare: formula stabilită pentru calculul despăgubirilor este una care defavorizează fermierii.
Îl rog pe domnul ministru Daea să trateze la modul serios această chestiune a despăgubirilor pentru calamități, nu în bătaie de joc, așa cum a făcut-o. Eu înțeleg că domnia sa se consideră un profesionist în domeniu și merită tot respectul pentru priceperea de care a dat dovadă la vremea lui, dar deja este evident că i-a trecut timpul și ar fi cazul să se apuce de numărat cormorani ca simplu cetățean, nu ca ministru.
Modul neglijent în care s-a tratat această chestiune a despăgubirilor pentru culturile calamitate are efecte foarte grave.
Am înțeles că domnul ministru Daea a propus o variantă care presupune să se ia în calcul media ultimilor cinci ani. Dacă se face media pe ultimii 5 ani riscăm să nu se mai ajungă la acel procent minim de 30% și fermierii să nu mai aibă dreptul să primească despăgubiri.
Îi cer domnului ministru Petre Daea să rezolve această chestiune într-un mod care să fie corect pentru fermieri, fiindcă altfel unii dintre ei vor primi o lovitură devastatoare din punct de vedere financiar. Iar în cazul în care nu este capabil să facă asta, îi cer public demisia.
În ceea ce mă privește, am discutat cu o parte dintre agricultorii brăileni afectați, am discutat cu reprezentanți ai unor instituții implicate în procesul de constatare a gradului de calamitare și subiectul este o prioritate pentru mine la acest moment, pentru că nu vreau să se ajungă în situația în care fermierii brăileni să fie prejudiciați din neglijența sau incoerența ministrului Agriculturii.
În urma acestor discuții am venit cu propunerea prezentată mai sus”.
O defilare cum n-a mai văzut Brăila – asta promite prefectul județului, Iulian Timofei, pentru 1 Decembrie, Ziua Națională a României.
După cum am aflat pe surse, Timofei s-a implicat personal în sensul organizării unei defilări diferite de tot ceea ce s-a făcut până acum în Brăila și a venit nu doar cu idei, ci s-a ocupat și de obținerea acordului unor instituții pentru ca acele idei să poate fi puse în practică.
Ca urmare a demersurilor sale, defilarea va implica circa 200 de persoane, circa 50 de mașini, plus detașamentul călare al Jandarmeriei Române și va fi una spectaculoasă din mai multe puncte de vedere.
Așadar, joi, 1 Decembrie, brăilenii sunt invitați la evenimentele dedicate Zilei Naționale a României, care se vor desfășura în fața Palatului Administrativ.
Programul acțiunilor este următorul:
9.50 – Întâlnirea oficialităților civile și militare
10.00 – 10.05 – Întâmpinarea prefectului județului Brăila și a comandantului Garnizoanei Brăila
10.05 – 10.15 – Serviciul religios, oficiat de un sobor de preoți
10.15 – 10.20 – Rostirea alocuțiunii referitoare la sărbătorirea Zilei Naționale a României de către Iulian Timofei, prefectul județului Brăila
10.20 – 10.30 – Moment artistic – Muzica Militară și colaboratorii
*Ministerul Apărării Naționale: – Drapelul de Luptă al unei unități militare cu garda acestuia
*3 detașamente și tehnică militară
*Muzica Militară a Garnizoanei Brăila
* Ministerul Afacerilor Interne:
* Inspectoratul Județean de Jandarmi Brăila – Drapelul de Luptă al unității cu garda acestuia
*1 pluton și tehnică militară
*detașament călare
*Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dunărea Brăila- tehnică militară.
*Baza Reparații Nave a Ministerului de Interne – tehnică militară.
*Inspectoratul Județean de Poliție Brăila – tehnică militară.
*Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Brăila – tehnică militară.
* Ministerul Justiției: – 2 plutoane de defilare din cadrul Administrației Națională a Penitenciarelor (Brăila și Tichilești)
10.50 – 11.00 – Depuneri de buchete de flori la monumentul slt. erou Ecaterina Teodoroiu.
”Invit brăilenii să vină în număr mare la acest eveniment, pentru că vor avea o surpriză plăcută: vor putea revedea detașamentul călare al Jandarmeriei Române. În plus, vor putea urmări și defilarea zecilor de vehicule, autospeciale, plus tehnica militară aferentă, în cadrul unei colaborări exemplare a structurilor Garnizoanei Brăila”, a declarat Iulian Timofei.
Manifestările sunt organizate de Instituția Prefectului – Județul Brăila, împreună cu Primăria municipiului și Consiliul Județean.
Apel pentru susținerea morală și financiară a micilor fotbaliste din Brăila, din partea unei bunici care-și dorește ca nepoata sa să simtă că și sportul pe care-l practică ea contează și că rezultatele obținute de echipa sa sunt recunoscute și onorate într-un fel.
Ioana Mateescu ne-a contactat pentru a ne prezenta oful său: „Ieri am fost la sala de sport la Școala 3 din Brăila, unde a avut loc faza județeană a Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar – fotbal fete. în grupa unde au jucat Scoala «Fănuș Neagu» din Brăila, Școala «Spiru Haret» din Însurăței, Școala Chiscani și cea de la Râmnicelu. Nu au avut nici măcar o minge, au jucat copiii cu o ruptura de minge.
Mâine, cu începere de la ora 14.30, la Școala Gimnazială 29 «Mihail Sadoveanu» vor avea loc semifinalele și finalele. Poate cineva va dori sa motiveze acești copii măcar cu câte o minge de fotbal pentru fiecare echipă.
Anul trecut Școala «Fănuș Neagu» a mers la Oradea la faza națională a aceleiași compeții, dar la baschet, pe banii părinților și cu mașinile personale ale profesorilor. Precizez că la competiția de baschet de la Oradea în cadrul ONSS, elevele participante de la Școala «Fănuș Neagu» au primit 250 lei din partea școlii, în 2 tranșe.
Faptul ca autoritățile nu fac nimic pentru a sprijini sportul în școli și nici măcar sportul local este bine cunoscut; măcar noi, comunitatea să ne mobilizăm un pic.
Sunt bunica uneia dintre elevele participante și îmi doresc ca acești copii să fie apreciați măcar un pic și să fie stimulați cu cât de puțin. Ei oricum ar fi jucat cu aceeași bucurie și dacă foloseau un ghem de ață sau o minge de cârpă. Ei reprezinta comunitățile și școlile de unde vin, în sportul de echipă, nu familia”.
„În mod cert, la obținerea Statutului de stațiune de interes național pentru Lacu Sărat a contribuit și omul de afaceri Vasile Dogărescu cu investiția sa, resortul Alma Health & Spa. Să-i dăm Cezarului ce este al Cezarului și să-i mulțumim pentru perseverență, pentru că a crezut în visul lui, nu a stat la mâna nimănui” – este opinia brăileanului Cătălin Canciu, secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.
Acesta a făcut astăzi o postare pe o rețea de socializare în care a amintit etapele care au fost parcurse pentru ca stațiunea Lacu Sărat Brăila să devină oficial stațiune balneară și balneoclimatică, statut obținut luna trecută: „La sfârșitul lunii octombrie 2022, stațiunea Lacu Sărat Brăila a devenit, cu acte în regulă, stațiune balneară și balneoclimatică. Guvernul a emis o Hotărâre pentru completarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1016/2011, privind acordarea statutului de stațiune balneară și balneoclimatică pentru unele localități și areale care dispun de factori naturali de cură, iar Stațiunea Lacu Sărat a întrunit condițiile unui astfel de statut.
Este extrem de important ca această stațiune să-și recapete și strălucirea de altădată. Toată lumea știe că aici este un izvor de sănătate și e vital să fie acordate condiții decente turiștilor, nu să ne minunăm că, pentru prima oară în cei 150 de ani de existență ai stațiunii, avem dușuri cu apă caldă pentru turiștii veniți la plajă.
Drumul până la acordarea statutului de stațiune balneară și balneoclimatică Stațiunii Lacu Sărat a fost unul destul de anevoios. Mai întâi s-a obținut Statutul de Stațiune de Interes national. Atestarea a fost obținută în anul 2020 și a presupus îndeplinire unor criterii, potrivit Hotărârii nr. 852 din 13 august 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 613, din 20 august 2008. Printre aceste criterii care trebuiau respectate pentru atestarea stațiunii turistice în scopul protejării, conservării și valorificării resurselor turistice, la anexa 1 , articolul 2 din HG 852/2008 se menționează că numărul de locuri în astfel de structuri de primire turistice trebuie să fie în procent de minimum 30% clasificate la categoriile 3-5 stele/flori, cu excepția campingurilor.
În momentul întocmirii documentației pentru obținerea de Statutului de stațiune de interes național pentru Stațiunea Lacu Sărat, resortul Alma Health & Spa, complex hotelier de 4 stele, era în fază incipientă, iar la nivelul structurilor administrative se știa despre acest proiect de amploare. În mod cert, la obținerea Statutului de stațiune de interes național a contribuit și omul de afaceri Vasile Dogărescu cu investiția mentionată. În sfârșit, pe harta turistică a Stațiunii Lacu Sărat apare și un resort de 4 stele și sperăm, de ce nu, la mai multe.
În prezent, în Stațiunea Lacu Sărat avem 933 locuri de cazare: 509 la hotel de 2 stele și 424 locuri la hotel de 3 și 4 stele. Să sperăm că și autoritățile locale se vor implica așa cum merită această stațiune, cunoscută în întreaga lume și nu vom mai aștepta alți 150 de ani să vedem schimbată în bine înfățisarea întregii zone turistice”.
Primăria Municipiului Brăila, în parteneriat cu Instituția Prefectului și Consiliul Județean Brăila organizează în perioada 30 noiembrie – 11 decembrie, unul dintre cele mai mari evenimente anuale, Târgul de Iarnă.
În parcarea laterală și în fața Primăriei, timp de 12 zile, târgul reunește producători autentici din țară și cele mai renumite ansambluri de tradiții, datini și obiceiuri.
Târgul debutează pe 1 Decembrie, de Ziua Națională a României cu cea mai spectaculoasă defilare din ultimii 30 de ani, cu personal și tehnică de luptă însumând peste 35 mijloace tehnice ale MApN, MAI, ISU, Poliția de Frontieră, Inspectoratul Județean de Jandarmi, Detașamentul de Cavalerie al Direcției generale de Jandarmi a Municipiului București, Penitenciarul Brăila, Flotila Fluvială și Serviciul Român de Informații.
Astfel, vom putea admira în defilare de la TAB-uri, obuziere, autospeciale, mașină cu termoviziune, laborator criminalistic, mașini ale Poliției Rutiere, mașini de descarcerare și de ordine publică, trailere, autospeciale până la Fanfara Muzicii Militare și detașamente cu uniforme actuale și de epocă, dar și 9 cai ai Cavaleriei Române.
În aceeași zi, începând cu ora 16.00, este programată Parada portului popular, a datinilor și tradițiilor de iarnă pe traseul Viziru I (IMB) – Calea Călărașilor – Bariera Călărașilor – Primăria Brăila, dar și aprinderea luminilor de sărbătoare, în jurul orei 16.40.
În paradă participă, pe lângă ansambluri din județul nostru și Ansamblul Mugurelul –Mărgineanca Botoșani, Ansamblul Zărandul Arad, Ansamblul Plaiurile Dornelor din Vatra Dornei, Ansamblul de Călușeri Rășinari Sibiu, Ansamblul Sarba-n Ciobănaș Iași, Ansamblul Nemțenii Târgu Neamț, Ansamblul Mugurelul Sighetu Marmației – Maramureș, Ansamblul Cununa Someșană Bistrița Năsăud și Ansamblul Mugurașii Oltului-Pleșoiu.
„Târgul va avea 70 de căsuțe din lemn unde vizitatorii pot alege dintre cadouri specifice sărbătorilor de iarnă, jucării, obiecte handmade, suveniruri tradiționale și produse alimentare. Producătorii sunt veniți din Republica Moldova, Jurilovca – Tulcea, Suceava, Botoșani, Piatra Neamț, Bacău, Pitești, Brașov, Prahova, Constanța, București, Galați si Brăila. Fie că este vorba de ceramică tradițională, de cămăși, măști, blănuri, împletituri sau decorațiuni de Crăciun, obiectele expuse în fiecare căsuță dau un farmec aparte orașului.
Între cumpărături, concerte și diverse activități distractive, te poți încălzi și răsfăța cu delicatese de iarnă în zona gastronomică. Astfel, pentru pasionații de gastronomie, în cadrul târgului pot găsi mâncăruri diverse, de la iahnie de fasole, tochitură, varză cu afumături și mămăliguță, cârnați, pârjoale până la pește și preparate din pește, carne de porc și oaie la cazan, condimentate cu murături și vin fiert la discreție. Iar copiilor li se oferă din belșug halviță, turtă dulce și șerbet, toate făcute în casă. Pretutindeni, oriunde ți-ai întoarce capul, te va îmbia spiritul Crăciunului.
Atmosfera festivă din fața Primăriei va fi completată de un brad de mari dimensiuni, dar și numeroase decorațiuni luminoase de iarnă.
Pe scena amplasată în fața Primăriei vor concerta ansambluri, artiști și grupuri vocale ce promovează creația românească tradițională. Pe lângă colinde și cântece tradiționale, bucuria sărbătorilor de iarnă va fi întregită de spectacole de datini și obiceiuri prezentate de ansambluri folclorice din diferite zone ale țării”, ne-au informat organizatorii.
Alegerile interne în Organizația PSD Brăila nu se vor încheia în acest an, ci abia la începutul anului viitor. Este informația pe care ne-a furnizat-o astăzi deputatul Florin Mircea, secretar general al PSD Brăila.
Acesta ne-a explicat că alegerile interne la nivelul comunelor și orașelor din județ s-au încheiat, însă organizarea alegerilor în cadrul Organizației Municipale PSD Brăila și a Organizației Județene PSD Brăila s-au amânat pentru că potrivit statutului, la aceste evenimente trebuie să participe reprezentanți ai conducerii centrale a partidului, iar agenda șefilor PSD de la centru este foarte încărcată pe final de an: „Alegerile pentru desemnarea conducerii Organizației Municipale PSD Brăila și a Organizației Județene PSD Brăila vor avea loc cel mai probabil în luna ianuarie 2023. Cele două evenimentre se vor organiza în două zile consecutive, astfel încât să nu fie nevoie ca reprezentanții conducerii centrale să vină de două ori la Brăila”, ne-a declarat Mircea.
Amintim că inițial se anunțase că alegerile interne în cadrul PSD Brăila se vor termina la mijlocul lunii noiembrie.
Oricum, alegerile PSD la nivel de Organizație Municipală și Organizație Județeană sunt lipsite de emoții, dat fiind că deja se știe că primarul Marian Dragomir va deveni noul președinte al Organizației Municipale PSD Brăila, iar președintele CJ, Iulian Chiriac, va fi noul președinte al Organizației Județene PSD Brăila. Potrivit surselor noastre, senatorul Ion Rotaru a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat de președinte al PSD Brăila.
Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila, Ștefan Fusea, a fost ales marți, 22 noiembrie, în funcția de președinte al Comitetului pentru politici în comerț și servicii din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a României, cu rang de vicepreședinte la nivel de reprezentare.
Adunarea Generală a Membrilor Camerei de Comerț și Industrie a României a ales marți organele de conducere ale CCIR pentru următorul mandat de cinci ani. Astfel, au fost aleși membrii Colegiului de Conducere ai Camerei Naționale, Ștefan Fusea Ștefan fiind reales în această structură.
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța a fost reales, prin vot secret, în funcția de președinte al CCIR.
Duel de foc pentru ACS Sport Plus Brăila: sâmbătă, în etapa a patra a Diviziei A2 de volei feminin, seria Est, echipa brăileană va primi vizita CSM Constanța. Partida de la sala Carantina este programată la 12.30.
ACS Sport Plus Brăila revine în fața spectatorilor din postura de lider după două jocuri, două victorii (3-0 cu CSM Focșani si 3-2 în ultimul joc de la Galați, cu CSU). Rezultatele din primele jocuri au propulsat brăilencele ca favorite în fața constănțencelor, care au bifat doar un succes pe teren propriu, cu CTF Mihai I București, în runda inaugurală.
„Avem tot lotul valid și credem că putem obține o nouă victorie, care să ne consolideze poziția de echipă puternică în eșalonul doi voleibalistic al țării. Sunt convins că iubitorii de sport, susținătorii nostri, vor fi în sală și ne vor purta către un nou succes”, declară Constantin Baciu, președintele clubului.
În luna decembrie sunt programate alte două confruntări ale ACS Sport Plus Brăila: în deplasare, cu CTF București și acasă, cu CSM București.
Joi, 24 noiembrie, la ora 16, la Muzeul Brăilei „Carol I” (Piața Traian, nr. 3) va avea loc lansarea volumelor I și II din „Opere”, de Fănuș Neagu, apărute la Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române.
Cu același prilej va fi lansată și medalia comemorativă FĂNUȘ NEAGU – 90.
Prezintă: prof. univ. dr. Lucian Chișu; prof. dr. Viorel Mortu.
În zilele de 15 și 21 noiembrie, la Centrul de Detenție Brăila – Tichilești s-au desfășurat două activități în cadrul proiectului „Fii avocat în școala ta!”, implementat de Uniunea Națională a Barourilor din România și Barourile din țară. Mai exact, este vorba despre un proiect ce vizează educația juridică în școli.
În cadrul celor două acțiuni, aproximativ 50 de elevi ai Liceului Internațional de Informatică din Constanța s-au întâlnit cu 20 de persoane internate de la Centrul de Detenție Brăila – Tichilești, discuțiile vizând tema dilemelor morale.
„Coordonatorii proiectului și-au propus atât înțelegerea importanței demersurilor de prevenire a infracționalității, cât și valorificarea experienței de viață a persoanelor internate, pentru conștientizarea efectelor negative pe care încarcerarea le are asupra individului, alături de necesitatea respectării regulilor și a legilor comunității în care trăim și importanța integrării în societate, prin dezvoltarea colaborării instituționale în vederea prevenirii fenomenului infracționalității juvenile, a criminalității în rândul minorilor și tinerilor, precum și facilitarea reintegrării sociale a persoanelor internate.
Demersul realizat de către coordonatorii activităților – Sorina Dina, avocat al orașului Ovidiu, județul Constanța și Mirabela Dima, inspector de poliție penitenciară în cadrul Centrului de Detenție Brăila-Tichilești -, și-a propus, de asemenea, sensibilizarea comunității cu privire la exercitarea spiritului civic responsabil, prevenirea delincvenței juvenile și sprijinirea eforturilor persoanelor liberate”, se arată într-un comunicat dat publicității.
Ieri a avut loc la Teatrul “Maria Filotti” din Brăila lansarea Programului Regional Sud-Est 2021-2027, organizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est. La eveniment au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, autorităților naționale și administrației locale din Regiunea Sud-Est, între care îi amintim pe: Krzysztof Kasprzyk, șef adjunct al Unității pentru România, Direcția Generală Politică Regională & Urbană, Comisia Europeană, Andreea Anamaria Naggar, secretar de stat în Ministerului Investițiilor și al Proiectelor Europene, Alexandru Stoica, secretar de stat la MDLPA, Luminița Mihailov, director general ADR Sud-Est, Jenica Crăciun, șef AM PR SE, Răzvan Popescu, subsecretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Iulian Chiriac, președintele Consiliului Județean Brăila și Marian Dragomir, primar al Brăilei.
După cum s-a precizat, Programul Regional Sud-Est 2021-2027 beneficiază de o alocare totală de 1,48 miliarde de euro, un element de noutate fiind acela că Programul Operațional Regional se descentralizează și astfel, poate răspunde mai bine nevoilor cetățenilor din regiunea amintită.
În cuvântul său, primarul Marian Dragomir a făcut câteva comentarii pe această temă: “Vreau să salut în mod special un lucru: faptul că vorbim în sfârșit de descentralizare și că în viitor ghidurile vor fi realizate pe plan local. Acest lucru aduce un plus în ceea ce privește finanțarea europeană, ca urmare a faptului că nevoile adaptate fiecărei comunități vor fi incluse în ghidurile principale. Fondurile europene au un aport esențial în dezvoltarea comunităților locale și există în fiecare localitate exemple de bună practică, dar în viitor scopul nostru va fi să adaptăm nevoile fiecărei localități și fiecărei regiuni în viitoarele ghiduri ce vor fi realizate în perioada următoare”.
Fondurile europene din exercițiul financiar 2021-2027 sunt structurate în șapte priorități de dezvoltare, iar investițiile/finanțarea vor sprijini specializarea inteligentă și inovarea, IMM-urile, digitalizarea, eficiența energetică a clădirilor, dezvoltarea urbană, infrastructura verde, mobilitatea urbană și conectivitatea regională, infrastructura educațională, regenerarea urbană, valorificarea patrimoniului natural/cultural.
