Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților a discutat ieri un amendament la Legea Bugetului de stat, cu privire la suplimentarea cu un miliard de lei a bugetului alocat anul acesta Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), banii urmând să fie folosiți pentru plata despăgubirilor pentru secetă aferente anului trecut.

Amendamentul a fost prezentat de președintele comisiei amintite, deputatul Adrian Chesnoiu (PSD), care le-a solicitat celorlalți membri ai comisiei să-l susțină la vot.

Amendamentul a fost formulat după ce Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă președinților Comisiilor pentru agricultură din Parlament, în care solicita amendarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură.

Deputatul brăilean Nicu Niță (PSD), membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, ne-a declarat: „Amendamentul discutat ieri în Comisie a fost propus de PSD, prin colegul meu, deputatul Adrian Chesnoiu. După cum am mai spus, aici este vorba despre soarta agricultorilor, care fără aceste despăgubiri riscă să ajungă la faliment. Și nu e vorba de câțiva agricultori care ar fi afectați, e vorba de marea majoritate! Distrugem și agricultura, singura care a mai mers cât de cât «normal» în ultimul an, în care cam tot restul s-a închis?

Nu este posibil să amâni atâta timp plata acestor despăgubiri care reprezintă o gură de oxigen pentru agricultori! Acest amendament nu este un moft, ci vizează o problemă de importanță majoră pentru țară.

Din ceea ce s-a declarat la comisie, UDMR va mai analiza chestiunea și vor decide cum vor vota, iar liberalii au lăsat de înțeles că PNL nu va susține la votul final amendamentul”.

„Nu mai vreau să aud promisiunile guvernanților legate de despăgubiri și ajutoare pentru agricultori! Vreau să văd că se plătesc banii pentru pentru aceste despăgubiri și ajutoare, fiindcă altfel nu e decât vrăjeală!” – o spune   deputatul PSD de Brăila Nicu Niță, membru în Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților.

În ultima perioadă dinspre Ministerul Agriculturii vin informații legate de faptul că programul de minimis pentru cultura de usturoi ar putea avea parte de o alocare financiară mai mare anul acesta și de asemenea, că se lucrează la un nou program de minimis care să înlocuiască vechiul program ”Tomata”, ce va fi destinat mai multor legume. Mai exact, potrivit declarațiilor ministrului Agriculturii, Adrian Oros, pe lângă tomate, ar putea fi incluse în viitorul program varza, vinetele, castraveții și ardeii.

În acest context, l-am întrebat pe Niță, care este el însuși fermier, ce părere are despre aceste posibile măsuri.

„Orice ajutor din partea statului este binevenit pentru agricultori, cu o singură condiție: să nu fie doar unul «din vorbe», să nu fie doar promisiuni, să fie bani alocați la modul concret, bani care să ajungă în conturile fermierilor. Ne-am săturat de de promisiuni care nu sunt decât minciuni! Ne-am săturat de «o să facem și-o să dregem», «o să acordăm despăgubiri», « o să vă dăm ajutoare», etc. Agricultura în teren nu se face cu «o să…». În agricultură dacă nu însămânțezi azi, nu «o să…» mâine”, a răspuns parlamentarul brăilean.

„Agricultorii sunt interesați să li se plătească banii, fiindcă ei au datorii la inputuri, au datorii la multe altele; varianta asta cu compensarea unor datorii la stat nu îi ajută. Varianta corectă este să fie prinse în buget sumele necesare și fermierii să-și primească banii în conturi” – este declarația deputatului PSD de Brăila Nicu Niță, cu referire la faptul că nici până acum nu s-au plătit despăgubirile pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă din 2020 și despăgubirile aferente culturilor de toamnă.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis pe 22 februarie o scrisoare deschisă președinților Comisiilor de Agricultură din Parlament, în care se prezintă situația fermierilor afectați de efectele pe care seceta pedologică extremă din anul 2020 le-a avut asupra culturilor de primăvară și se solicită amendarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură prin intermediul creditelor bugetare.

Alianța amintită a mai sugerat ca posibilă soluție compensarea sumelor reprezentând despăgubiri acordate fermierilor cu sumele reprezentând creanțe bugetare (impozit pe venit/salarii, CAS, CASS).

L-am întrebat pe Niță, care este membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, cum vede această chestiune, ținând cont de faptul că el însuși este fermier și cunoaște situația din domeniu.

Aceasta ne-a declarat: „Anul trecut fermierii au fost puternic afectați de efectele secetei pedologice extreme și în condițiile în care nu există posibilitatea asigurării pentru secetă – mă refer la faptul că firmele de profil nu asigură seceta decât în cazuri speciale și nu pentru toate culturile și nici pentru toată suprafața agricolă cultivată -, agriculturii se bazau pe despăgubirile promise de Guvern (care și acestea acoperă parțial paguba), pentru a lucra pământul în acest an. Ne-au amânat cu plata despăgubirilor tot anul trecut și acum constatăm că fac la fel.

Sincer vă spun, eu nu mă aștept ca fermierii să primească banii pe despăgubiri până în vară. Și știți ce înseamnă asta? Falimentul pentru mulți fermieri.

Anul acesta agricol va fi jale. Și asta vor, să falimenteze fermele mari și să vină străinii să le cumpere pe un leu, cum s-a întâmplat cu industria și cu atâtea altele. Este făcut totul cu intenție. Nu poți să refuzi să plătești despăgubirile atâta timp, când știi foarte bine ce efect va avea asupra agricultorilor! Fermierii sunt aduși la sapă de lemn cu intenție de acești guvernanți”.

Conducerea PSD Brăila consideră că actualul Guvern are „o abordare greșită” asupra bugetului, venind cu „o viziune strict contabilă”, care include tăieri de pensii, salarii, venituri și fonduri inclusiv de la domenii de maximă prioritate națională, precum Sănătatea și Educația.

Într-un comunicat dat publicității se arată că „în condițiile în care ne confruntăm cu o pandemie și suntem în plină campanie de vaccinare, Guvernul găsește potrivit să taie 2,6 miliarde de euro din bugetul Sănătății – 2,2 miliarde de euro din bugetul ministerului și 0,4 miliarde de euro de la CNAS –, echivalentul costurilor pentru imunizarea de 2 ori a populației țării. Educația urmează să primească cel mai mic procent din PIB – 2,5%, fapt văzut de specialiștii în domeniu drept sabotaj național.

În acest context, parlamentarii PSD nu vor vota proiectul de buget propus de Guvernul Cîțu, buget lipsit de viziune, o oglindă a incompetenței coaliției de la putere, care doar va arunca România într-un cerc vicios al sărăciei. Am avertizat încă din campanie asupra viziunii austere a celor de la PNL – USR, care se materializează în prezent. Ne așteptam la un astfel de buget, de aceea am construit un proiect alternativ de buget național pe care îl vom prezenta. Bugetul proiectat de PSD, cu o valoare de 374 miliarde de lei, are ca ținte principale stoparea crizei sanitare, relansarea economiei și creșterea nivelului de trai. În acest sens alocăm mai mulți bani pentru sănătate, educație, agricultură, investiții în infrastructură, IMM-uri, salarii, alocații, pensii, digitalizare și inovare.

Principalele amendamente susținute de PSD se referă la: creșterea alocațiilor pentru copii, la nivelul stabilit inițial de PSD în 2020; construcția de centre medicale; servicii suplimentare de sănătate în pandemie; începerea investițiilor în Spitalele regionale; creșterea salariilor profesorilor la nivelul din 2022 din Legea salarizării; alocarea a 6% din PIB pentru Educație și Cercetare (la Educație 5% și la Cercetare 1%); despăgubiri pentru fermierii afectați de secetă; creșterea natalității; programe pentru locuri de muncă bine plătite; suplimentări la programele Rabla Clasic, Rabla Plus și Rabla electrocasnice; finanțarea programului Fabricat în România: stimularea investițiilor mari și retehnologizarea companiilor; finanțarea programelor Start-Up Nation III și Start-Up pentru Studenți; promovarea și susținerea exporturilor; creșterea punctului de pensie conform Legii inițiale a pensiilor.

Am identificat sursele de finanțare pentru fiecare amendament. Cele mai multe dintre ele sunt cele care au fost recomandate și de Consiliul Fiscal. Este vorba de reducerea evaziunii fiscale, recuperarea arieratelor, creșterea bazei de impozitare prin măsuri de stimulare economică, fondul de rezervă al Guvernului sau capitolul Acțiuni generale din bugetul Ministerului Finanțelor.

Am făcut modificări la bugetul de stat deoarece din discuțiile avute cu liderii de sindicat a reieșit că propunerile guvernului PNL – USR nu răspund nevoilor societății. Prioritățile lor nu sunt și prioritățile românilor. Banii trebuie direcționați către domenii de activitate și obiective cu adevărat importante. De la Brăila am venit cu 76 de amendamente la buget, pe care le vom susține în plen în speranța că vor fi dezbătute și aprobate. Acestea se referă la bani pentru proiectele locale aflate în implementare. Susținem proiectele strategice cu care vin UAT-urile în sprijinul comunităților locale, indiferent de culoarea politică a acestora, solicitând finanțare pentru modernizarea infrastructurii de drumuri județene și comunale, dar și a cartierelor municipiului Brăila și a orașelor, reabilitarea și extinderea sistemului de irigat, reabilitarea școlilor și a dispensarelor comunale.

Amendamentele PSD se încadrează într-un deficit aproape identic cu cel propus de Guvern (7,26% din PIB la PSD față de 7,16% la Guvern). Diferența ține de viziunea în care sunt stabilite prioritățile. Prioritatea Guvernului este AUSTERITATEA, în timp ce prioritatea PSD este DEZVOLTAREA ȘI CREȘTEREA NIVELULUI DE TRAI. Guvernul «Nu se poate» propune intrarea României în cercul vicios al austerității, în timp ce PSD propune intrarea într-un cerc sănătos al dezvoltării”.

În urma validării alegerilor de sâmbătă, 20 februarie, PLUS Brăila anunță înființarea Filialei Municipale PLUS Brăila. Președintele Filialei Municipale este Paul Prus, profesor la Colegiul Național „Gheorghe M. Murgoci”.

Biroul ales al Filialei Municipale PLUS Brăila este format din: președinte – Paul Prus; secretar general – George  Bogdan; responsabil Comunicare – Daniel Stan; responsabil Departament financiar – Andreea Căpităneanu; responsabil Politici Publice – Oprea Sinca; responsabil organizare și campanii – Viorica Iordache; responsabil recrutare – Silviu Ioniță.

”Înființarea Filialei Municipale este un pas important în procesul pe care l-am început anul trecut, de a crește și dezvolta PLUS în întregul județ. Dezvoltarea organizației și atragerea de noi membri, de personalități ale comunității, de oameni respectați de brăileni, sunt obiective importante pentru noi ca partid și pentru mine, personal, în calitate de președinte al Biroului Județean. Le mulțumesc membrilor PLUS care au participat la alegeri și urez succes noii echipe, care sper să aducă o viziune modernă și dinamică în activitatea partidului PLUS Brăila.

Felicitări și succes, deci, domnului profesor Prus și echipei!”, declară dr. Mihai Isvoranu, președintele Biroului Județean PLUS Brăila, într-un comunicat dat publicității.