Candidatul alianței PER-PNȚCD-Pro România la Primăria Brăila, Cătălin Chivu, consideră că nu trebuie să ne mirăm de miracolul dispariției din facturile brăilenilor a rubricii „apa meteo”, fiindcă „suntem în postul Paștelui și în această perioadă conducerea evlavioasă a Primăriei a reușit acest miracol”.
Chivu a declarat pentru MD Press că subiectul taxei pe apa de ploaie este unul care are mai multe aspecte: „Prețul ar trebui să fie mult mai mic la apa meteo și vă spun și cum gândesc: apa meteo se calculează în funcție de suprafața totală canalizată a orașului, pentru că apa de ploaie cade pe două tipuri de suprafețe: cele canalizate și cele necanalizate. Apa meteo, în proporție de peste 70%, merge conform circuitului apei în natură și cred că Primăria Brăila nu poate să schimbe circuitul apei în natură, dar în sfârșit…
Dacă apa de ploaie cade pe suprafețe necanalizate, nu trebuie plătită, e clar! Eu nu cred că băieții ăștia au făcut vreodată calculul cu privire la suprafața canalizată.
A doua problemă este faptul că apa meteo trebuie să fie colectată într-o rețea separată de cea de canalizare și să meargă direct în Dunăre, nu în rețeaua de canalizare principală, pentru că apa meteo nu trebuie să fie epurată, nu trebuie să suporte costuri cu epurarea. De-aia apare și fenomenul de refulare a canalizărilor, pentru că în urma ploilor torențiale, apa de ploaie nu se varsă într-o conductă separată și oricum, rețeaua de canalizare este mult subdimensionată”.
În ceea ce privește faptul că în facturile primite de brăileni de la CUP Dunărea în aprilie, pentru serviciile aferente lunii martie, nu mai apare rubrica „apa meteo”, iar din acest motiv unii cetățeni cred că a fost eliminată taxa pe apa de ploaie, Cătălin Chivu a comentat: „«Specialiștii» CUP Dunărea fac o propunere către CA, iar acesta aprobă tariful pentru apă potabilă, canal și apa meteo și tariful ăsta este calculat după niște formule exacte, nu face fiecare cum crede. Formulele astea sunt transmise și aprobate printr-o HG sau o decizie a ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare pentru Utilități Publice). Băieții ăștia dau un aviz și după ce se obține acest aviz, propunerea merge în CLM Brăila, care aprobă tarifele. Deci în principiu nu poți să scoți niciun tarif la apa meteo sau să n-o facturezi, decât în urma unei Hotărâri aprobate de Consiul Local Municipal. Dacă nu există această hotărâre, atunci e clar că se încalcă un pic legea și intrăm în sfera penalului”.
Amintim că niciun oficial local nu a explicat dacă taxa pe apa meteo a fost eliminată complet sau a fost scoasă din facturi doar rubrica „meteo”, iar contravaloarea taxei respective a fost inclusă la altă rubrică, fiindcă în prag de alegeri locale administrația locală PSD speră ca un număr cât mai mare de brăileni să creadă că PSD-iștii au eliminat taxa pe apa de ploaie și să-i voteze.
Precizăm că deși rubrica „meteo” nu mai apare în facturile primite de brăileni, directorul economic al CUP Dunărea, Ionel Avram, a declarat pentru MD Press că taxa pe apa de ploaie nu a fost eliminată.
Mai mult decât atât, primarul Marian Dragomir a declarat în nenumărate rânduri că legislația actuală nu permite eliminarea taxei pe apa de ploaie, iar CLM Brăila n-a aprobat nicio hotărâre care să prevadă eliminarea taxei pe apa de ploaie.
Ce s-a întâmplat cu taxa pe apa de ploaie? De ce a dispărut din facturi? Dacă a fost eliminată, pe ce bază legală a fost eliminată?
Dacă n-a fost eliminată, de ce nu mai apare ca și până acum, ca rubrică separată, ca să știm și noi câți metri cubi de apă de ploaie ne facturează CUP, mai ales în lunile în care nu plouă?
De ce nu li se explică brăilenilor clar dacă a fost eliminată sau nu taxa pe apa de ploaie?
Pentru că PSD Brăila are interes ca în această perioadă de campanie electorală alegătorii să creadă că PSD a eliminat taxa pe apa de ploaie și să pună ștampila pe trandafiri.
Echipa de tineret Dunărea Brăila a câștigat titlul de campioană națională în cadrul Turneului Final de Handbal Feminin al Campionatului Național de Tineret.
În finală, HC Dunărea Brăila s-a impus cu scorul de 29-18 în fața echipei SCM Rm. Vâlcea.
Au marcat pentru Brăila: Ana Maria Gavrilă (9), Beatrice Raicea (4), Adelina Iordache (4), Andreea Mici (4), Denisa Constandache (3), Mariam Mohamed (2), Antonia Bondalici (1), Bianca Neacșu (1), Laura Surdu (1).
Portarul Ana Maria Cristea a avut 11 intervenții/28, iar Andreea Pisiceanu 4 intervenții/5.
Repartizată în Seria B a Campionatului Național de Tineret la Handbal Feminin, echipa clubului Dunărea Brăila a avut evoluții excelente, câștigând seria cu 13 victorii și un egal. Din Seria B au făcut parte echipe extrem de puternice: CSM București, Rapid București, Dacia Mioveni. Singurul egal ale echipei din Brăila au fost cu CSM București, clasată pe locul II în serie.
Partidele Campionatului Național de Tineret la Handbal Feminin s-au desfășurat în sistem tur-retur și Turneu Final (Final 8). După disputarea meciurilor programate în prima parte a campionatului, Dunărea Brăila a ocupat locul 1 în seria B. Echipele clasate pe primele 4 locuri ȋn cele douǎ serii A și B, au participat la Final 8.
Rezultate Final 8:
Dunărea Brăila – Corona Brașov, scor final 42 – 19
Minaur Baia Mare – Dunărea Brăila, scor final 27 – 35
„A fost un an perfect pentru echipa de tineret a clubului, realizând performanța de a termina campionatul fără nicio înfrângere. Putem spune același lucru și despre Turneul Final, unde am reusit să câștigăm toate jocurile la o diferență confortabilă. În spatele acestor rezultate stau munca, caracterul fetelor și stabilitatea și seriozitatea conducerii clubului care a asigurat toate condițiile pentru performanță”, a declarat Cristian Cezar Preda, antrenor principal.
Jucătoarele Dunării au primit și premii individuale:
*Cel mai bun portar:
CRISTEA ANA MARIA – Dunărea Brăila
*Cea mai bună extremă stânga:
MOHAMED MARIAM – Dunărea Brăila
*Cel mai bun inter dreapta:
GAVRILĂ ANA – Dunărea Brǎila
*Cea mai bună extremă dreapta:
RAICEA BEATRICE – Dunărea Brǎila
*Cea mai bună apărătoare:
NEACȘU BIANCA – Dunărea Brǎila
*MVP-UL Turneului:
NEACȘU BIANCA – Dunărea Brǎila
„Echipa de tineret a fost gândită strategic pentru a crește valorile de pe plan local și național, pentru ca sportivele să facă pasul treptat spre echipa de Liga Națională din cadrul clubului nostru. Este o mândrie pentru noi că am câștigat primul Campionat Național, dar este și o încununare a muncii noastre din ultimii 2 ani. S-a reușit o performanță istorică pentru club și putem numi sezonul 2023/2024 ca fiind sezon istoric pentru club. Anul acesta am scris istorie și continuăm să o facem.
Felicit jucătoarele, antrenorul Cristian Preda și întreg staff-ul tehnic pentru rezultatele remarcabile. Țin să mulțumesc și tuturor celor care au crezut în acest club și care ne-au susținut financiar, atât autoritățile locale, cât și sponsorilor privați”, a declarat președintele clubului, Adrian Manole.
Antrenamentele echipei de tineret vor continua până la sfârșitul lunii mai, urmând o binemeritată vacanță. Reunirea lotului în vederea pregătirilor pentru sezonul 2024/2025 va avea loc la jumătatea lunii iulie.
Gela Cervis, femeie de afaceri, jurist și solist vocal, este candidatul PUSL Brăila la președinția Consiliului Județean. Ea a fost prezentată astăzi în cadrul unei conferințe de presă în care a vorbit despre nivelul la care a ajuns Brăila sub administrația PSD și despre modul dureros în care a fost afectată familia sa de corupție și de politizarea împinsă la extrem de PSD.
Cervis a spus că „în acest oraș s-ar putea face multe, dar nu există dorință din partea sistemului. Dorința este doar pentru a depune pentru ei înșiși eforturi, de a se îmbogăți. Consider că femeile pot conduce un oraș poate mai bine decât bărbații”.
Ea este de părere că ceea ce se întâmplă Spitalul Județean de Urgență este reprezentativ pentru modul în care înțelege PSD să conducă Brăila: „Sistemul medical din România e într-adevăr un sistem bolnav pe plan național, dar e un sistem mult mai bolnav pe plan local. Dacă pe plan local nu se face nimic, atunci înseamnă că acceptăm boala și nu facem nimic ca să o vindecăm. Nici măcar nu încercăm. Președintele CJ are tot dreptul să verifice bugetul de venituri, poate verifica și poate cere socoteală celor care lucrează în acest sistem bolnav, să dea explicații de ce nu merge, ce anume nu merge și să ia măsuri”.
De asemenea, Cervis a vorbit despre faptul că oamenii obișnuiți nu pot face nimic în Brăila, „pentru că sistemul ne blochează, ne pune piedici. De ce? Pentru că nu facem parte din acest sistem, pentru că nu suntem de acord cu ce fac ei”.
Gela Cervis a lăcrimat vorbind despre sora sa, care a decedat în urmă cu câteva zile: „A muncit din greu, s-a chinuit, 5 copii și sistemul a ucis-o. Sunt sigură că sunt mulți oameni care vor să-și ridice glasul, dar n-au curaj. Vor să iasă, dar n-au curaj! Și nu au curaj de ce? Pentru că sunt amenințați cu desfacerea contractului de muncă sau chiar cu poliția”.
Ea a mai afirmat că lucrează de 20 de ani ca jurist și cunoaște multe cazuri de oameni care au fost victima abuzurilor acestui sistem și care nu sunt băgați în seamă, dacă n-au bani de șpagă.
De asemenea, Cervis a povestit despre abuzurile la care a fost supus fostul său soț de conducerea Administrației Piețelor (aflată în subordinea Primăriei Brăila) și a relatat un episod care s-a întâmplat în biroul primarului Marian Dragomir (PSD): „Am apărat pe cineva în instanță, i-am câștigat niște drepturi. Am câștigat pe conflict de muncă drepturile unui angajat, acela fiind fostul meu soț. Am ajuns la domnul primar, să-i explic că este marginalizat, că-i sunt încălcate drepturile, că este încălcată o hotărâre judecătorească ce nu este pusă în aplicare.
Primul lucru pe care l-a făcut domnul primar a fost să se ridice în picioare și să-mi spună să plec. S-a supărat și când am ieșit afară, conducerea Administrației Piețelor a intrat peste domnul primar și l-au terfelit, efectiv. L-au terfelit! Inclusiv domnul senator Rotaru. L-au amenințat. Și n-am mai fost primită nici măcar în audiență.
Mi s-a reproșat în față chiar de directoarea acestei societăți comerciale (Meluța Drăguț, PSD – n.r.), am fost amenințată eu personal cu bătaia. I-am înregistrat, le-am înregistrat discuțiile pe un CD, l-am trimis la Parlament. Nimeni n-a făcut nimic.
Știți ce mi s-a spus? «Corb la corb nu-și scoate ochii! Am tupeu în fața PSD-ului? Să plec!»
N-am nimic cu partidul. Am ce am cu oamenii care-l conduc. Ei răspund pentru faptele lor, indiferent ce funcție ar avea”.
Declarație surprinzătoare a președintelui PUSL Brăila, Laura Iusein, care susține că au fost partide care au încercat să o cumpere, oferindu-i 10.000 de euro. Ea a făcut această afirmație astăzi, în cadrul unei conferințe de presă și a spus cei care au venit cu această ofertă voiau ca la schimb, să-i lase să-și numească oamenii lor pe locurile care ar reveni PUSL în secțiile de votare.
Întrebată cine i-a oferit acești bani, Iusein a răspuns: „Vreți să vă dau nume? Cei din coaliție, care sunt la conducere acum, care sunt prin spatele lor… Au venit la mine cu 10.000 de euro, iar eu aveam o geantă Hermes de 70.000 de euro. Ce să fac cu ei?! Să-mi iau ce?
Mi-au cerut să fac înțelegere cu ei, să le dau secțiile de votare. Nu dau nimic la nimeni! Absolut nimic!”.
Astăzi au fost anunțați oficial candidații PUSL la Primăria Brăilei și la președinția CJ Brăila: Laura Mirela Iusein și respectiv Gela Cervis.
Laura Iusein s-a născut în anul 1973 în Brăila, a copilărit aici și în urmă cu mai mulți ani a fost nevoită să plece din la București, pentru a putea dezvolta o afacere pe care spune că acum a adus-o la nivelul la care este numărul 1 la nivel național. Are o fiică de 15 ani și un business cu o cifră de afaceri de câteva sute de milioane de euro pe an: „Nu pot fi cumpărată cu nimic, nu are nimeni ce să-mi ofere la schimb, cum au încercat partenerii din coaliție. Intru în această luptă pentru că vreau Primăria municipiului Brăila”.
Iusein a preluat în februarie conducerea PUSL Brăila și spune că echipa sa este formată din femei, pentru că „este momentul să fim și noi ca și bărbații care sunt aici la conducere în Primăria Brăila, adică să avem și noi în pantaloni ce au dânșii”.
Ea a precizat că a decis să candideze pentru funcția de primar pentru că vede cum Brăila se duce în jos de la un an la altul, cum continuă depopularea orașului și de asemenea, pentru că s-a săturat să o vadă pe mama sa cum plânge după fiecare convorbire telefonică pe care o are cu cei trei copii ai săi plecați printre străini, ca să poată să ducă un trai decent. Ea a spus că vrea să dezvolte orașul, în așa fel încât acesta să devină o alternativă reală pentru brăilenii care își doresc o viață civilizată și o situație materială decentă.
Înțelegeri politice pe sub masă care devin vizibile odată cu nominalizarea membrilor Birourilor Electorale la Brăila, beneficiar fiind PSD.
Mai concret, este vorba despre persoanele nominalizate ca reprezentanți ai partidelor și ai minorităților naționale în Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Brăila (BEJ) și Biroul Electoral de Circumscripție Municipală Brăila (BEM).
În ceea ce privește componența BEJ Brăila, constatăm că PSD-istul Marius Caranica, fost consilier local, actual director executiv al Asociației de Cooperare și Parteneriat Local pentru Dezvoltarea Stațiunii Lacu Sărat, apare ca reprezentant al Asociației Macedonenilor din România, iar PSD-istul Ciprian Cuzmin, director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Brăila, apare ca reprezentant UDMR (foto 1).
În ceea ce privește BEM Brăila, PSD-ul și-a băgat și aici mai mulți oameni: pe post de reprezentant al UDMR figurează Ioan Marius Horincar, iar reprezentantul minorităților naționale (mai exact, al minorității macedonenilor) este Lucian Iulian Alecu, fost candidat PSD la CLM la alegerile din 2020.
Precizăm că în BEJ, BEM și alte birouri electorale deciziile se iau prin vot și ca atare, orice vot în plus contează. De aceea sunt atât de nemulțumite partidele care reclamă că li s-a blocat accesul în aceste birouri electorale și de aceea este atât de interesat PSD să aibă cât mai mulți oameni în secțiile de votare.
Deputatul Alexandru Popa, președinte al PNL Brăila și candidat la președinția Consiliului Județean Brăila, declară că pe perioada acestui mandat și-a donat indemnizația de parlamentar încasată lună de lună și intenționează ca dacă va fi ales președinte al CJ Brăila, să își doneze și în următorii 4 ani indemnizația încasată în noua calitate de ales local.
Liberalul a explicat că la începutul mandatului a anunțat public beneficiarii donațiilor, dar au fost voci care au comentat că se laudă cu donațiile sale și de aceea a decis să nu mai anunțe lună de lună ce a făcut cu sumele respective, dar a păstrat documente care atestă modul în care au fost cheltuiți banii: „Eu nu vreau să-mi fac un titlu de glorie din asta, dar vă spun: nu am intrat în politică pentru partea financiară, am intrat în politică pentru a crea un viitor atât brăilenilor, cât și fetelor mele. Foarte puține donații au fost postate pe rețelele de socializare, au fost și cazuri în care nu mi-am dorit să postez pe Facebook, pentru că așa am considerat la acel moment și au fost oameni atât de amărâți de necazul lor, încât uneori mi-a fost și jenă să câștig capital electoral pe necazul omului. Am postat, am amintit și în conferințele de presă de aceste lucruri, dar nu am făcut acest gest de a-mi dona salariul doar pentru a-mi crește imaginea”.
Popa a povestit și cum a ajuns să ia decizia de a-și dona indemnizația, după o discuție pe care a avut-o cu o vânzătoare din piață care după ce a câștigat mandatul de parlamentar, i-a spus că acum o să-l înjure toată lumea, că ia o mulțime de bani ca deputat și trăiește pe picior mare pe bani publici.
„Și dacă voi ieși președintele Consiliului Județean, dacă brăilenii vor considera că merit asta, voi face același lucru, îmi voi dona indemnizația. Eu am intrat în politică un om pe picioarele mele și mâine, dacă nu mai sunt politician, eu am o profesie, m-am descurcat în mediul privat”, a mai spus Alexandru Popa.
Miracole în campania electorală la Brăila: în prag de alegeri a dispărut subit din facturi taxa pe apa de ploaie, după ce primarul municipiului, Marian Dragomir (PSD), ne-a spus de nenumărate ori că este imposibil să se elimine taxa respectivă, pentru că legislația nu permite așa ceva.
În municipiul în care se plătește cea mai scumpă apă potabilă din țară, de la 1 martie s-a majorat prețul la apa potabilă și canalizare și a dispărut ca prin minune din facturi rubrica „apa meteo”. La unele asociații de proprietari au fost puse afișe prin care proprietarii de apartamente sunt înștiințați că „s-a eliminat apa meteo” și aceasta nu mai apare în factura aferentă lunii martie ca rubrică distinctă, iar unii brăileni poate că s-au bucurat că au scăpat de această taxă, dar bucuria s-ar putea să le fie de scurtă durată – până după alegeri.
De ce? Pentru că nu ne spune niciun oficial local dacă această taxă a fost eliminată cu adevărat sau a fost mascată, fiind integrată într-o altă rubrică din factură.
Primarul Dragomir, care este și președintele ADI Dunărea – asociația care reglementează activitatea în zona serviciilor de apă și canalizare la nivelul județului Brăila – ne-a repetat obsesiv de-a lungul anilor că legea nu permite eliminarea taxei pe apa de ploaie. De fiecare dată când liberalii au cerut eliminarea acestei taxe, Dragomir a declarat că este ilegal ce solicită ei.
Întrebat de ce în alte localități din țară s-a găsit soluția legală pentru eliminarea taxei pe apa de ploaie, iar la Brăila nu, Dragomir a spus că de fapt, în acele localități în care populația are impresia că nu plătește taxa pe apa de ploaie, de fapt, oamenii o plătesc, dar nu-și dau seama, pentru că nu este trecută în mod expres în facturi. Deci, practic, ne-a spus că în localitățile în care nu se plătește taxa pe apa de ploaie cetățenii sunt păcăliți, pentru că ei cred că nu plătesc acea taxă, dar de fapt o plătesc, fiindcă ea este inclusă în facturi în altă formă.
Cea mai recentă declarație pe această temă a făcut-o Dragomir în urmă cu circa o lună:
Acum, însă, când mai e puțin până la alegeri, brăilenii s-au trezit pe neașteptate că în facturi nu mai apare rubrica „meteo”.
În condițiile în care Dragomir speculează electoral orice lucru, oricât de banal ar fi, faptul că el nu s-a lăudat cu eliminarea taxei pe apa de ploaie este mai mult decât suspect.
Faptul că această dispariție a rubricii „apa meteo” din facturi nu a fost precedată de o hotărâre aprobată în Consiliul Local Municipal de care să știm și noi este iarăși suspect.
Din ce știm noi, legislația la nivel național pe tema serviciilor de apă și canalizare, în particular a taxei pe apa de ploaie, nu s-a schimbat în ultima lună.
Mai mult decât atât, l-am contactat telefonic astăzi pe directorul economic al Companiei de Utilități Publice Dunărea Brăila, Ionel Avram, pe care l-am întrebat dacă a fost eliminată taxa pe apa de ploaie din facturi. Acesta a spus că din ce știe el, nu a fost primit niciun document care să justifice din punct de vedere legal o asemenea măsură și că taxa pe apa de ploaie nu s-a eliminat.
Și atunci pe ce bază legală „s-a eliminat” din facturi rubrica „meteo”?
A fost eliminată cu adevărat taxa pe apa de ploaie sau doar a dispărut din facturi rubrica „apa meteo”, dar suma respectivă a fost mascată, fiind inclusă la altă rubrică, pentru a păcăli brăilenii? Nu cumva în prag de alegeri primarul Dragomir a decis să folosească „rețeta” pe care ne-a spus el în conferință de presă că o folosesc administrațiile locale în orașele în care chipurile nu se plătește apa potabilă, dar, de fapt, zice el, se plătește?
Dacă taxa pe apa meteo a dispărut din factură fără nicio explicație, de unde știm că după alegeri nu o să apară din nou, fără nicio explicație?
Dacă a fost scoasă rubrica „apa meteo”, dar n-a fost eliminată taxa pe apa de ploaie, este legal ca noi, în calitate de clienți, să nu fim informați în legătură cu faptul că plătim în continuare taxa pe apa meteo?
Nu cumva după alegerile locale o să ne trezim în facturi cu sume astronomice la taxa pe apa meteo, care să „acopere” ploile din lunile martie, aprilie și mai, în care a fost decretată la nivel local „secetă electorală”?
Și dacă după alegeri nu se va reveni la a se trece separat în facturi taxa pe apa de ploaie, apare o altă problemă: când apărea în facturi, măcar vedeam că ni se cerea să plătim fără număr, fără număr metri cubi de apă de ploaie în lunile în care nu ploua deloc. Măcar eram conștienți că eram jecmăniți și puteam protesta în felul în care alegeam să o facem, inclusiv la vot. Dacă această taxă este mascată, nici măcar nu ne mai putem da seama că suntem puși la plata de parcă ar fi fost inundații în lunile în care n-a căzut nicio picătură de apă de ploaie.
În ședința cea mai recentă a CLM Brăila, consilierul municipal Petrică Popa (PNL) a făcut câteva comentarii pe această temă: „Domnule primar, câțiva cetățeni din municipiul Brăila vă felicită pentru decizia și dispoziția pe care ați dat-o privind eliminarea taxei pe apa de ploaie din facturile CUP Dunărea pe luna martie. După cum știm, în luna martie a plouat, dar în facturile care au venit în luna aprilie nu a mai fost trecută și taxa pe apa de ploaie. Eu sper că acest lucru să fie continuat. Probabil că acest fapt, de a nu mai exista în facturi taxa pe apa de ploaie va fi și în luna mai, pentru luna aprilie, pentru că, știm cu toții, din luna iunie pot fi trecute orice taxe, că se termină problema cu campania electorală”.
În mod inexplicabil pentru Dragomir, care în mod normal s-ar fi lăudat zi de zi, timp de două luni, pentru că a eliminat taxa pe apa de ploaie, acesta a dat-o cotită: n-a spus că s-a eliminat această taxă, dar n-a spus nici că nu s-a eliminat.
„Domnule consilier, nu-mi mulțumiți mie, mulțumiți-i Guvernului PNL, care la acel moment a aplicat legea pe care dvs astăzi o menționați în comentariul dvs. În concluzie, dacă vreți să-i mulțumiți cuiva, mulțumiți-i Guvernului PNL; pentru că el a făcut chestiunea aceasta în Parlament! El a stabilit legea care introduce, anulează, introduce, anulează costurile cu apa de ploaie. Primăriile, indiferent de culoarea politică, doar transpun legea în practică”.
În acest fel, la o adică, dacă se pun prea multe întrebări legate de dispariția rubricii „apa meteo” din facturi și de baza legală pentru eventuala eliminare a taxei pe apa de ploaie (dacă aceasta a fost eliminată cu adevărat), Marian Dragomir o să spună că el n-a declarat niciodată că s-a eliminat taxa pe apa de ploaie.
De aceea vă întrebăm public, domnule primar Marian Dragomir:
De ce nu mai apare rubrica „apa meteo” în facturi? A fost eliminată cu adevărat taxa pe apa de ploaie sau este inclusă la altă rubrică, fără să ni se spună în mod clar acest lucru nouă, clienților CUP Dunărea?
Dacă taxa pe apa meteo a fost eliminată complet, pe ce bază legală s-a făcut acest lucru, fiindcă până acum spuneați că nu există bază legală pentru așa ceva?
Dacă taxa pe apa meteo este inclusă în alte servicii și de aceea nu mai apare explicit în factură, este legal ca brăilenii, în calitate de clienți, să nu fie informați cu privire la ceea ce sunt puși să plătească?
În perioada 23 aprilie – 8 mai, Secția Împrumut pentru Adulți a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila găzduiește expoziția documentară „O bibliotecă fără bibliotecari este ca o casă nelocuită (Nicolae Iorga)”, dedicată Zilei Mondiale a Cărții și a Dreptului de Autor și Zilei Bibliotecarului.
„23 aprilie marchează trecerea în eternitate a doi titani ai literaturii universale, William Shakespeare și Miguel de Cervantes, precum și a altor scriitori: peruanul Inca Garcilaso de la Vega (1616), poetul englez William Wordsworth (1850), francezul Jules Barbey d’Aurevilly (1889) și poetul englez Rupert Brooke (1915).
Prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 Aprilie a fost declarată Ziua Bibliotecarului din România, astfel că în România, începând cu 2005, în ziua de 23 Aprilie se sărbătorește și Ziua Bibliotecarului, concomitent cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor.
După cum afirmă John Lubbock, «cărțile sunt pentru omenire ceea ce memoria este pentru individ. Ele conțin istoria rasei umane, descoperirile ei, înțelepciunea și inteligența acumulate de secole, ele oglindesc minunile și frumusețile naturii; ele ne susțin în nenorocirile noastre, ne consolează în tristețile și necazurile noastre, fac din orele noastre de plictiseală – ore de încântare, ne îmbogățesc mintea cu gânduri binefăcătoare, ne fac să ieșim din noi înșine și din mizeriile noastre».
Cartea, elementul educativ și formativ, este depozitată într-un spațiu cultural, biblioteca, unde bibliotecarul are rolul de a pune în valoare documentele din fondul de carte și de a provoca comunitatea la o întâlnire specială cu universul cunoașterii.
Bibliotecarul provoacă la lectură comunitatea și stimulează publicul să participe la viața culturală prin promovarea evenimentelor culturale cu ajutorul afișelor. Colaborează cu instituții culturale sau de învățământ, oferă informații despre modul de obținere a permisului de bibliotecă, accesarea catalogului on-line, împrumutul cărților și alte servicii oferite de bibliotecă. Cu ajutorul bibliotecarului, instituția este un loc de socializare, prin organizarea unor manifestări culturale, în care are loc reuniunea cetățenilor și schimbul de idei și informații. Este un ghid spre tărâmul cunoașterii, care îndrumă pe fiecare cititor care a trecut pragul instituției”, se arată într-un comunicat semnat de Silvia Iacob, bibliotecar.
În contextul anului omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor, preoții din slujirea socială din Arhiepiscopia Dunării de Jos, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Casian, i-au vizitat astăzi, 24 aprilie, pe pacienții internați în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila.
„Acțiunea de astăzi a fost prilej de manifestare a dragostei creștinești și prelungire a binecuvântarii de la Sfintele Altare către semenii noștri bolnavi, dar și sprijin pentru cea mai mare unitate medicală din județul Brăila.
Micii pacienți din cadrul Secțiilor Pediatrie 1 și 2 și adulții spitalizați în Secția Neurologie au fost împărtășiți cu Sfintele Taine și apoi au fost unși cu undelemn sfințit de la Taina Sfântului Maslu săvârșită de preoții brăileni din cadrul cercului misionar nr. 4.
Cei internați în cadrul celor trei secții vizitate astăzi au primit din partea preoților iconițe, cărți de rugăciune, pachete cu alimente și produse de igienă.
Cu acest prilej, clericii au oferi și unității medicale 40 de seturi cu lenjerii pentru paturi și produse pentru cărățenie în valoare de 3000 lei”, se arată într-un comunicat semnat de pr. Rareș Bucur, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei „Dunărea de Jos”.
Astăzi, 25 aprilie, la ora 17, la Muzeul Brăilei „Carol I” vor avea loc o serie de activități dedicate „Zilei Veteranilor de Război”.
În program figurează:
*o expoziție de medalii, ordine și brevete;
*expoziția de fotografii „IN MEMORIAM veteran brăileni din Al Doilea Război Mondial”;
*„Punte peste Prut” – legătură video cu sediul Universității de Stat din Cahul, Republica Moldova. Prezintă lector univ. dr. Ion Ghelețchi;
*moment literar-artistic susținut de Cenaclul „Dincolo de cuvinte”;
*„Destine de veterani de război” – alocuțiune susținută de prof. dr. Ștefan Aftodor, Filiala Brăila a Societății de Științe Istorice;
*„Eroul din familia mea” – povești despre veterani de război prezentate de elevi ai Centrului Județean de Excelență Brăila.
Manifestările sunt organizate la inițiativa Filialei Brăila „General Stan Poetaș” a Asociației Naționale Cultul Eroilor, cu participarea Garnizoanei Brăila.
Începând cu 24 aprilie Jandarmeria Brăila derulează o nouă campanie de recrutare pentru școlile militare de subofițeri jandarmi.
Până pe data de 14 mai, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 – 27 ani se pot înscrie la concursul de admitere la una dintre Școlile Militare de Subofițeri Jandarmi din Drăgășani sau Fălticeni. Fiecare unitate de învățământ are 350 de locuri disponibile, în total fiind 700 de locuri alocate acestei sesiuni de admitere.
Cererea-tip de înscriere și după caz, consimțământul privind solicitarea extrasului de pe cazierul judiciar de către unitatea de recrutare, se transmit exclusiv în format electronic, la adresa de e-mail resurseumane@jandarmeria-braila.ro.
Ulterior, întregul dosar de recrutare trebuie completat și transmis electronic până la data de 21 mai.
Candidații trebuie să fie absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat, să cunoască foarte bine limba română și să aibă o condiție fizică bună.
Calendarul admiterii este următorul:
*Evaluarea psihologică: până la data de 21 mai;
*Susținerea probei de evaluare a performanței fizice: 25 – 31 mai;
*Susținerea probei de evaluare a cunoștințelor: 15 iunie;
*Examinarea medicală: 19 iunie – 12 iulie;
*Afișarea rezultatelor finale: 19 iulie 2024.
Toate informațiile necesare înscrierii și participării la procesul de recrutare pentru Școlile Militare de Subofițeri Jandarmi Fălticeni și Drăgășani pentru sesiunea aprilie – iulie 2024 sunt disponibile în anunțul postat pe site-ul Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila – secțiunea „Carieră”, accesând link-ul https://www.jandarmeria-braila.ro/cariera.html.
Este mesajul postat în această seară pe o rețea de socializare de caricaturistul Costel Pătrășcan, care este obligat să se lupte în instanță pentru a-și apăra drepturile de proprietar al unor mărci înregistrate la OSIM, pentru că Iulian Chiriac, președintele CJ Brăila, care este și președintele PSD Brăila, este gata să treacă peste orice, când e vorba de răfuielile sale personale.
Este vorba, așadar, de o nouă victorie în instanță – una care era de așteptat – a lui Pătrășcan în fața Muzeului Brăilei (de fapt, în fața președintelui CJ Brăila, Iulian Chiriac, care acționează prin intermediul managerului Muzeului, Costin Croitoru) într-un proces absurd, plătit pe bani publici.
Și spunem „absurd”, printre altele, pentru că motivul pentru care Muzeul Brăilei „Carol I” l-a dat în judecată pe Costel Pătrășcan este absurd: în condițiile în care caricaturistul și-a înregistrat la OSIM mărcile „Muzeul Umorului” și „Casa Umorului Desenat”, Muzeul Brăilei a solicitat instanței să-i interzică lui Pătrășcan să-și folosească propria marcă, respectiv Casa Umorului.
Soluția dată de Tribunalul Brăila a fost următoarea: „Sentința nr. 163/08.03.2024 respinge cererea ca inadmisibilă, obligă reclamantul la plata a 2.000 lei cheltuieli de judecată”.
Muzeul a declarat apel, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Galați, iar instanța a dat astăzi sentința: „Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul – reclamant Muzeul Brăilei «Carol I» împotriva sentinței civile nr. 163/08.03.2024, pronunțate de Tribunalul Brăila, în dosarul 271/113/2024.
Obligă apelantul – reclamant Muzeul Brăilei «Carol I» la plata către intimatul – pârât Pătrășcan Costel a sumei de 2000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată în apel. Definitivă. Executorie”.
Acel 1-0 la care face referire Pătrășcan în postarea sa se referă la prima sa victorie, în procesul pe care l-a intentat Muzeului Brăilei, Consiliului Județean și UAT Județul Brăila, în care cerea instanței să le interzică acestora să mai folosească una dintre mărcile sale, „Casa Umorului”, precum și derivate ale acesteia (denumire pe care au folosit-o la un compartiment al Muzeului Brăilei – Casa Umorului Desenat).
Acest proces este absurd pentru că Pătrășcan a cerut atât în scris, cât și public conducerii CJ Brăila, care are în subordine Muzeul Brăilei, să fie schimbată denumirea compartimentului Casa Umorului Desenat, deoarece marca înregistrată „Casa Umorului” îi aparține, dar șeful CJ și managerul Muzeului i-au ignorat solicitarea. De aceea a fost nevoit caricaturistul să se adreseze instanței.
Soluția dată de Tribunalul Brăila în acel proces a fost următoarea: „Sentința nr. 60/2024 admite acțiunea, obligă pârâții la plata cheltuielilor de judecată 100 lei”.
Toți pârâții (Muzeul Brăilei, Consiliul Județean și UAT Județul Brăila) au făcut apel, iar dosarul se află în procedura prealabilă la Curtea de Apel Galați.
*Pătrășcan a venit în urmă cu mai mulți ani cu ideea înființării unui Muzeu al Umorului la Brăila, pe care i-a propus-o lui Chiriac.
*În 2016 Iulian Chiriac declara public că Pătrășcan i-a propus acest proiect și că analizează posibilitatea înființării la Brăila a unui Muzeu al Umorului.
*În septembrie 2017 Chiriac prezenta public „actul de naștere” al „Primului Muzeu al Umorului din România”, cel de la Brăila, vorbea despre faptul că acesta a pornit de la o idee a lui Pătrășcan și despre faptul că-l dorește implicat pe caricaturist în organizarea și funcționarea Muzeului Umorului.
*În anul 2019 CJ Brăila a aprobat o hotărâre privind înființarea Muzeului Umorului, ca secție a Muzeului Brăilei „Carol I”, însă după aceea, din diverse motive, lucrurile s-au blocat.
*Ca urmare a unor păreri radical diferite în privința unei manifestări culturale pe care Costel Pătrășcan o organiza de 15 ani împreună cu Centrul de Creație (instituție subordonată CJ Brăila), în 2021 caricaturistul a pus punct colaborării cu Centrul amintit.
*În 2022 el a fost dat afară din încăperea în care fusese găduit ani la rând atelierul său de creație, la Teatrul „Maria Filotti” (instituție din subordinea Primăriei, conduse de PSD).
*În octombrie 2022 Pătrășcan a deschis Muzeului Umorului împreună cu un grup de oameni din societatea civilă care l-au susținut fie oferindu-i un spațiu în Palatul Lyra, fie cu donații, fie cu munca lor, pentru amenajarea spațiilor expoziționale. Nu s-a cheltuit niciun leu din bani publici.
El și-a protejat marca „Muzeului Umorului”, înregistrând-o la OSIM atât pe aceasta, precum și denumirea „Casa Umorului”.
*În 2023 Consiliul Județean a reușit să deschidă al doilea Muzeu al Umorului din Brăila, pe care l-a numit „Casa Umorului Desenat”, ca și compartiment al unei secții a Muzeului Brăilei. Pătrășcan a cerut public schimbarea denumirii acelui compartiment, dat fiind că el înregistrase la OSIM numele „Casa Umorului”. Chiriac și Crotitoru i-au ignorat cererea, astfel încât Pătrășcan s-a văzut nevoit să apeleze la instanță. Și apoi au început procesele.
Războiul personal al președintelui PSD Brăila, Iulian Chiriac, cu Costel Pătrășcan a cunoscut o escaladare în ultimele luni, de când Chiriac a avut bănuiala că Pătrășcan va candida împotriva PSD la alegerile locale.
Gabriel Musceleanu, vicepreședinte al SOS România – filiala Brăila, a observat ca în fotografiile făcute la lansarea candidaților Organizației Județene AUR la alegerile locale, ce au fost postate pe rețelele de socializare, nu apar membrii mai vechi ai AUR, cei care au fost implicați de la început în organizarea filialei, „care au muncit pentru suveraniști și cauză”, ci doar oameni veniți din alte partide, începând cu fostul liberal Florin Cîrligea și continuând cu cei pe care i-a adus acesta în partid.
Musceleanu, care a plecat de la AUR la SOS România tocmai pentru că nu era de acord cu modul în care conducea Florin Cîrligea organizația și cu faptul că acesta le cerea colegilor să nu atace PSD, este de părere că AUR Brăila a fost infiltrată de Caracatița politică locală, pentru a fi anihilată orice tentativă de opoziție față de administrația actuală.
Gabriel Musceleanu a mai spus că din ce a văzut el în imaginile postate de diverși membri AUR Brăila, la lansare n-a fost prezent niciun reprezentant al Partidului Republican, deși acesta face parte din alianța AUR.
Mai mult decât atât, vicepreședintele SOS Brăila a declarat că din ce a înțeles, joia trecută coordonatorul AUR Brăila, George Turiac – care oricum era șef doar cu numele, fiindcă persoana care decide în AUR Brăila e Florin Cîrligea -, și-a pierdut funcția: „Am înțeles că e un președinte interimar acum, dar alte detalii nu pot să vă dau”.
Întrebat dacă din punctul său de vedere, Florin Cîrligea, care va candida pentru funcția de primar al municipiului – asemeni lui Musceleanu – este un contracandidat puternic, liderul SOS Brăila a spus că „fără falsă modestie”, el, unul, se consideră mai potrivit pentru această funcție decât fostul său coleg de partid: „Vrem să aducem ceva nou în oraș? Aducem și oameni noi în oraș, oameni care încearcă să facă altceva. Domnul Cîrligea, în afară de afaceri, în care, într-adevăr, a excelat, nu știu să fi realizat altceva în politică, în administrație și așa mai departe.
În urmă cu 3 săptămâni am spus că se poartă polițiștii. Este moda polițiștilor acum, pensionarilor ăștia tineri care au terminat ei cu Poliția și-au intrat în politică. Am văzut că Partidul Ecologist l-a numit candidat pe domnul Chivu (Cătălin Chivu, pensionar, fost șef al IPJ Brăila), AUR-ul pe domnul Flipper (Marian Simion, pensionar MAI, fondatorul Asociației Sportive „Prietenii lui Flipper” și actual instructor de înot – n.r.), în județ e plin de candidați pensionari MAI. E bine, dar eu zic că dacă își doreau așa de mult să muncească, nu ieșeau la pensie la 45-50 de ani.
Eu le doresc succes la toți candidații.
Cîrligea pentru mine nu e un candidat puternic. Ei fără partide în spate nu reprezintă nimic”.
