Caricaturistul Costel Pătrășcan le-a stricat tot cheful de distracție autorităților, când a inaugurat primul Muzeu al Umorului în Brăila. Pe pariu că se va înființa și al doilea Muzeu al Umorului în Brăila?

După ce timp de vreo șapte ani nu s-a reușit înființarea unui Muzeu al Umorului la Brăila, se pare că în curând vom avea două Muzee ale Umorului în oraș. Și asta fiindcă după ce a primit un șut în dos cu pantoful directorului Teatrului „Maria Filotti”, piciorul fiind însă al primarului Marian Dragomir – cel puțin așa a văzut lucrurile caricaturistul Costel Pătrășcan -, acesta din urmă a ales să facă haz de necaz; și cum necazul a fost mare, a înființat de un ditamai Muzeu al Umorului, ca să cuprindă tot hazul aferent.

A fost nevoie de acest șut în fund, pentru ca Pătrășcan să facă pasul mai departe și să-și realizeze în sfârșit visul care a rămas 7 ani agățat între ițele birocrației și ale orgoliilor unor persoane cu funcții care aveau puterea să blocheze acest proiect. Autoritățile locale l-au scos în stradă și o piază rea din teatru chiar spera să prindă momentul când, de la înălțimea biroului său, să-l vadă ieșind pe acesta cu coada între picioare; dar n-a fost să fie. Din cămăruța de câțiva metri pătrați pe care o ocupa Pătrășcan în teatru, acesta s-a mutat direct într-un palat: în Palatul Lyra.

În condițiile în care autoritățile locale l-au lăsat pe cont propriu și nu mai trebuia să se încadreze în procedurile birocratice pe care le presupune funcționarea instituțiilor publice, caricaturistul și-a găsit alți parteneri în demersul său cultural, unii alături de care a făcut în două luni ce nu s-a putut face în 7 ani: a deschis Muzeul Umorului.

Partea haioasă este că potrivit informațiilor noastre, administrația locală avea de gând să deschidă – în sfârșit – Muzeul Umorului ca secție a Muzeului Brăilei „Carol I”, însă Pătrășcan le-a luat fața cu câteva zile; le-a dat-o la temelie. Și fiindcă era penibil să se inaugureze al doilea Muzeu al Umorului din Brăila la câteva zile după ce se inaugurase primul Muzeul al Umorului din Brăila, cei din urmă au amânat, s-ar regrupat și au căutat o variantă mai puțin jenantă de abordare/ inaugurare.

Una dintre schimbări a ținut de numele noii secții, fiindcă „Muzeul Umorului” a fost luat. Pătrășcan s-a mișcat mai repede și din acest punct de vedere. Din ce am aflat, o variantă ar fi „Casa Umorului”. Și acum trebuie găsit momentul propice pentru inaugurarea celui de-al doilea Muzeu al Umorului (care se va numi altfel), pentru a se evita pe cât posibil miștourile pe această temă.

L-am întrebat astăzi pe președintele CJ Brăila, Iulian Chiriac – cel care anunța în anul 2017 că la inițiativa lui Costel Pătrășcan, dorește să  înființeze, în premieră națională, un Muzeu al Umorului la Brăila – dacă se va înființa, în premieră națională, al doilea Muzeu al Umorului din Brăila. Nu, glumesc! L-am întrebat dacă se va înființa un al doilea Muzeu al Umorului la Brăila.

Având în vedere răspunsul primit, aș paria că se va înființa:

Consilierul Căpățînă: „Se pare că circulația și utilizarea drogurilor în Brăila au scăpat de sub control. Aș dori o discuție cu toți factorii implicați în acest fenomen. Nu mai este timp să așteptăm”

Consilierul județean Marian Căpățînă (PNL) a cerut astăzi ca la ședința din luna decembrie a plenului CJ Brăila, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) să prezinte un raport pe tema fenomenului comercializării și consumului de droguri la nivelul județului.

Căpățînă a afirmat că pare că acest fenomen a fost scăpat de sub control și de aceea este necesar ca aleșii județeni să fie informați ce au de gând autoritățile competente, pentru a reduce amploarea  comercializării și consumului de droguri în Brăila:

Consilierul județean Doru Vâlsan (PSD), președinte al ATOP Brăila, a declarat că în primăvară a avut loc o ședință pe această temă și va întocmi un raport cu ceea ce s-a discutat la momentul respectiv:

De Ziua Națională a României, Cavaleria Jandarmeriei defilează în premieră la Brăila

Detașamentul de Cavalerie din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București va defila pentru prima dată la ceremonia militară organizată cu prilejul Zilei Naționale a României, la Brăila.

Blocul de defilare al Ministerului Afacerilor Interne va fi deschis de Garda de Onoare cu Drapelul de luptă al Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila, acordat de către președintele României în anul 2015, urmat de Detașamentul de onoare al unității.

Ulterior, va fi expusă tehnica de luptă, formată din autospecialele folosite în misiuni specifice. Personalul militar va fi echipat cu materiale specifice intervențiilor antiteroriste, cum ar fi vestă antiglonț, cască cu vizor balistică și scut balistic.

După încheierea ceremoniei militare, caii Jandarmeriei Române vor rămâne alături de public, în parcarea Palatului Agriculturii, pentru fotografii.

Detașamentul de Cavalerie mai poate fi admirat și la Parada Portului Popular, a Datinilor și Tradițiilor de Iarnă, care va avea loc tot pe 1 Decembrie, începând cu ora 16:30. Coloana de participanți va pleca din fața IMB, urmând traseul Calea Călărașilor – Bariera Călărașilor – Piața Independenței.

Prima unitate de gardă a Armatei a fost înființată de Regele Carol I și era alcătuită din jandarmi călare. Unitatea de gardă avea ca misiune asigurarea pazei domnitorului și a familiei sale în toate deplasările prin țară, precum și îndeplinirea ceremoniilor de gardă.

După 108 ani, tradiția unității ecvestre a Jandarmeriei Române este continuată de Detașamentul de Cavalerie din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București.

Actualmente, Detașamentul de Cavalerie al Jandarmeriei Române participă la misiuni de asigurare și restabilire a ordinii publice și este o prezență apreciată la defilările prilejuite de sărbătorirea Zilei Națională a României și a Zilei Jandarmeriei Române.

(sursă foto – Facebook, Jandarmeria Română)

Sediu nou pentru Direcția Finanțelor Publice Locale Brăila. Din 5 decembrie cetățenii își vor putea plăti impozitele și taxele locale pe B-dul Independenței, nr. 65 (fostul Liceu Forestier)

Primăria municipiului Brăila anunță că începând cu 5 decembrie Serviciul Constatare Impunere Persoane Juridice și Serviciul Urmărire Încasare Impozite și Executări Silite, care au funcționat până acum în imobilul din B-dul Al. I. Cuza nr. 105, precum și Serviciul Constatare Impunere Persoane Fizice, care a funcționat în clădirea din Piața Traian nr. 14, își vor desfășura activitatea în imobilul de pe B-dul Independenței nr. 65.

Mai exact, este vorba despre clădirea în care a funcționat Grupul Școlar de Prelucrarea Lemnului „Constantin Brâncuși”, fostul Liceu Forestier, care a trecut printr-un amplu proces de reabilitare și care devine astfel sediu al Direcției Finanțelor Publice Locale Brăila. Acolo își vor putea plăti brăilenii – persoane fizice și persoane  juridice – impozitele și taxele către bugetul local. 

Se reia Liga Florilor Mol. Etapa a VIII-a: CSM SLATINA – DUNĂREA BRĂILA

Pe data de 4 decembrie este programată etapa a VIII-a din cadrul Ligii Florilor Mol, tur competițional, sezon 2022/2023. Dunărea Brăila va întâlni CSM Slatina, duminică, începând cu ora 11:00, în deplasare, la Slatina.

Meciul va putea fi urmărit live canalul de YouTube al HC Dunărea Brăila iar cei interesați pot urmări scorul și marcatoarele și pe pagina Federației Române de Handbal accesând link-ul: https://frh.ro/meci.php?id=74225.

Între anii 2020-2022 cele două echipe au disputat față în față 5 meciuri, toate fiind câștigate de echipa brăileană. Ultima întâlnire a avut loc în data de 26.05.2022, la Slatina. Partida s-a încheiat la scorul de 20-22 pentru echipa de la malul Dunării.

”A fost o pauză constructivă, o pauză în care am avut 9 jucătoare convocate la echipele lor naționale pentru diferite competiții internaționale, iar cele rămase la echipa de club au partcipat la Turneul Amical organizat la Brașov. Practic, chiar dacă a fost pauză competițională, toate jucătoarele noastre și-au păstrat ritmul sportiv, ba chiar și l-au îmbunătățit.

Am trecut de jumătatea turului competițional; nu pot să spun că sunt mulțumit de rezultate, este clar că se poate mai mult de atât, capacitatea de performanță a echipei este cu mult mai mare, însă e nevoie să demonstreze lucrul acesta în teren. Deplasarea o facem încrezători în șansele noastre de victorie, dar niciun adversar nu trebuie subestimat”, a declarat președintele HC Dunărea Brăila, Adrian Manole.

În acest moment Dunărea Brăila ocupă locul 6 în campionat, acumulând 10 puncte prin 3 victorii, un egal și 3 înfrângeri.

Următoarea etapă este programată în data de 11 decembrie, acasă, împotriva echipei CS Dacia Mioveni 2012.

Lansare de carte la Palatul Lyra: „Ultimele trei vacanțe”, autor Vasile Munteniță

Luni, 5 decembrie, la ora 17.00, la Palatul Lyra din Brăila va avea loc lansarea volumului „Ultimele trei vacanțe”, semnat de Vasile Munteniță.

Moderator al evenimentului va fi președintele Societății Filarmonice Lyra, Constantin Teodorescu.

Consilierul Gheorghiță sugerează conducerii Zonei Libere Brăila să caute noi chiriași: „Poate un producător de tramvaie, poate orașul San Francisco vrea să-și schimbe tramvaie; poate turbine eoliene, rachete de grindină”. Primarul Dragomir: „Vă rog să nu mai veniți cu OZN-uri de genul tramvaie de la San Francisco sau cu rachete!”

„Dacă veniturile Zonei Libere Brăila scad, de ce cresc cheltuielile cu sporurile, primele și bonificațiile cu suma de 47.000lei?” – este întrebarea pusă de consilierul municipal Florin Gheorghiță (PNL) în cea mai recentă ședința CLM Brăila.

Liberalul a declarat că din documentele prezentate de conducerea Zonei Libere nu reiese vreo preocupare a acesteia pentru a atrage noi firme care să închirieze teren acolo. Gheorghiță a dat și exemple de potențiali chirași – unele care i-au făcut să zâmbească pe ceilalți consilieri: „Veniturile Regiei Autonome Administrația Zonei libere scad. Mă așteptam să văd în cele 28 de pagini ale raportului prezentat niște măsuri întreprinse de managementul acestei regii. M-aș fi așteptat să văd o mobilizare generală a board-ului acestei regii în atragerea de potențiali noi chiriași. Împreună cu Camera de Comerț, să zicem, să se îndrepte spre… eu știu… un producător de mașini electrice din China sau India, să vină să producă aici mașinile lor low-cost, mașinile electrice pentru piețele din Orientul Mijlociu sau Apropiat. Am văzut cât ne costă un tramvai, 2 milioane de euro. Poate un producător de tramvaie, eu știu, poate din Statele Unite, orașul San Francisco vrea să-și schimbe tramvaie; poate turbine eoliene, rachete de grindină, fotovoltaice…”.

„Submarine!”, a sugerat ironic viceprimarul Alexandru Jantea Crican (PSD).

„Poate aș fi văzut un raport cum conducerea și-a propus să taie buruienile din perimetrul Zonei Libere, poate să construiască o rețea de panouri fotovoltaice, să furnizeze energie chiriașilor din acea zonă. Poate să asigure un spațiu pentru producătorii locali de produse tradiționale, care importă lemn din Ucraina, le prelucrează și le exportă către diaspora din Canada, din Japonia din Australia. Nu am văzut așa ceva! În schimb, am văzut că deși veniturile scad cu 167.000 lei, cheltuielile scad și ele cu 52.000 lei, am văzut o creștere a bonusurilor cu 47.000 lei. Deci creșterea cheltuielilor cu sporuri, prime și bonificații cu suma de 47.000, creșterea cheltuielilor aferente contractelor de mandate și a altor organe de conducere cu suma de 9000 lei.

Lucrez de aproape o viață în privat, în multinaționale. Nu este posibil să bonusăm lipsa de performanță. Nu este momentul!”, a spus Florin Gheorghiță.

Consilierul municipal Sorin Boșneag (PSD) care a declarat că nu e vorba chiar de „bonusuri”, cum e trecut în raport, ci e vorba de fapt de tichete de masă, vouchere de vacanță, cheltuieli privind participarea salariaților la profitul obținut în anul precedent și alte cheltuieli prevăzute în contractul colectiv de muncă:

Gheorghiță a insistat că în documentul prezentat de conducerea Zonei Libere se menționează că e vorba despre „creșterea cheltuielilor cu sporuri, prime și bonificații cu suma de 47.000”.

Primarul Marian Dragomir (PSD) a intervenit, declarând că „deși sunt încadrate la categoria de bonusuri, nu sunt bonusuri”, ci sunt diverse drepturi salariale prevăzute de lege. Edilul șef i-a cerut liberalului: ”Vă rog să nu mai veniți la ședințele de Consiliu Local cu OZN-uri de genul tramvaie de la San Francisco sau cu rachete! Dacă mai veniți cu așa ceva, am să vă spun să-i contactați dvs pe cei de la San Francisco, să facă tramvaie în România, nu la Brăila. Și dumneavoastră zâmbiți când reluăm acest subiect absolut penibil… Vă rog mult de tot, nu mai aruncați pastile din acestea în Consiliul Local, pentru că pur și simplu sunt penibile!

Nu știu de unde își iau unii consilieri informațiile, dar eu o să vă spun așa: în fiecare an Zona Liberă a avut profit. Și anul acesta Zona Liberă va avea profit. Cel mai important lucru este că în acest an – și vorbim de 2022 -, un an cu explozie la energie, materiale, etc, cheltuielile Zonei Libere sunt apropiate de cele ale anului 2019, tocmai pentru că acea echipă de conducere pe care o criticați dumneavoastră a făcut niște economii substanțiale.

Eu vă spun doar să citiți presa și o să aflați, domnule consilier, că în Zona Liberă au concesionat un teren cei de la Eli Park, pentru care plătesc redevență și deja au depus documentele și au obținut autorizația de construire. Au venit cei de la Tesla, care construiesc fabrica de acumulatori, deoarece în Zona Liberă nu trebuie puse panouri fotovoltaice pe teren, ca să facem chestii ieftine; în Zona Liberă trebuie să se facă producție. Trebuie să avem fabrici, cum vor construi cei de la Tesla și pe fabricile lor să monteze panouri fotovoltaice, nu pe teren, ca să blocheze construcția unor fabrici.

Se poate vorbi la Zona Liberă de performanță în atragerea fondurilor, în atragerea unor societăți care sunt emblematice și de care au scris toate ziarele economice din România”.

Consilierul liberal a comentat: „Din statutul Zonei Libere am dat acele destinații care, într-adevăr, și pe mine m-au amuzat”.

Consilierii liberali susțin că „ciuberele cu arbuști” amplasate pe carosabil, pentru a împiedica parcarea mașinilor, reprezintă un pericol pentru șoferi și pietoni, deopotrivă, pe timpul nopții. Primarul Dragomir: „O să ne gândim să facem o semnalizare rutieră de tip reflectorizant”

Consilierii municipali liberali au ridicat la cea mai recentă ședință a CLM Brăila problema jardinierelor amplasate în unele zone ale orașului direct pe carosabil, în apropierea trecerilor de pietoni, pentru a împiedica șoferii să-și mai parcheze mașinile acolo, ceea ce ar fi redus vizibilitatea pentru conducătorii auto aflați în trafic și implicit, punea în pericol pietonii care încearcau să traverseze strada.

Consilierul Petrică Popa (PNL) a fost cel care a deschis acest subiect: „Pe carosabil, pe anumite străzi, s-au implantat niște ciubere cu plante. Poate că este bine, poate că nu. Dar din punct de vedere al șofatului, amplasarea acestor arbuști ecranează imaginea pe trecerea pe pietoni. Sunt foarte mulți șoferi care sunt nemulțumiți de acest lucru, chiar dacă în cele patru ciubere au rămas numai doar doi arbuști.

Eu cred că ar fi bine, chiar dacă acele ciubere vor rămâne pe loc, să se planteze alt tip de plante, care să nu ecraneze imaginea pe trecerea de pietoni”.

La rândul său, consilierul municipal Florin Gheorghiță (PNL) a comentat: „Înțeleg care este motivația acelor jardiniere; totuși, aș avea o observație la ele: să le semnalizăm pe timpul nopții, astfel încât să fie vizibile, pentru că prezintă un risc pentru conducătorii auto”.

„Le punem un iluminat arhitectural!”, a comentat ironic viceprimarul Alexandru Jantea Crican (PSD).

Primarul Marian Dragomir (PSD) le-a răspuns liberalilor că amplasarea acelor jardiniere s-a făcut la solicitarea scrisă a Poliției Rutiere, fiindcă s-a constatat că foarte mulți cetățeni își parcau mașinile parcau în imediata apropiere a trecerii de pietoni, iar din acest motiv șoferii aflați în trafic nu puteau vedea persoanele care încercau să traverseze strada pe zebră și exista riscul de accidente: „Cu siguranță există și șoferi nemulțumiți, dar  există foarte mulți șoferi mulțumiți că au vizibilitate acum, iar principala mulțumire vine din partea pietonilor, care în felul acesta au, ca să spunem așa, viața protejată atunci când traversează pe trecerea de pietoni.

Poate că într-adevăr au mai dispărut unul, doi, trei arbuști din aceste jardiniere, dar să știți că la ceas de seară, unii dintre cetățeni i-au luat cu ei acasă. Nu aveau probabil de ce să se țină noaptea și de-asta au luat un arbust din jardinierele acestea frumoase.

Cu siguranță o să ne gândim să facem o semnalizare rutieră de tip reflectorizant pe timp de noapte”.

S-au ales noile conduceri ale Tineretului social-democrat și ale Organizațiilor de Pensionari ale PSD Brăila

Tineretul social-democrat din Brăila și-a ales la finele săptămânii trecute noua conducere. În urma votului a fost desemnată în funcția de președinte al Organizației Județene de Tineret a PSD Brăila Raluca Teodora Culea, șeful de cabinet al deputatului Florin Mircea.

Teodora Culea a terminat Dreptul la Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice din cadrul Universității „Dunărea de Jos” Galați și are un master în Științe Penale și Criminalistică.

În funcția de președinte al Organizației Municipale de Tineret a PSD Brăila a fost ales pe Răzvan Ionuț Orzan, care este consilier municipal. El a absolvit Facultatea de Energetică din cadrul Universității Politehnice București și are un master în Management Energetic.

Tot la finele săptămânii trecute au avut loc și alegerile în cadrul Organizațiilor de Pensionari ale PSD Brăila.

În funcția de președinte al Organizației Județene de Pensionari a PSD Brăila a fost desemnat Fănel Burtea, consilier județean, iar în funcția de președinte al Organizației Municipale de Pensionari a PSD Brăila a fost ales Florin Dumitru.

Una se proiectează și alta se construiește: cum arată și ce dotări are „amfiteatrul” Spitalului Clinic Județean Brăila, retrogradat la statutul de „sală de ședințe”, pentru care s-au cheltuit peste 13 miliarde lei vechi

„Eu consider că a meritat orice investiție, pentru că este în primul rând în beneficiul personalului medical și al studenților” – este răspunsul pe care ni l-a dat astăzi managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, dr. Delia Râșnoveanu, când am întrebat-o dacă a meritat investiția de peste 13 miliarde lei vechi pentru realizarea a ceea ce a fost proiectat inițial ca un amfiteatru cu dotări multiple și moderne și care a sfârșit a fi o sală de ședințe sau poate mai corect spus, o sală de conferințe, cu dotări obișnuite pentru orice sală de acest tip.

Dr. Râșnoveanu ne-a arătat astăzi cum arată această sală care, după cum ne-a spus ea, a fost folosită pentru prima dată săptămâna trecută, când a găzduit o parte din lucrările Conferinței regionale Zilele medicale „Dunărea de Jos”. Asta în condițiile în care lucrările au început în 2015 și conform contractului ar fi trebuit încheiate în 2016…

La demararea proiectului, fostul președinte CJ Gheorghe Bunea Stancu declara că acesta va fi „un amfiteatru dotat cu aparatură care să permită transmiterea de imagini în direct din sălile de operație, cu cabine de traducere simultană, cu transmiterea traducerii la casca wireless, pentru participarea la congrese internaționale de medicină și care va oferi studenților Facultății de Medicină, lectorilor sau delegațiilor de medici străini posibilitatea să asiste la operații de maximă complexitate, fără să fie prezenți în blocul operator”.

Pe parcurs lucrurile s-au schimbat și mărețul amfiteatru a devenit „o sală de ședințe unde se vor ține rapoarte de gardă, întâlniri ale medicilor, întâlniri ale asistenților” – declarație a actualului președinte CJ Brăila, Iulian Chiriac.

Valoarea inițială a proiectului a fost de 1,334 milioane lei (13, 3 miliarde lei vechi), cu tot cu TVA. După ce au început lucrările s-a descoperit că proiectul a fost conceput fără a include racordarea la utilități, așa că a fost nevoie de alți bani (412.471 lei din bugetul județean), alt proiect, alte lucrări, ca să se rezolve și această problemă.

Ca să fie clar, a fost vorba despre reabilitarea și modernizarea unei clădiri deja existente, nu despre o clădire nouă, ridicată de la zero.

Potrivit proiectul inițial, amfiteatrul urma să aibă are o suprafață utilă de 440,84 mp și să dispună de 120 de locuri. Pe lângă amfiteatrul propriu-zis, proiectul mai includea și spații anexe: sală de primire, garderobă, grupuri sanitare pentru studenți și respectiv pentru profesori/ lectori și o mică bucătărie.

Rezultatul este o sală care are spații prevăzute pentru cabinele traducătorilor, un hol încăpător, niște toalete destul de înghesuite și două camere în care va fi amenajată o bibliotecă medicală. În loc de garderobă s-au cumpărat niște cuiere și în loc de bucătărie sunt niște prize, pentru cafetiere. Clădirea are centrală termică proprie.

Astăzi am întrebat-o din nou pe managerul Râșnoveanu pentru ce va fi folosită această sală. Aceasta ne-a declarat: „În primul rând pentru studiu, pentru conferințe. Dacă vom reuși într-o perioadă ulterioară să conectăm și camera video de la sala de operație, să putem să transmitem în direct pentru studenți intervențiile operatorii; deocamdată o folosim pentru ședințe și pentru conferințe, acolo unde este nevoie”.

Cât despre varianta de a se ține  rapoartele de gardă în acest spațiu – care este în fundul curții, destul de departe de clădirea principală a Spitalului Județean -, managerul a spus: „Nu, rapoartele de gardă se țin pe secție, nu se pot ține într-un spațiu separat. Numai pentru întâlniri mai mari”.

Întrebată de ce a durat atât de mult până s-a dat în folosință sala amintită, Râșnoveanu a explicat: „A durat foarte mult partea de utilități, care a trebuit să fie făcută de noi, de când am preluat clădirea și apoi dotarea cu mobilier. Clădirea propriu-zisă a fost finalizată înainte de anul 2017, când am venit eu”.

Ea a mai precizat că are în vedere și o posibilă închiriere a sălii de conferințe, însă este necesar să fie făcută mai întâi o evaluare, pentru a se stabili nivelul chiriei ce poate fi percepută și apoi, Consiliul Județean să aprobe un proiect de hotărâre în acest sens.

„Dor de România Mare” – eveniment dedicat împlinirii a 104 de ani de la proclamarea Unirii Bucovinei cu România

Duminică, 28 noiembrie, începând cu ora 11.30, la Casa Memorială Petre Ștefănescu-Goangă se va desfășura manifestarea intitulată „Dor de România Mare”, prilejuită de împlinirea a 104 de ani de la proclamarea Unirii Bucovinei cu România.

În cadrul evenimentului, prof. dr. Ștefan Aftodor, președintele filialei Brăila a Societății de Științe Istorice din România, va evoca evenimentul istoric printr-o prelegere intitulată „Unirea Bucovinei cu România: eroi și fapte”. Prelegerea va fi urmată de un moment artistic susținut de membrii Grupului folk „Generații” și soliștii de muzică populară ai Casei de Cultură a Municipiului Brăila.

Acțiunea este organizată de Casa de Cultură a Municipiului, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România-filiala Brăila, Centrul Județean de Excelență Brăila și Asociația ProBasarabia și Bucovina, filiala Vasile Voloc Brăila.

Dacia Unirea Brăila se implică în susținerea sportivelor participante la Olimpiada Națională a Sportului Școlar – fotbal fete

O mână de ajutor întinsă sportivelor brăilence care participă în aceste zile la faza județeană a Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar – fotbal fete: conducerea clubului Dacia Unirea Brăila a decis să ofere în dar 5 mingii pentru desfășurarea competiției, după ce  bunica uneia dintre participante – o elevă din Însurăței – a transmis în spațiul public un mesaj prin care își arăta dezamăgirea că la etapa care s-a desfășurat zilele trecute la Brăila, la Liceul „Edmond Nicolau”, fetele au jucat „cu o ruptură de minge”. Femeia a făcut un apel la cei care pot ajuta micile sportive „măcar cu o minge de fotbal pentru fiecare echipă rămasă în competiție”.

Acest mesaj a fost auzit de conducerea clubului Dacia Unirea Brăila, care s-a oferit să ajute la desfășurarea competiției cu mingii de cea mai bună calitate. Prin intermediul lui Marian Samuilă s-a luat legătura cu bunica fetiței din Însurăței și s-a decis să se ofere cinci mingii de fotbal pentru această competiție. Aceste mingii vor ajunge la echipele participante la faza semifinală, care s-a desfășurat astăzi la Școala „Mihail Sadoveanu”, iar a cincea va ajunge la câștigătoarea acestui turneu.

„Conducerea clubului Dacia Unirea Brăila este mereu alături de fotbalul juvenil brăilean și încurajează în mod deosebit fotbalul feminin, mai ales că din vara anului viitor se dorește înființarea de grupe de fete în cadrul clubului. Pe lângă cele cinci mingii de fotbal au mai fost oferite și o eșarfă, o șapcă și două fanioane cu însemnele clubului din Liga a treia”, ne-au mai transmis reprezentanții Daciei Unirea Brăila.

Liberalul Canciu acuză „indiferența administrației Dragomir”: „Au venit ploile și odată cu ele o groază de probleme pentru șoferi. Gropile din carosabil au devenit adevărate capcane pentru aceștia”

Secretarul de stat Cătălin Canciu, președinte al Organizației Municipale PNL Brăila, este nemulțumit de starea în care se află unele dintre străzile din municipiu și spune că „iar ne așteaptă o iarnă în care vom circula prin gropi, bălți și mocirlă”.

Canciu afirmă într-un comunicat dat publicității că sunt multe străzi în Brăila care „suferă de indiferența administrației Dragomir”, iar în zonele respective oamenii „trăiesc ca la sate”: „Au venit ploile și odată cu ele o groază de probleme pentru șoferii din municipiul Brăila. Gropile din carosabil au devenit adevărate capcane pentru participanții la trafic, pentru că fiind pline cu apă, este imposibil să le ghicești și să le ocolești. Avem străzi pline de gropi, dar și situații în care întreaga stradă este în sine o groapă întinsă pe toată lungimea carosabilului.

Culmea incompetenței administrației PSD în ansamblu este strada Grigore Alexandrescu, o arteră neasfaltată de zeci de ani, care preia în ultima vreme tot traficul intens de pe Calea Călărașilor, atunci când sunt organizate festivaluri și parade, de regulă la ore de vârf. Ultima experiență de acest gen a fost trăită de șoferi cu ocazia festivalului Vladislav I, organizat în septembrie, prilej cu care Dragomir a primit «urările» de sfârșit de an cu câteva luni mai devreme.

Paralelă cu Calea Călărașilor, strada Grigore Alexandrescu ar trebui să lege Șoseaua de Centură de Șoseaua Buzăului, dar în realitate este o arteră pe care nu se poate circula cap-coadă. Jumătate din această stradă – partea cuprinsă între Șoseaua Buzăului și strada Chișinăului -, este plină de petice și dâmburi, dar cu toate astea este considerată «răul cel mai mic». Cealaltă jumătate de stradă, care începe din stația Radu Negru și ține până în Șoseaua de Centură, este parcă dintr-o altă dimensiune, una care nu are legătură cu mediul urban. Aici găsim bucăți întregi de stradă care nu au pupat niciodată asfaltul, cratere imense pe toată lățimea străzii, pline în prezent cu apă, vegetație crescută anapoda, multe gunoaie și câini.

Având experiența festivalului Vladislav I, când a fost «felicitat» pe toate rețelele de socializare de șoferii care au circulat pe Grigore Alexandrescu, primarul Dragomir a demarat săptămâna aceasta o acțiune fulger de plombare a găurilor de pe această arteră de circulație, pentru că săptămâna viitoare este programată o super paradă de 1 Decembrie. Problema este că plombarea s-a făcut pe ploaie, iar în multe locuri stratul de bitum a sărit deja.

Alte străzi din Brăila care suferă la propriu sunt Dianei, Cloșcă, Roșiori și Apolo. Aceasta din urmă a fost peticită o groapă da, alta ba, asfaltările fiind făcute la plesneală.

Pe strada Stefan cel Mare s-au făcut tranșee din 50 în 50 metri și au fost curățate gropile, semn că vor fi peticite, măcar în teorie, pentru că în realitate ele zac așa de trei luni de zile.

Pe străzile Carpați, Gării, Mihai Bravu și Griviței se vede cu ochiul liber viziunea de artist a primarului Dragomir, care a dorit să sublinieze apropierea cu fluviul Dunărea, prin asfaltul care este în valuri.

Pe strada Chișinăului, asfaltată de curând, s-a lăsat deja asfaltul în capătul străzii, la ieșirea spre mall, în dreptul a două canalizări. Strada reprezintă o adevărată capcană pentru șoferi, pentru că semnele de circulație care ar fi trebuit să atenționeze asupra pericolului existent în trafic au fost mutate de pe carosabil pe trotuar.

În multe cartiere străzile și trotuarele nu au fost reparate de zeci de ani, unele mai păstrând încă urmele asfaltului din perioada comunistă.

Comorofca, de exemplu, este un cartier despre care unii brăileni se întreabă, în mod ironic, dacă mai face parte din municipiul Brăila. Vidinul, marele chin al Brăilei, este nevoit să treacă peste iarnă cu multe străzi și trotuare decopertate.

În mai multe zone din Centrul Istoric străzile arată jalnic, iar culmea asfaltării o întâlnim chiar lângă Centrul de Informare Turistică, unde denivelările au format un deal și un munte, forme de relief foarte curioase pentru un oraș de câmpie.

Traficul pe Bulevardul Dorobanților, în garanție sau nu, că nu mai știe nimeni care e soarta lui, e tot un chin și un suspin, că nu știi când dai peste un dâmb sau când te ia valul asfaltului.

Pe Calea Galați gropile din asfalt au fost încercuite cu vopsea albă, probabil pentru a fi observate din satelit. Oricum, nu ar fi rău dacă în Brăila ar fi lansată o aplicație care să indice toate gropile din oraș.

În unele orașe există deja astfel de aplicații care semnalează existența gropilor din asfalt, a trotuarelor deteriorate și a gunoaielor. Poate așa află și primarul Dragomir care sunt problemele reale din oraș și că brăilenii își doresc mai întâi de toate să aibă pe unde călca și pe unde circula în Brăila”.

Consilierului Alexandru Drogeanu îi place cu durere. Primarul Dragomir: „Ați afirmat lucruri total false și v-ați făcut de râs. Nu vă pricepeți, se vede de la o poștă”. Viceprimarul Jantea Crican: „Înțeleg că Drogeanu a fost mare fotbalist, dar probabil că el juca pe câmp și n-avea gard”

O nouă ședință a Consiliului Local Municipal Brăila, o nouă serie de „împunsături” între consilierii liberali, pe de o parte, și primarul Marian Dragomir (PSD) și viceprimarul Alexandru Jantea Crican (PSD), pe de alta, pe tema reabilitării Stadionului Progresul.

Și de această dată ținta ironiilor a fost liberalul Alexandru Drogeanu, cel care a deschis subiectul în urmă cu câteva săptămâni.

Totul a început la ședința CLM din luna septembrie, când consilierul municipal Alexandru Drogeanu – fost fotbalist la Dacia Unirea, apoi arbitru, în prezent observator – a atras atenția asupra faptului că pe marginea stadionului, la 3 metri distanță de suprafața de joc, se construiește un gard, ceea ce, a spus el, contravine reglementărilor în vigoare și implicit, va face imposibilă omologarea stadionului. El a afirmat că există mai multe lucruri care nu sunt în regulă în ceea ce privește lucrările respective, dar acesta este cel mai grav, dat fiind că există pericol de accidentare pentru jucători.

Primarul Dragomir a răspuns la momentul respectiv că lucrările au fost verificate de reprezentanții Federației Române de Fotbal – federație care este partener în acest proiect de reabilitare a stadionului – și aceștia au spus că totul este în regulă, iar președintele Asociației Județene de Fotbal a spus același lucru, deci nu există niciun motiv de îngrijorare.

În ședința CLM următoare Drogeanu a revenit asupra subiectului, menționând că a fost personal pe șantier, a făcut măsurătorile și gardul nu respectă condițiile impuse pentru omologare.

Edilul șef i-a dat același răspuns, în același stil ironic.

Astăzi discuția a fost deschisă de liberalul Petrică Popa, care a declarat ironic că a urmărit câteva meciuri de fotbal la Campionatul Mondial și a rămas dezamăgit: „Domnule, ăștia n-aveau garduri acolo! Niște gărdulețe mici, așa… Domnule, ar trebui să vină la Brăila, să vadă ce realizări avem noi. Că s-ar putea – nu știu dacă prevede proiectul – să punem și-un gard electric la Stadionul Progresul. Ar fi mai sigur”.

Comentariile lui Popa i-au ridicat mingea la fileu primarului, care venise pregătit pentru asta, dar aștepta ca liberalii să deschidă subiectul, ca să savureze momentul în care îi pune la punct. Deși în ședința anterioară Dragomir declarase că nu mai are ce discuta pe tema reabilitării Stadionului Progresul, pentru că din punctul său de vedere lucrurile sunt clare, astăzi edilul i-a cerut lui Drogeanu să-și expună din nou observațiile cu privire la gardul amintit, iar când liberalul a spus că nu vrea să mai reia subiectul, primarul a insistat.

Drogeanu, care e nou în administrație și nu-i știe trucurile edilului, a căzut în capcană și a declarat iarăși că este o problemă cu gardul, că nu se respectă condițiile legale pentru omologare și există riscul ca terenul să nu fie omologat.

Acesta a fost momentul așteptat de primar pentru „a da lovitura”: Dragomir a prezentat consilierilor un document semnat de Aurel Ionescu, șeful Biroului Competiții Seniori din cadrul FRF, în care se preciza că în ceea ce privește gardului respectiv, acesta corespunde cerințelor minime de omologare în competițiile organizate de FRF.

Primarul a comentat: „Domnule consilier, prin tot ce ați vorbit timp de 3 ședințe doar ne-ați indus în eroare, ați afirmat lucruri total false și v-ați făcut de râs. Nu vă pricepeți, domnule consilier. Ne-ați dat lecții aici 3 ședințe pe lângă subiect. Este documentul scris, cu viza FRF, în urma verificărilor pe care aceștia le-au făcut în teren și vă recomand: nu mai insistați atunci când nu vă pricepeți, că se vede de la o poștă”.

Drogeanu a insistat că gardul amintit nu respectă cerințele în domeniu și a solicitat edilului șef ca împreună cu el, să meargă la fața locului și să facă măsurătorile în teren, pentru a se convinge.

Dragomir a răspuns că el nu merge cu Drogeanu la stadion, fiindcă acesta „e pe lângă subiect”, ci „merge cu specialiștii”:

La rândul său, viceprimarul Alexandru Jantea Crican a explicat că Municipalitatea, prin constructor, a cerut Federației Române de Fotbal să trimită un specialist la fața locului, pentru a verifica încă o dată situația în legătură cu gardul amintit: „Specialistul de la FRF a venit, a măsurat, a vizualizat în teren și a emis o opinie pe care și-a asumat-o și a semnat, că stadionul prezintă condițiile minime de omologare.

Adevărul este că colegul nostru, acest Maradona din Brăila, aparent nu are capacitatea de a înțelege și de a realiza că acel teren întrunește condițiile minime de omologare. Dvs vreți să faceți circ și panaramă.

Un lucru este important în viață: să știi cum să te comporți atunci când pierzi. Dvs ați pierdut. Reprezentantul FRF a dat viza…”.

„Când a dat viza? Când?”, a întrebat Drogeanu.

„Domnule consilier, explicați-mi și mie ce relevanță are la această discuție momentul din zi și din noapte când el a făcut această apreciere.

Știți când a fost? A fost probabil într-o joi, după miercuri.

Eu înțeleg că domnul Drogeanu a fost mare fotbalist, dar probabil că el atunci când juca, juca pe câmp și n-avea gard”.

A fost depistat primul caz de pestă porcină din județul Brăila la un porc mistreț, pe un fond de vânătoare

În această seară a fost confirmată prezența pestei porcine africane (PPA) la un porc mistreț, pe un fond de vânătoare pe raza județului Brăila. Informația a fost dată publicității de Prefectura Brăila, care a fost anunțată de conducerea Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Potrivit înștiințării transmise de DSVSA, este vorba despre Fondul de Vânătoare Lungulețu, aparținând AJVPS Brăila.

În jurul orei 19.00, imediat după ce a fost informat cu privire la acest aspect, prefectul Iulian Timofei a emis Ordinul de Prefect privind aprobarea Planului de măsuri la confirmarea focarului de pestă porcină, plan întocmit de către DSVSA Brăila.

„Diagnosticul de PPA a fost confirmat. Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând niciun risc de îmbolnăvire, însă este extrem de contagioasă în rândul porcilor și cauzează pierderi economice importante. O prioritate este să protejăm fermele de creștere a porcilor, precum și exemplarele aflate în gospodările populației”, a declarat prefectul Iulian Timofei.

Deputatul Popa, despre blocajul în acordarea despăgubirilor pentru calamități, în cazul unor fermieri: „Dacă ministrul Daea nu este capabil să rezolve această chestiune într-un mod care să fie corect pentru fermieri, îi cer public demisia. Să se apuce de numărat cormorani ca simplu cetățean, nu ca ministru”

Președintele PNL Brăila, deputatul Popa, consideră că „neglijența” sau „incoerența” ministrului Agriculturii, Petrea Daea (PSD) a dus la situația în care numeroși fermieri din toată țara să nu poată primi despăgubiri pentru culturile afectate de secetă. Mai concret, numai la nivelul județului Brăila sunt peste 2000 de fermieri care nu pot primi despăgubirile pentru calamități, pentru că nu s-a trecut în documente gradul de calamitare a culturilor respective.

Popa, care este el însuși fermier și este membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, a transmis în această seară un comunicat de presă în care îi cere ministrului Agriculturii să găseacă o soluție „corectă” în această situație sau să-și dea demisia: „În ultimele zile în spațiul public s-a discutat foarte mult despre problema despăgubirilor acordate pentru culturile calamitate și despre faptul că unii agricultori au ajuns în situația de a nu putea primi aceste despăgubiri.

La nivelul județului Brăila este vorba despre peste 2000 de agricultori aflați în această situație.

Normele legale prevedeau ca înștiințările pentru culturile calamitate să se depună până pe 15 mai. Apoi, 29 iunie s-a dat ordin de ministru care prelungea termenul de depunere a documentelor respective.

Comisiile de constatare a gradului de calamitare a culturilor au mers în teren în perioada 1-15 august.

Problema este că până au ajuns la ei comisiile respective, unii fermieri deja recoltaseră și nu s-a mai putut constata gradul de calamitare.

Activitatea în agricultură este de așa natură, încât imediat după recoltare începem un nou flux tehnologic, nu poți amâna recoltarea după cum ai tu chef. De exemplu, anul acesta între 1 și 10 iulie a început recoltatul la orz. Noi, fermierii, în general, dacă într-un an semănăm orz, în anul următor semănăm rapiță. Perioada optimă pentru semănat rapița începe la 15 august, deci agricultorii n-au putut întârzia cu recoltarea orzului.

În condițiile în care comisiile de constatare au ajuns la unii fermieri după ce aceștia recoltaseră, este firesc că membrii comisiilor nu au trecut în procesul verbal un anumit procent de calamitare a culturilor, pentru că fiecare răspunde pentru ceea ce semnează, este o chestiune penală.

Soluția pe care o propun eu pentru situațiile în care nu s-a putut constata gradul de calamitare a culturilor este să se ia ca an de referință anul 2021, să se ceară la direcțiile agricole producțiile obținute în 2021, apoi să se ceară din contabilitatea fiecărui fermier facturile pentru vânzările făcute în anul curent și tot ce au ei pe stoc, fișele de magazie, ca să se determine producția pe care au obținut-o în acest an și astfel, comparativ, determinăm gradul în care au fost afectate culturile. Este o soluție simplă, care se poate aplica pentru firmele specializate în domeniu. 2021 a fost din punct de vedere agricol un an normal, deci mi se pare un an de referință corect.

În cazul producătorilor mici, care nu sunt autorizați, trebuie să ținem cont de faptul că ei nu doar că își vând produsele pe carnetul de producător, ci mai păstrează și pentru consumul propriu în gospodărie. Circa 1000 – 1500 de kg, zic eu, merg în fiecare an pentru consumul propriu. Sunt oameni care au animale, deci se poate scoate de la medicul veterinar un document care să ateste câte animale are fiecare în gospodărie, ca să se stabilească și cât s-a consumat pentru hrana animalelor.

Mai există o problemă foarte mare: formula stabilită pentru calculul despăgubirilor este una care defavorizează fermierii.

Îl rog pe domnul ministru Daea să trateze la modul serios această chestiune a despăgubirilor pentru calamități, nu în bătaie de joc, așa cum a făcut-o. Eu înțeleg că domnia sa se consideră un profesionist în domeniu și merită tot respectul pentru priceperea de care a dat dovadă la vremea lui, dar deja este evident că i-a trecut timpul și ar fi cazul să se apuce de numărat cormorani ca simplu cetățean, nu ca ministru.

Modul neglijent în care s-a tratat această chestiune a despăgubirilor pentru culturile calamitate are efecte foarte grave.

Am înțeles că domnul ministru Daea a propus o variantă care presupune să se ia în calcul media ultimilor cinci ani. Dacă se face media pe ultimii 5 ani riscăm să nu se mai ajungă la acel procent minim de 30% și fermierii să nu mai aibă dreptul să primească despăgubiri.

Îi cer domnului ministru Petre Daea să rezolve această chestiune într-un mod care să fie corect pentru fermieri, fiindcă altfel unii dintre ei vor primi o lovitură devastatoare din punct de vedere financiar. Iar în cazul în care nu este capabil să facă asta, îi cer public demisia.

În ceea ce mă privește, am discutat cu o parte dintre agricultorii brăileni afectați, am discutat cu reprezentanți ai unor instituții implicate în procesul de constatare a gradului de calamitare și subiectul este o prioritate pentru mine la acest moment, pentru că nu vreau să se ajungă în situația în care fermierii brăileni să fie prejudiciați din neglijența sau incoerența ministrului Agriculturii.

În urma acestor discuții am venit cu propunerea prezentată mai sus”.