25 – 26 SEPTEMBRIE, BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „PANAIT ISTRATI” BRĂILA – FESTIVALUL „EUROPOEZIA”

În perioada 25 – 26 septembrie, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon, nr. 4), între orele 17:30-19:00, se va desfășura Festivalul „Europoezia”.

Manifestarea este organizată de instituția gazdă, împreună cu Asociația Culturală „Europoezia” și îi are printre invitați pe scriitorii: Valeriu Stancu, Valentin Talpalaru, Emilian Marcu, Daniel Corbu, Ion Hadîrcă, Ioan S. Pop, Ioan Matiuț, Nicolae Băciuț, Marian Avramescu.

Dintre scriitorii brăileni vor fi prezenți: Tudorița Tarniță, Virgil Andronescu, Armanda Filipine, Luminița Dascălu, Vasile Datcu, Zamfir Bălan, Gheorghe Lupașcu, Valentin Popa, Mihai Vintilă, Darie Lăzărescu.

Programul evenimentul cuprinde și o serie de momentele muzicale ce vor fi susținute de Vanessa Radu, Dan Vană, Ștefan Greraksiev.

REDESCOPERĂ ROMȂNIA, REDESCOPERĂ BRĂILA

Asociația Culturalǎ ,,INNOVARTE” (București), ca inițiator și dezvoltator de proiect și Directia Județeanǎ pentru Culturǎ (DJC) Brǎila au realizat în parteneriat proiectul dedicat promovǎrii valorilor culturale, istorice, științifice și turistice romȃnești intitulat ,,Redescoperǎ Romȃnia” – un material profesional digital, de tip producție documentarǎ audio – video (microfilm).

„În contextul actual, în care atȃt concertele publice, cȃt și posibilitatea de a cǎlǎtori în interes turistic și cultural sunt aproape inaccesibile, proiectul «REDESCOPERĂ ROMȂNIA» propune o alternativǎ extrem de accesibilǎ, interesantǎ și atrǎgǎtoare – dar și de cel mai înalt nivel tehnic și profesional pentru aceste activitǎți atât de necesare educației, informǎrii, conștientizǎrii și cointeresǎrii publicului în cunoașterea și protejarea valorilor culturale și istorice românești, punerea lor în valoare și promovarea la nivel național și internațional,  mai ales a celor care nu sunt foarte cunoscute sau prea intens mediatizate.

Municipiul și județul Brǎila, cu numeroasele și deosebit de interesantele sale obiective de patrimoniu cultural – de importanțǎ localǎ, dar și naționalǎ și universalǎ -, se numǎrǎ între pilonii principali pe care este construit conceptul acestui proiect, deoarece este pǎstrǎtoarea unui bogat patrimoniu cultural-spiritual și istoric de un înalt nivel, aflat într-un stadiu bun și foarte bun de conservare, care ar putea genera un interes deosebit pentru toate categoriile de public.

Realizarea proiectului dedicat Municipiului și Județului Brǎila oferǎ publicului din țarǎ și din afara granițelor ei rǎgazul, timpul și posibilitatea de a vizita virtual/online și accesa ulterior obiectivele prezentate, promovate/puse în valoare și popularizate prin intermediul produsului cultural final al proiectului în discuție.

Proiectul se adreseazǎ audienței de toate categoriile și este raportat în totalitate la relația cu mediul online, iar activitatea principalǎ constǎ în realizarea unei serii de 10 transmisiuni audio/video online, în regim LIVE – pe paginile și profilurile de facebook ale partenerilor proiectului, care însumeazǎ peste 100.000 de abonați, ulterior lansǎrii fiind popularizate și prin intermediul canalului Youtube și fiind astfel accesibile publicului pe termen nelimitat.

Distribuirea produselor video în regim LIVE se face pe urmǎtoarele platforme online:

https://www.facebook.com/wildcarpathiaofficial/

https://www.facebook.com/flavoursofromania.official/

https://www.facebook.com/DianaJipaViolinist/

https://www.facebook.com/StefanDonigaPianist/

https://www.facebook.com/Radio-Rom%C3%A2nia-Muzical-227784404990/

http://djcbr.cultura.ro/

Promovarea încrucișatǎ a produselor video se va face pe platformele online ale tuturor celorlalte orașe implicate în proiect: Cluj, Făgăraș, Covasna, Focșani, Sălaj, Sulina, Iași, Deva și respectiv, Brǎila.

Fiecare dintre aceste transmisiuni va prezenta o regiune geograficǎ sau istoricǎ, un județ, un oraș cu obiectivele culturale/de patrimoniu cultural, istorice, științifice și/ sau turistice de importanțǎ majorǎ din Romȃnia, într-o formulǎ atractivǎ și foarte accesibilǎ, care îmbinǎ sinergic prezentarea profesionistǎ a acestor obiective cu muzica clasicǎ și cinematografie documentarǎ de cel mai înalt nivel calitativ.

Proiectul este conceput cu sprijinul jurnalistului și producǎtorului de televiziune britanic Charlie Ottley. Prezența sa în echipa de implementare a proiectului oferǎ o garanție a unui înalt standard calitativ de producție și promovare, dar și un avantaj considerabil de imagine, credibilitate și vizibilitate internaționalǎ, un plus de experiențǎ  în comunicare a produselor și rezultatelor vizate, un sprijin important fiind reprezentat de punerea la dispoziție, fǎrǎ costuri, a producțiilor sale cinematografice documentare din seria „Wild Carpathia”, difuzate pȃnǎ în prezent în 110 țǎri, precum și a accesului la canalele de social-media care îi aparțin acestuia.

DJC Brǎila a avut însǎrcinǎri diverse în cadrul proiectului, de la stabilirea – de comun acord – a obiectivelor de patrimoniu cultural ce vor fi promovate, la sprijin logistic, științific, metodologic, profesional și material, la activitǎți de ordin administrativ, organizatoric și de intermediere a relațiilor de lucru între echipa de proiect și principalii noștri colaboratori (respectiv: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei “Dunǎrea de Jos”, minunații preoți ai Bisericii “Sf. Arhanghel Mihail”, managerul Muzeului Brǎilei “Carol I”, prof. dr. Ionel Cȃndea, managerul Teatrului “Maria Filotti”, Lucian Sabados și gazda unei cunoscute și foarte reușite restaurǎri din Centrul Vechi al Brǎilei pe care o veți recunoaște în imagini), pȃnǎ la punerea la dispoziție a surselor și resurselor de documentare, realizarea unei pǎrți a turului ghidat, etc.

Echipa de proiect  este formatǎ exclusiv din profesioniști înalt calificați, fiecare pe domeniul sǎu de competențǎ, dintre care amintim pe:

– Charlie Ottley – jurnalist și producǎtor britanic de renume international care, îndrǎgostit de Romȃnia și valorile ei, a realizat seria «Flavours of Romania» în care prezintă unele dintre cele mai frumoase și mai puțin cunoscute locuri ale României, militȃnd pentru conservarea patrimoniului natural și cultural al țǎrii noastre. Tot el este și autorul celebrei și mult vizionate serii de documentare Wild Carpathia“, serie ce avea să facă înconjurul lumii. „Wild Carpathia“ a avut un mare impact peste hotare, audiența cumulată în cele 110 țări în care s-au difuzat documentarele ridicându-se la 100 de milioane de telespectatori.

–  Ștefan Doniga – pianist, unul dintre cei mai activi și mai apreciați muzicieni ai generației sale, susținând concerte și recitaluri pe cele mai importante scene muzicale din România și în peste 20 de țări din Europa și Asia, autorul mai multor scenarii de spectacole de teatru-dans, cu distincții obținute pentru muzică de teatru, realizator și prezentator al unor emisiuni de radio și televiziune, cu experiențǎ în domeniul regiei tehnice pentru spectacole de operă, etc.

– Diana Jipa – unul dintre cei mai versatili și dotați violoniști români, colegǎ și partenerǎ de scenǎ a pianistului Ștefan Doniga, în cele mai multe dintre proiectele naționale și internaționale realizate împreunǎ, care, la numai 10 ani debuta artistic cu Orchestra Filarmonică „Gh. Dima ” din Brașov, concertȃnd de atunci  ca solistǎ cu multe si mari orchestea filarmonice, prezențǎ nelipsitǎ de la festivaluri de mare anvergurǎ naționalǎ și internaționalǎ cu numeroase recitaluri în România, Grecia, Italia, Republica Cehă, Germania, Rusia, Belgia, Olanda, Coreea de Sud.

– Mihai Toma – muzician de orchestră, compozitor și producător romȃn, autor al proiectului național „Dacika”, autor al mai multor piese a căror muzică combină sunete electronice, ritmuri Chill-Out sau Up-Tempo, percuție etnică și teme populare inspirate din tradițiile românești, precum și din alte culturi din întreaga lume, primul și singurul compozitor romȃn de muzică electronică invitat să participe în cadrul Festivalului Internațional «George Enescu» (2015) cu un proiect original intitulat «Enesciada» în care a reinterpretat muzica marelui compozitor român” – este prezentarea ce ne-a fost transmisă de directorul DGC Brǎila, Ana Hărăpescu.

Filmul documentar de circa 60 min dedicat Brăilei va fi difuzat în mediul online miercuri, 30 septembrie, de la ora 20:00.

MIHAI TUDOSE, DESPRE CĂTĂLIN BOBOC (PNL): GÂSCA CANDIDATĂ SE AFLĂ ÎNTR-UN DEZASTRU. EL FIIND SINGUR, NEAVÂND ECHIPĂ, NU-L SUSȚINE NIMENI, NU ÎNȚELEGE CE ÎNSEAMNĂ „ECHIPĂ”

Europarlamentarul Mihai Tudose (PSD) declară că îi este milă de „gâsca candidată (referire la Cătălin Boboc, candidatul PNL la președinția CJ Brăila), când aude unele dintre declarațiile sale.

Europarlamentarul a făcut această declarație când a fost întrebat cum comentează faptul că liberalul Cătălin Boboc îi ironizează pe candidații PSD Marian Dragomir (primarul municipiului) și Iulian Chiriac (președintele CJ Brăila), pentru faptul că au nevoie să „îi țină de mână” Tudose în campania electorală și că acesta din urma se comportă ca un „tătuc”, deși Brăila s-a săturat de tătuci.

Mihai Tudose a spus: „Începe să-mi fie milă de ei (de liberali – n.r.), efectiv mi-e milă… Asta devoalează modul lor de gândire. Nu înțeleg ce înseamnă o echipă, nu înțeleg că suntem colegi de partid, prieteni și așa cum ei (Dragomir și Chiriac – n.r.) m-au susținut pe mine fără să-și dorească vreunul să fie șeful meu, și eu îi susțin pe ei fără să-mi doresc să fiu șeful lor.

Ca o paranteză, chiar am avut o discuție la început cu amândoi, după ce și-au luat mandatele, ceva de gen «Și dacă vine vreodată vreunul la voi să spună că vine din partea mea, aruncați-l pe geam în secunda doi sau chemați Poliția».

În al doilea rând, asta denotă și dezastrul în care se află gâsca candidată; el fiind singur, neavând echipă, nu-l susține nimeni, nu înțelege ce înseamnă chestia asta.

Și mai mult, dorința lor, a multora dintre ei – sunt și oameni normali la PNL, nu generalizez, nu e bine, sunt și oameni normali la PNL, sunt oameni respectabili la PNL Brăila; puțini, dar sunt –  de a fi «tătuci». Ei asta înțeleg prin a fi undeva, într-o structură de-asta: «Domnule, să fiu eu tata, să fiu eu șeful! Șeful și la Primărie, și la CJ, să fac eu listele, să împart eu norocul».

El (Boboc – n.r.) nu are organ să priceapă că lucrurile pot fi și normale, să-și vadă fiecare de treaba lui și să fim o echipă, atâta tot.

Noi încercăm să explicăm logic ce e în capul unui… dement”.

PREȘEDINTELE PPUSL BRĂILA, DAN PĂUN: PE LISTE AVEM MULȚI TINERI, AVEM MULTE DOAMNE, OAMENI CARE SĂ ADUCĂ UN NOU SUFLU ÎN POLITICĂ

Președintele PPUSL Brăila, Dan Păun, speră ca la alegerile locale din 27 septembrie alegătorii din județul nostru să se prezinte într-un număr cât mai mare la vot și partidul său să obțină un rezultat cât mai bun.

Pe final de campanie electorală, Păun a declarat: „Avem reprezentanți în toate secțiile de vot, dintre partidele parlamentare suntem partidul cu cele mai complete liste – asta dovadă că avem o organizare foarte bună – și sperăm ca pe 27 septembrie, pe lângă o prezență consistentă la vot, să obținem și noi un procent cât mai bun, pentru ca să reprezentăm curentul umanist în Consiliile Locale și Consiliul Județean.

Pe liste avem mulți tineri, avem multe doamne, oameni care să aducă un nou suflu în politică. Cel mai vechi sunt eu și lângă mine sunt toți oameni noi, oameni cu dorință de a schimba ceva în politica actuală”.

NECHITA, DESPRE CHIRIAC (PSD): AM OBSERVAT CĂ DUMNEALUI ȘTIE ȘI UNDE SE DUCE MÂNCĂRIMEA DUPĂ CE TE SCARPINI. EL ȘTIE ORICE

Ovidiu Nechita, candidat independent la Consiliul Județean Brăila și la președinția CJ, declară că în acest mandat, ca și consilier județean, nu doar că  plecat iritat de la fiecare ședință de plen, dar era iritat încă de când intra în ședință, „pentru că știam ce se întâmplă, ce să ne ascundem după… Pentru că nu e normal ce se întâmplă. Eu plecam de la ședințe de la «iritat» în sus.

Acum nu vreau să fiu răutăcios, nu vreau să fiu înțeles greșit, dar la câte probleme am – pentru că eu activez și în mediul de afaceri -, când veneam la CJ deja mă amuza prostia. În momentul în care vii și vezi atâtea aberații și atâtea proiecte unde nici nu trebuie să stai foarte mult să analizezi ce este, pentru că e o mare neregulă ce găsești în acele proiecte….

Mulți dintre cei de acolo știu lucrul ăsta, dar inițiatorul fiind cel care «cunoaște absolut tot»… Am observat că dumnealui (președintele CJ, Iulian Chiriac, PSD – n.r.) știe și unde se duce mâncărimea după ce te scarpini. El știe orice”.

Nechita a mai comentat că de foarte multe ori a plecat dezamăgit de la ședințele de plen, „dezamăgit că oamenii nu vor și nici măcar nu încearcă să fie un pic mai buni decât la ședința anterioară. E valabil și pentru consilieri. Vin doar cu interese bine stabilite și sunt gata să arunce totul din jur, pentru atingerea scopurilor personale.

Sunt și alte modalități pe care celelalte consilii județene le adoptă și au rezultate spectaculoase. Dacă vă uitați la celelalte consilii județene o să vedeți că nu există acel circ pe care dvs îl constatați de fiecare dată la ședințele CJ Brăila, o să vedeți că toate problemele care sunt expuse și amendamentele de la celelalte formațiuni politice sunt luate în seamă. La noi, la Brăila, o să vedeți că orice vine din partea lui Nechita, în primul rând sau orice vine din partea opoziției nu este bine primit din start”.

OVIDIU NECHITA, CANDIDAT INDEPENDENT LA CJ BRĂILA ȘI LA PREȘEDINȚIA CJ: ESTE DE DORIT CA PARTIDELE SĂ FIE MAI ATENTE LA CALITATEA PERSOANELOR PE CARE LE PUN PE LISTELE DE CANDIDAȚI

Ovidiu Nechita, candidat independent la Consiliul Județean Brăila și la președinția CJ, consideră că este de dorit ca partidele să fie mai atente la calitatea persoanelor pe care le pun pe listele de candidați, pentru ca nivelul discuțiilor în consiliile locale și în Consiliul Județean să fie unul mai ridicat decât până acum, iar șefii administrației să fie și ei oameni de o calitate cât mai bună.

„Nu diplomele ne fac competenți sau performanți, nu conturile rotunde, nu ținuta și nici familia din care provenim. Calitatea se construiește în timp și ea există sau nu, dar când nu o ai deja, nu o vei dobândi niciodată. Rabatul de la calitate înseamnă a bate pasul pe loc în orice domeniu, mai ales când vorbim de partide politice”, declară Nechita.

Candidatul independent mai spune că în decursul celor 8 ani în care a fost consilier județean a adus doar două jigniri în ședințele CJ Brăila, „o dată când mi-am permis să-l fac «măgar» pe președintele CJ, datorită faptului că a atins probleme personale de familie, necunoscându-mă, și o dată, când am spus că nu-l suspectez nici măcar de inteligență, pentru că dacă ar fi avut această inteligență nu s-ar fi întâmplat ce se întâmplă în acest județ. Nu este corect să te comporți așa, ca și președinte CJ.

Chiar facă unii dintre noi, cei 32 de consilieri județeni, greșim, asta nu înseamnă că președintele trebuie să dea curs la toate «bălăriile», cum spune dumnealui. Nu. Noi dacă am greșit, nu suntem atât de importanți și nu suntem nr. 1 al județului”.

PREȘEDINTELE PMP BRĂILA, VIOREL BOTEA: VĂ INVIT SĂ VOTAȚI CANDIDAȚII PMP. NOI NU MUNCIM DOAR ÎN CAMPANIE. ÎN FIECARE ZI ÎNCERCĂM SĂ FACEM CEVA PENTRU BINELE COMUNITĂȚII

Președintele PMP Brăila, Viorel Botea, candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean, invită alegătorii brăileni să meargă la vot pe 27 septembrie, pentru a-și exprima opțiunea în privința celor care vor conduce fiecare localitate în parte, precum și județul, în următorii 4 ani.

Pe final de campanie electorală Botea a transmis următorul mesaj: „Pe 27 septembrie brăilenii pot alege o schimbare a calității vieții în municipiul și județul Brăila. Echipa PMP a demonstrat în toată perioada de campanie electorală calitate în exprimare politică, a prezentat idei noi, pe care brăilenii le pot valorifica în perioada următoare, prin muncă, alături de candidații PMP.

PMP prezintă echipa cea mai bună de candidați – oameni de calitate, cu experiență profesională și administrativă deosebite, oameni care doresc să fie în slujba comunității. Activitatea pe care am desfășurat-o de-a lungul anilor a demonstrat că noi nu muncim doar în campanie, ci în fiecare zi.

Luni, 28 septembrie, veți vedea că o parte dintre obiectivele PMP vor fi îndeplinite. De fapt, noi în fiecare zi încercăm să facem ceva pentru binele comunității, nu doar să promitem, așa cum se promite în campania electorală și după aceea să uităm cu totul de oameni.

PMP dorește ca în următoarea perioadă, împreună cu partidele de dreapta, să formeze o alianță care să ducă la creșterea calității vieții în județul Brăila. Dorim, de asemenea, ca Brăila să devină un oraș prosper, în care să vii de plăcere, în care Centrul istoric, faleza și alte zone să fie valorificate din punct de vedere turistic.

Vă invit să veniți la vot, vă invit să votați candidații PMP, pentru că noi și în această perioadă de campanie am demonstrat seriozitate, respect față de alegători, dar și față de toți competitorii, indiferent dacă aceștia s-au comportat sau nu în același mod ca și noi. Cred că prin respectarea promisiunilor făcute și printr-o muncă serioasă vom reuși să ducem județul Brăila acolo unde ne dorim cu toții”.

ASTĂZI, ÎN CADRUL „BRĂILA FILM FESTIVAL”, VIDEOPROIECȚIA DE CARICATURĂ COMENTATĂ “CURAT COMEDIE”

Astăzi, de la ora 19:33, pe terasa Sunrise Marina Wine Bistro, brăilenii sunt invitați la o videoproiecție de caricatură comentată, care va avea loc în cadrul celei de-a doua ediții a evenimentului „Brăila Film Festival”, organizat de Asociația Culturală “CineFeel” Brăila. Mai exact, este vorba de spectacolul “Curat comedie”, realizat de caricaturistul Costel Pătrășcan.

„Desi publicul insista sa plateasca bilet, intrarea va fi LIBERA!

CURAT COMEDIE!

Unii spun ca-i altfel de stand-up, ații că-i un show de comedie inedit, la care se râde mult și se spun adevãruri de cele mai multe ori ocolite, eu spun ca este videoproiecție de caricatură comentată.

M-am antrenat 30 de ani în redacțiile cotidienelor, revistelor de satiră și festivalurile de umor pentru întâlnirea cu dumneavoastră de joi, 24 septembrie, ora 19:33!

Intrarea este liberă doar pentru cei care AU simțul umorului!”, transmite Pătrășcan.

Programul va continua cu proiecția filmului „Nunta în offsaid”, tot o comedie.

„Ephraim, cel mai mic din cinci frați, îi cere colegei lui Carla, în vârstă tot de zece ani, să se mărite cu el când vor împlini 18 ani. Opt ani mai târziu, cine s-ar fi gândit că Spania va juca finala Cupei mondiale la fotbal în Africa de Sud exact în ziua nunții lor? Ephraim își reunește familia în această zi de catharsis național și cu întreaga țară paralizată de meci, fiecare membru al familiei se va confrunta cu cea mai importantă provocare a vieții: să se accepte așa cum este” – este prezentrea filmului, în câteva cuvinte.

Rezervări se pot face la telefon 0722608938

Amintim că „Brăila Film Festival” este parte a proiectului „Brăila – Port la Dunăre@ Culturală!”, finanțat de Consiliul Județean Brăila, în cadrul  Programului pentru finanțarea nerambursabilă a activităților nonprofit de interes județean pentru anul 2020 .

COSMIN RĂZMERIȚĂ, CANDIDAT PRO ROMÂNIA LA PREȘEDINȚIA CJ BRĂILA – FINANȚĂRI EUROPENE PENTRU SUSȚINEREA INIȚIATIVEI PRIVATE ÎN COMUNA CAZASU

Președintele Pro România Brăila, Cosmin Răzmeriță, candidat la președinția Consiliului Județean, prezintă o serie de finanțări europene care au ajuns în județul nostru și ca urmare a implicării sale directe, ca lider al Federației Județene a Grupurilor de Acțiune Locală Brăila.

Două dintre aceste proiectele vizează susținerea înițiativei private în comuna Cazasu: „Împreuna construim viitorul – finanțând noi afaceri creăm și noi locuri de muncă – prin absorbție de FONDURI EUROPENE!

-Proiect contractat în valoare de 164,500 lei.

Titlu proiect «Înființarea activităților de producție produse din beton în sat Cazasu, județ Braila»

Societatea, prin activitatea sa, va diversifica economia rurală, care este preponderant agrară, va crea trei locuri de muncă și va susține astfel o dezvoltare economică durabilă. Oportunitatea afacerii este dată de creșterea cererii în domeniul materialelor de construcție, solicitările din ce în ce mai mari fiind datorate dezvoltării continue a localităților ce fac parte din teritoriul GAL. Creșterea continuă a calității vieții determină cerințe din ce în ce mai mari cu privire la calitatea și produsele cerute de clienți atât în construcții, case anexe gospodărești, cât și pentru pavele, care creează un aspect mai plăcut al suprafețelor.

-Proiect contractat în valoare de 164,500 lei.

Titlu proiect «Sprijin pentru activități fotografice în comuna Cazasu, județul Brăila»

Având în vedere noile tehnologii apărute în domeniul prestărilor de servicii fotografice, beneficiarul achiziționează prin intermediul proiectului două oglinzi foto pentru care cererea este în continuă creștere, având în vedere și gama diversă de evenimente la care acestea pot fi solicitate. Serviciile fotografice sunt prestate cu ajutorul acestor oglinzi foto, prin deplasarea oglinzilor la locația la care clientul organizează evenimentul și efectuarea de fotografii”.

COSMIN RĂZMERIȚĂ, CANDIDAT PRO ROMÂNIA LA PREȘEDINȚIA CJ BRĂILA – O FINANȚARE EUROPEANĂ ÎN VALOARE DE PESTE 700.000 DE LEI ATRASĂ PENTRU UN PROIECT REALIZAT ÎN COMUNA CAZASU

Președintele Pro România Brăila, Cosmin Răzmeriță, candidat la președinția Consiliului Județean, prezintă o serie de finanțări europene care au ajuns în județul nostru și ca urmare a implicării sale directe, ca președinte al Federației Județene a Grupurilor de Acțiune Locală Brăila.

Unul dintre proiectele respective vizează achiziția unui utilaj pentru Serviciul de Situații de Urgență Cazasu și de asemenea, pentru amenajarea unui parc cu un loc de joacă pentru copii, în comuna amintită: „Împreuna construim viitorul prin absorbție de FONDURI EUROPENE!

CAZASU – proiect în valoare de 711.171,10 lei

Titlu proiect: «Achiziție utilaj pentru Serviciul de Situații de Urgență si Amenajare parc cu loc de joacă pentru copii în comuna Cazasu, județul Brăila».

Renovarea și dezvoltarea satelor reprezinta o cerință esențială pentru îmbunătățirea calității vieții, creșterea activității pentru zonele rurale. Dezvoltarea zonelor rurale implică promovarea acestora ca spații cu un raport de verde-construit echitabil, în care proporția de spațiu verde, de recreere să fie semnificativă și conservată. Spațiul verde public nou creat va avea acces liber și nu va fi generator de venituri.

Proiectul presupune amenajarea unui parc cu locuri de joacă pentru copii în localitatea Cazasu, care să satisfacă atât nevoia de liniște și relaxare, cât și nevoia unor zone distincte pentru copii, în care să fie amplasate aparate și jocuri pentru diverse vârste.

Având în vedere că nevoia de socializare și cea de recreere sunt nevoi de ordin primar, putând fi satisfăcute la nivel de bază în comunitate, se justifică investiția, cererea de spații verzi fiind o constantă în societatea contemporană. Îmbunătățirea funcționabilității și imaginii satului, diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber și îmbunătățirea condițiilor de mediu reprezintă obiective strategice pe termen îndelungat. Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra calității vieții locuitorilor comunei Cazasu.

Tot în cadrul acestui proiect comuna Cazasu va achiziționa un utilaj pentru Serviciul de Situații de Urgență, și anume un buldoexcavator cu accesorii. Buldoexcavatorul este necesar pentru lucrările deblocare, îndreptare a drumurilor afectate de torenți, pentru deszăpeziri, etc pe teritoriul comunei Cazasu. Utilajul va fi folosit și pentru întreținerea și decolmatarea șanțurilor sau în cazul situațiilor de urgență.

Buldoexcavatorul si lama de zăpadă vor fi folosite la activitățile specifice de deszăpezire precum si la colectarea deșeurilor ce sunt identificate zilnic pe domeniul public al comunei”.

FLORIN GHEORGHIȚĂ, CANDIDAT PNL LA CLM BRĂILA: ELIMINĂM STATUL LA COZI, TEANCUL DE HÂRTII ȘI AVIZE

Florin Gheorghiță este brăilean, are 48 de ani și este manager de dezvoltare soluții Smart City la una dintre cele mai importante companii de telecomunicații din România. El face parte din echipa liberală construită de Alexandru Dănăilă și Marian Căpățână pentru Consiliul Local Municipal. În Planul de Guvernare Locală al liberalilor a fost inclus și proiectul lui Florin Gheorghiță ce prevede debirocratizarea administrației publice locale.

 

– Ați prezentat proiectul «Brăila fără hârtii», un proiect care prevede debirocratizarea și digitalizarea administrației publice locale. Vă rog să-mi spuneți în câteva fraze care ar fi avantajele acestui proiect și cum poate fi el implementat. Cum ușurează o astfel de inițiativă viața oamenilor?

– Trăim într-un sistem în care statul, la acest moment, îți solicită acte pe care tot el le emite. Cetățeanul de rând, în relația cu administrația publică și centrală, se află într-un carusel în care este plimbat de la un ghișeu la altul, i se solicită să demonstreze că are aprobări peste aprobari, taxe plătite la zi etc. Proiectul meu își propune să elimine statul la cozi, teancurile de hârtii și de avize ce îngroapă contribuabilul. Cu alte cuvinte, experiența cetățeanului în relația cu statul să fie completă la o singură trecere. Ceea ce propun este să asigurăm accesul online la serviciile gestionate partajat de autoritățile și instituțiile publice locale. Am în vedere implementarea unei soluții informatice care să furnizeze digital fluxurile de lucru de bază din cadrul instituției, care implică tradițional prezența fizică a celui interesat la sediul instituției. Soluția va acoperi funcționalitățile oferite în mod normal de o activitate la ghișeu, iar utilizatorul nu va fi dependent de o anumită tehnologie pentru a accesa serviciile.

– Ne puteți da un exemplu?

– Sigur. Să zicem că am nevoie de o autorizație de constructie. Ma autentific în platforma electronica, selectez din meniu ce tip de document am nevoie, completez datele solicitate. Transmit solicitarea mea in format electronic către autoritatea publică. În acel moment solicitarea mea pleacă pe flux și eu o pot urmări. Funcționarul public ce o are în lucru vede ce departamente din cadrul administrației sunt implicate în rezolvarea problemei mele, solicită acordurile necesare de la colegii săi, îmi transmite răspunsul în format electronic cu semnătura electronică a celor în drept. O astfel de soluție va elimina în primul rând cozile de la ghișee. În al doilea rând, va scădea timpii de așteptare, fiindcă răspunsul va veni într-un interval setat în aplicație. Dacă acesta nu este respectat, sunt trimise alerte către superiorii acelui funcționar ce nu respectă termenele. Iar în al treilea rând, termenele de rezolvare de la celelalte departamente sunt incluse în acest termen. Astfel, cetățeanul nu mai trebuie să stea la coadă pentru un aviz, să primească de la funcționar o listă de avize cu care trebuie să se întoarcă, să piardă timp să obțină fiecare hârtie, iar în final să se întoarcă de unde a plecat cu o mapă de avize. Iar acesta este doar un exemplu. Propunerea mea vizează digitalizarea fluxurilor de lucru in administrația locală și retrodigitalizarea documentelor din arhivă.

Un oraș modern, un oraș smart

– Un asemenea demers presupune existența unei importante surse de finanțare. De unde și cum pot fi atrași bani pentru «Brăila fără hârtii”?

– Sursa de finanțare a acestui proiect sunt fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană, prin: Programul Operațional Capacitate Administrativă/ Axa prioritară 2 – Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente. Uniunea Europeană ne pune la dispoziție bani pentru dezvoltare. Este rușinos că administrația PSD a reușit performanța de a plasa Brăila pe ultimul loc în atragerea fondurilor europene. Alături de Alexandru Dănăilă, de Marian Căpățână, de ceilalți membri din consiliile locale și municipale și de specialiștii din partid, o să schimbăm acest lucru.

– Care credeți că sunt punctele tari ale orașului Brăila și care sunt punctele slabe?

– Punctele tari ale orașului Braila sunt locuitorii săi, istoria, tradiția, frumusețea locurilor. Punctele slabe sunt reprezentate de faptul ca a fost izolată atâta timp de restul țării, prin infrastructura proastă, cu o adminsitrație neperformantă și lipsită de viziune.

– Cum credeți că o să arate orașul Brăila în 2030?

– Mi-ar plăcea ca orașul să fie inclus în circuitul orașelor dunărene ce trebuie vizitate, un oraș viu, plin de tineri mulțumiți să trăiască într-un oraș ce le acoperă toate nevoile. Să fie un oraș modern, un oraș smart! (interviu electoral)

ALEXANDRU BUCĂLĂU, CANDIDAT PNL LA CJ: BANII EUROPENI, SINGURA ȘANSĂ PENTRU REDUCEREA DECALAJELOR DINTRE BRĂILA ȘI JUDEȚELE DIN VEST

Alexandru Bucălău are 34 de ani și este notar public în orașul Ianca. El consideră că administrația publică trebuie să se adapteze realităților mileniului III și că soluția pentru eliminarea birocrației și a cozilor de la ghișee stă în digitalizare. Proiectul său cuprins în Programul de Guvernare Locală al PNL vizează eliminarea hârtiilor la nivelul administrației publice județene.

Bucălău crede că singura șansă pentru reducerea decalajelor dintre județul Brăila și județele din vestul țării o reprezintă accesarea fondurilor europene și avertizează că PSD și-a demonstrat incompetența în acest domeniu.  Alexandru Bucălău candidează pentru un post de consilier județean pe lista deschisă de Marian Căpățână și Alexandru Dănăilă.

 

– Conducerea PNL Brăila a inclus în Programul de Guvernare Locală proiectul dumneavoastră legat de debirocratizarea și digitalizarea administrației la nivel județean. Vă rog să-mi spuneți în câteva fraze care ar fi avantajele implementării acestui proiect.

– În primul rând, prin digitalizarea si aparatului administrativ, cetățenii ar scăpa de cunoscutele cozi de la ghiseele instituțiilor. O administrație publică fără hârtii este mai suplă, mai eficientă și îi scutește pe contribuabili de cozi și de plimbări obositoare de la un ghișeu la altul. Este umilitor și revoltător ca, după 30 de ani, românii să continue să stea la cozi pentru documente emise de instituții ale statului, documente pe care le solicită alte instituții ale statului. Este frustrant, dar și nesănătos, în actualul context sanitar. Sistemul propus de noi creează o comunicare online între instituții și toate documentele pot fi transferate și validate în format electronic.

Spre exemplu, în momentul de față, un certificat fiscal emis de catre Direcția de taxe si impozite din oricare primărie de județ poate dura până la 3 zile pentru a fi eliberat; e vorba de consultarea unei baze de date și eliberarea rezultatului, lucru care, online, ar trebui să se facă instantaneu. De asemenea colectarea taxelor și impozitelor de la populație s-ar putea face mult mai bine prin mediul online. La ora actuală, pe platforma ghiseul.ro sunt doar două primării din județul Brăila la care se pot plăti taxele si impozitele online.

– Pentru un astfel de proiect este nevoie și de finanțare. De unde și cum pot fi atrași bani pentru un astfel de proiect?

– Implementarea acestui proiect se va realiza sub coordonarea Autorității pentru Digitalizarea României, instituție nou înființată în acest an și care are rolul de a realiza si de a coordona implementarea strategiilor și a politicilor publice in domeniul transformării digitale și societății informaționale. Sursa de finanțare pentru acest proiect o reprezintă fondurile puse la dispoziție de către Uniunea Europeana care a alocat pentru exercițiul financiar 2021-2027 peste 7 miliarde euro în vederea digitalizării aparatului administrativ. Într-o administrație liberală Consiliul Județean va avea ca prioritate atragerea de fonduri europene.

– Cum credeți că o să arate Brăila în 2030?

– 2030 pare îndepărtat, dar, în fond, e vorba de doar 10 ani. Ei bine, îmi place să cred că în 10 ani, cu o echipă liberală la conducerea administrației publice locale, Brăila poate să recupereze o parte din diferența investițională față de județele din vestul țării, diferență vizibilă la ora actuală și care poate fi cuantificată într-un dezavantaj economic clar. Îmi doresc, așadar, ca Brăila anului 2030 să fie în primele 3 județe din țară la atragerea fondurilor europene – este, în fond, singura șansă pentru a recupera diferențele uriașe față de județele din vest. Pentru asta e nevoie de o schimbare majoră. O schimbare care poate începe în 27 septembrie cu debarcarea PSD de la conducerea municipiului Brăila și a județului, apoi cu schimbarea efectivă a felului în care se administrează județul. Dacă vom continua însă cu asemenea politici lipsite de viziune și de interes pentru economie, viitorul nostru va fi sumbru. Gândiți-vă că în acest moment, sub administrarea PSD, Brăila este pe ultimul loc la atragerea fondurilor europene. Dincolo de cuvinte, trebuie să înțelegem că fiecare euro din această diferență de fonduri atrase înseamnă creșterea decalajului dintre Brăila și județele dezvoltate. Cu cât suntem mai în coada clasamentului, cu atât vom rămâne și mai în urmă. Asta va duce la o migrare a forței de muncă, la o îmbătrânire din ce în ce mai accelerată a populației, la o degradare culturală și educațională. Este ceea ce a făcut aici PSD vreme de 30 de ani. Trebuie să oprim goana asta spre prăpastie. (interviu electoral)

PREMIERUL ORBAN: ASTĂZI A FOST FINALIZATĂ PROCEDURA ȘI A FOST DECLARAT CÂȘTIGĂTORUL LICITAȚIEI PENTRU REALIZAREA DRUMULUI EXPRES BRĂILA – GALAȚI

Premierul Ludovic Orban, aflat într-o vizită electorală în județul nostru, a anunțat că astăzi a fost declarat câștigătorul licitației pentru realizarea drumului expres Brăila – Galați și dacă nu sunt contestații, firma respectivă va începe în scurt timp proiectarea.

Însoțit de candidatul Alianței PNL – Brăila Nouă la președinția CJ, Cătălin Boboc și de candidatul la Primăria municipiului, Lucian Căprariu, Orban a vizitat șantierul podului peste Dunăre și de asemenea, bazinul de înot olimpic, care este în curs de finalizare.

În conferința de presă care a urmat, premierul a vorbit despre stadiul lucrărilor la podul peste Dunăre, după care a anunțat: „Astăzi s-a întâmplat un lucru pozitiv, a fost finalizată procedura de licitație și a fost declarat câștigătorul licitației pentru realizarea drumului expres Brăila – Galați. Câștigătorul licitației este compania cu care s-a semnat și contractul de construcție a Centurii Galațiului, este un constructor serios, a fost selectat pentru că a avut cea mai bună ofertă tehnică și cel mai bun preț. Odată cu semnarea contractului așteptăm cele 10 zile, termenul de depunere a contestațiilor; nădăjduim că nu vor fi depuse contestații, pentru că selecția este foarte clară – cea mai bună ofertă tehnică și cel mai mic preț. După expirarea acestui termen se va semna contractul și va începe proiectarea, care durează 12 luni, iar execuția este prevăzută să dureze 24 de luni. Sunt convins, cunoscând constructorul, că și faza de proiectare va dura mai puțin, și faza de execuție efectivă”.

PRIMARUL DRAGOMIR: ORBAN A SPUS CĂ NU AM CERUT BANI. VĂ TRANSMIT DOCUMENTUL PRIN CARE PRIMĂRIA BRĂILA A SOLICITAT BANI LA RECTIFICARE. CONCLUZIILE LE TRAGEȚI SINGURI

Primarul Brăilei, Marian Dragomir (PSD), a reacționat rapid după ce premierul Ludovic Orban (PNL), aflat într-o vizită electorală în județul nostru, a declarat că nu a alocat la recenta rectificare bugetară niciun leu Municipiului Brăila pentru că „de la Municipiul Brăila nu am nicio solicitare de fonduri”.

Dragomir a transmis presei o copie după solicitarea oficială transmisă de Municipalitate către Instituția Prefectului Județului Brăila, prin care sunt solicitate fonduri la rectificarea bugetară și a comentat: “Orban a spus că nu am cerut bani. Vă transmit documentul prin care Primăria Brăila a solicitat bani la rectificare pentru investiții si persoanele cu handicap. Concluziile le trageți singuri!!!”.

PREMIERUL ORBAN: NU AM DAT MUNICIPIULUI BRĂILA NICIUN LEU LA RECTIFICAREA BUGETARĂ PENTRU CĂ MUNICIPIUL BRĂILA NU A CERUT BANI

„Nu am dat Municipiului Brăila niciun leu la rectificarea bugetară pentru că Municipiul Brăila nu a cerut bani. Nu am alocat CJ Brăila niciun leu la rectificarea bugetară pentru că nu am dat bani niciunui consiliu județean” – este declarația făcută astăzi la Brăila de premierul Ludovic Orban, aflat într-o vizită electorală în județul nostru.

Însoțit de candidatul Alianței PNL – Brăila Nouă la președinția CJ, Cătălin Boboc și de candidatul la Primăria municipiului, Lucian Căprariu, Orban a vizitat șantierul podului peste Dunăre și de asemenea, bazinul de înot olimpic, care este în curs de finalizare.

Întrebat de ce la recenta rectificare bugetară municipiul Brăila și CJ Brăila (conduse ambele de social-democrați) nu au primit niciun leu, premierul a răspuns: „Spre deosebire de guvernările PSD, noi am alocat bani către primării conduse de primari PSD. Noi nu am alocat bani către primarii PSD, ci către locuitorii localităților care sunt conduse indiferent de ce tip de primari. De la Municipiul Brăila nu am nicio solicitare”.

Cât privește faptul că primarul Marian Dragomir (PSD) a declarat că a transmis nu doar o solicitare în care se preciza suma de care era nevoie, ci și explicații cu privire la destinația acelor fonduri, premierul a comentat: „Procedura de transmitere a unei documentații este:  alocările de echilibrare din fondul de rezervă al Guvernului se fac la solicitarea prefectului, care în baza solicitărilor de la autoritățile locale inițiază un proiect de Hotărâre de Guvern care este transmis către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și el intră pe circuitul de avizare și este adoptat în ședința de Guvern. Ce am primit de la prefecturi din toată țara, solicitări transmise către Ministerul Dezvoltării, acest minister a inițiat Hotărârea de Guvern și noi aia am adoptat în Guvern”.

Referitor la faptul că nu s-a alocat niciun leu nici Consiliului Județean Brăila, Orban a afirmat: „Nu s-au alocat bani niciunui consiliu județean pentru că noi am alocat la rectificarea anterioară, printr-o negociere făcută în Parlament, o sumă de 860 de milioane, suplimentar față de suma alocată inițial prin Legea bugetului de stat, către 41 de consilii județene. Deci consiliile județene nu pot să se lângă că n-au bani. Să se străduiască mai mult să absoarbă fonduri europene”.

PNL BRĂILA: DECLARAȚIILE POLITICE ALE MEMBRILOR PSD LEGATE DE FINANȚAREA SPITALULUI REGIONAL BRĂILA-GALAȚI NU AU UN FUNDAMENT REAL, CI DOAR UN AMBALAJ PUR ELECTORAL

„Declarațiile politice ale membrilor PSD Brăila apărute în presa locală, legate de finanțarea Spitalului Regional Brăila-Galați, nu au un fundament real, ci doar un ambalaj pur electoral” – este ceea ce susține conducerea PNL Brăila, într-un comunicat transmis presei.

Mai exact, este vorba despre declarația făcută în cadrul unei conferințe de presă de europarlamentarul Mihai Tudose (PSD), care a spus că „la Bruxelles se pare că dosarul Spitalului Regional Brăila – Galați e pe cale să fie declarat „simpatic”. Fără să mai fie amestecat Guvernul. Este posibil să se aprobe finanțarea”.

Liberalii brăileni spun însă că lucrurile nu stau chiar așa.

”După ce am văzut declarațiile membrilor PSD Brăila legate de finanțarea Spitalului Regional Brăila-Galați chiar m-am bucurat să văd că se implică și ei pentru realizarea și implementarea unui proiect atât de important pentru zona noastră, care a fost susținut și asumat de colegul meu de partid, europarlamentarul Cristian Bușoi, pe care, de altfel, l-am sunat ca să aflu exact cum stau lucrurile, mai ales că acesta este și raportor al Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE 2021-2027. Însă, din păcate, am aflat că NU există soluția finanțării prezentată de PSD Brăila, ci o altă minciună marca PSD Brăila fluturată acum, în prag de alegeri. Așadar, domnilor din PSD, veniți cu proiecte reale, nu doar electorale! ”, afirmă candidatul PNL la președinția Consiliului Județean Brăila, Cătălin Boboc.

Potrivit comunicatului de presă amintit, europarlamentarul PNL, Cristian Bușoi,  declară, la rândul său: ”Informația că ar fi la Bruxelles în curs de aprobare planul pentru un Spital Regional la Brăila este o informație, în opinia mea, cu totul și cu totul eronată. Este o intoxicare de campanie, care nu are bază reală. Vă spun cu toată convingerea, în calitate de responsabil al Parlamentului European pentru Programul de Sănătate 2021-2027, că din banii alocați direct de la Bruxelles nu se pot construi spitale regionale sau de alt fel. Singura sursă de finanțare este cea din fondurile alocate unei țări, respectiv cele alocate României. În următorul exercițiu financiar România va avea un Program Operațional pe Sănătate, un program important, de aproape 2,8 miliarde de euro, dar acolo se pot finanța doar acele spitale regionale deja pornite ca și proceduri: Cluj, Craiova și Iași. Dacă PSD-ul ar fi realizat aceste 3 spitale la timp, în actualul exercițiu financiar, cu siguranță că ar fi fost o șansă pentru Brăila în exercițiul următor. Dar pentru că PSD și-a bătut joc, timp de 6 ani de zile, de aceste proiecte, șansa ca din Programul Operațional Sănătate al următorilor 7 ani să putem finanța Spitalul Brăila este zero. Și cred că acest lucru îl știu și reprezentanții PSD, care nu fac decât o intoxicare.

Ultima variantă de finanțare ar fi Planul de redresare economică, dar acolo banii trebuie cheltuiți foarte repede, în primii 3 ani și nu vor fi aprobate proiecte de tipul spitalelor regionale, care cu siguranță ar dura mai mult de 3 ani, cu toate fazele de proiectare, licitație, de punere în funcțiune, de dotare. Așadar, consider această informație ca fiind o intoxicare și o minciună de campanie”.