„România este «sufocată» de cele  peste 10.000 de acte normative care fac parte din legislația  primară, toate având putere de lege, fără să luăm în calcul  normele de  aplicare a acestora, nenumăratele Hotărâri de Guvern, ordine de ministru, metodologii și proceduri de lucru” – este opinia președintelui PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru.

În acest context, Rotaru – care candidează pentru un nou mandat –  consideră că una din prioritățile viitorului Parlament trebuie să o reprezinte revizuirea legislației actuale: „În urmă cu 2000 de ani filozoful, omul politic și scriitorul Publius Cornelius Tacitus spunea: «Un stat care are multe legi este un stat slab/corupt».

Conform unei statistici alcătuită de Consiliul Legislativ, în anul 2019, în România erau în vigoare 6.898 de legi și 1.015 Ordonanțe simple ale Guvernului. Dacă adăugăm la acestea cele aproape 200 O.U.G. emise în anului 2020, cât și alte sute de legi, precum și legile de aprobare a Ordonanțelor de Urgență, putem avea tabloul aproape complet al reglementărilor  legale în vigoare la zi. Este o imagine a României „sufocată” de cele  peste 10.000 de acte normative care fac parte din legislația  primară, toate având putere de lege, fără să luăm în calcul  normele de  aplicare a acestora, nenumăratele Hotărâri de Guvern, ordine de ministru, metodologii și proceduri de lucru, etc.

În acest hățiș legislativ  este greu  de crezut că cineva – fie chiar specializat pe un anumit domeniu – poate stăpâni și cunoaște toate  prevederile legale în vigoare, având în vedere că uneori  reglementările  se regăsesc în diverse legi, sunt suprapuneri sau o dublă reglementare.

Dacă pentru specialiști este greu de urmărit și de interpretat toate nuanțele, pentru cetățenii obișnuiți este cu atât mai dificil.

Pornind de la această realitate, apreciez că una din prioritățile viitorului Parlament trebuie să o reprezinte revizuirea legislației actuale, amendarea și comprimarea acesteia în legi unice (coduri) care să cuprindă o reglementare completă, concisă, coerentă și ușor de aplicat într-un domeniu sau altul.

Această unificare în coduri – acolo unde este necesar și posibil – va  genera accesul facil la informațiile juridice și la proceduri, o aplicare unitară și fără echivoc a legii, eliminarea paralelismelor și a prevederilor caduce.

Este necesară  revizuirea  și punerea de acord a prevederilor Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, cu deciziile Curții Constituționale, având în vedere că de-a lungul timpului, circa o treime din articole (peste 150) au fost declarate neconstituționale, aceasta fiind o consecință a faptului  că au fost adoptate prin asumarea răspunderii, fără a trece prin Parlament pentru dezbatere și amendare, cum tot prin asumarea răspunderii, pentru prima dată în istoria post decembristă, a fost adoptat bugetul României de către Guvernul PNL. Iată de ce consider că orice act normativ cu impact major asupra societății trebuie să fie adoptat în urma dezbaterilor parlamentare, iar instituția asumării răspunderii  să fie limitată doar la situații excepționale.

Noul Parlament va trebui să dezbată și să adopte Noul Cod Administrativ, dar și să revadă unele norme din Codul Fiscal, din Codul Muncii, actualizând sau eliminând o serie de articole, păstrând însă intacte esența și elementele de predictibilitate.

Consider absolut necesară elaborarea unui Cod de Protecție a Mediului, care  să cuprindă și să reglementeze problematica mediului care e prevăzută astăzi în multe legi diferite, aceasta cu atât mai mult, cu cât ne confruntăm cu noi provocări ce generează un impact major asupra sănătății oamenilor, a  naturii, a mediului înconjurător  în ansamblu.

Trebuie avut în vedere și faptul că în decursul anilor o serie întreagă de legi au fost modificate de zeci sau sute de ori și pe cale de consecință, multe din legile în vigoare  trebuie rescrise, renumerotate sau modificate și puse  de acord cu realitățile economice și sociale de astăzi,  cu schimbările climatice, cu influențele globalizării și nu în ultimul rând, cu lecția aplicată de grava pandemie  sanitară pe care o traversăm.

Dacă de la Revoluție și până în prezent au fost elaborate și promulgate zeci de mii de acte normative, a venit timpul ca activitatea Parlamentului și a parlamentarilor să fie măsurată și apreciată nu în numărul mare de legi, ci mai degrabă în funcție de răspunsul la noile provocări, de claritatea, concizia și efectele benefice ale întregii legislații pentru societate.

Trebuie să acceptăm realitatea că punerea în practică a unora din actele normative în vigoare este îngreunată de multe ori de normele de aplicare, norme care uneori au generat confuzii au stabilit cerințe suplimentare, multe inutile, au produs birocrație excesivă și un adevărat hățiș legislativ.

Acesta este motivul principal pentru care am militat permanent – și o voi face în continuare – pentru a avea legi clare și concise și cât mai puține norme de aplicare sau dacă se poate, deloc.

În ce mă privește, voi fi în continuare același om implicat și responsabil, așa cum am făcut-o în activitatea de parlamentar precedentă și voi promova sau susține în întreg procesul legislativ legi necesare și benefice, care să servească cu adevărat interesul general al societății românești.

Din această perspectivă, consider că este foarte important ca în noul legislativ să acceadă oameni bine pregătiți în specialitățile lor, oameni care prin competență, dăruire și seriozitate pot și trebuie să dea o nouă imagine, recredibilizând instituția Parlamentului, ceea ce va determina creșterea încrederii cetățenilor față de legislativ și așezarea acestuia pe un loc de frunte alături de puterea executivă și judecătorească”.

„Numai un guvern liberal poate pune la treabă fiecare euro din cele peste 80 de miliarde alocate dezvoltării României.

Promovarea investițiilor și crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea standardelor de viață ale oamenilor și creșterea calității vieții, accesul elevilor și studenților la inovație și îmbunătățirea competențelor, acestea sunt principalele efecte pe care le va avea aplicarea Planului Național de Redresare și Reziliență, propus de Partidul Național Liberal și susținut de Președintele României, Klaus Iohannis” – este ceea ce se afirmă într-un comunicat de presă al PNL Brăila.

Președintele PNL Brăila, Cătălin Boboc, declară că ”România are șansa istorică de a face un imens pas în dezvoltare și să folosească cu inteligență fondurile Uniunii Europene, prin aplicarea acestui Plan Național de Redresare. Investițiile masive în infrastructură, în dezvoltarea afacerilor și pentru a genera locuri de muncă bine plătite vor produce un adevărat salt de bunăstare, pentru că nivelul de trai din România se va apropia tot mai mult de cel al țărilor occidentale. De aceea, este esențial să avem un guvern liberal care, în parteneriat cu președintele Klaus Iohannis, cel care a condus negocierile pentru obținerea celor 80 de miliarde de euro pentru dezvoltarea României, va pune la treabă fiecare euro pentru a obține prosperitatea la care aspiră fiecare român”.

Potrivit liderului liberal, „Planul Național de Redresare prevede tocmai utilizarea celor peste 80 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile alocate României pentru următorii ani, de la Uniunea Europeană, prin investiții în infrastructură, în mediul de afaceri, digitalizare, politici sociale. Toate vor avea ca efect creșterea economică pe termen lung”.

Alexandru Bucălău, cel care deschide lista PNL Brăila pentru Senatul României, afirmă că ”Programul se bazează pe trei piloni: Transport și schimbări climatice, Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului, Competitivitate economică și digitalizare. Peste 9 miliarde de euro sunt alocate numai pentru transport, bani din care vor fi construiți peste 970 de km de autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare. Pentru noi, brăilenii, apare o nouă oportunitate, Drumul expres Slobozia – Drajna Nouă, care ne va facilita accesul spre autostradă, pe lângă restul drumurilor expres spre Galați, Tulcea sau Buzău. Alte 6,5 miliarde de euro vin pentru mediu, energie verde, eficiență energetică și termică”.

De asemenea, în comunicatul de presă se precizează că „riscul schimbărilor climatice va fi combătut cu investiții specifice. Cu alte cuvinte, România va primi bani europeni pentru sisteme de irigații, drenare, antigrindină, consolidarea solului”.

”Se vor realiza 300 de amenajări pentru irigații, care vor acoperi 2,9 milioane de hectare, 550 de amenajări de drenaj, pentru 3 milioane de hectare, vor fi deschise 120 de puncte de lansare rachete antigrindină și 650 de amenajări în lucrări de combatere a eroziunii solului, pe 2,2 milioane de hectare. Nici partea de împăduriri nu a fost uitată, sunt fonduri pentru 40 de milioane de puieți pentru împăduriri, 1000 km de drum forestier reabilitat, refacerea a 200 de ecosisteme forestiere. Este evidentă preocuparea guvernului pentru agricultură, dar și pentru oamenii din mediul rural, care vor beneficia de extinderea rețelelor de apă și de canalizare. Se estimează că aproape un milion de oameni din comunități cu peste 2.000 de locuitori vor avea apă și canalizare, iar alți 530.000, din comunitățile mici, vor beneficia de canalizare”, spune Alexandru Popa, candidatul PNL Brăila la Camera Deputaților.

„Creșterea eficienței energetice a clădirilor de locuit, a clădirilor publice și a sistemelor de alimentare cu energie termică reprezintă o altă preocupare, care va duce la reabilitarea a peste 250 de clădiri publice, 300 de blocuri cu peste 18.000 de locuitori, peste 280 de km de rețea de transport și distribuție a energie termică”, susțin liberalii în comunicatul de presă.

”Peste 6,5 miliarde de euro sunt alocate numai pentru dezvoltarea comunităților locale, educație și sănătate. Aproape fiecare județ va beneficia de un proiect de mobilitate urbană, sunt 75 proiecte de regenerare urbană, 100 de proiecte de valorificare a patrimoniului. Prin acest plan curajos, noi, liberalii, ne-am propus să construim un sistem public de sănătate accesibil pentru populație și o infrastructură sanitară adaptată nevoilor actuale. Vor fi modernizate spitalele, dar vom amenaja și centre de radioterapie, imagistică și alte dotări necesare. Se vor construi minimum 10 spitale noi, vor fi modernizate și extinse 15 institute oncologice și alte 19 institute pentru boli cardiovasculare, cu o capacitate suplimentară de 70.000 de pacienți. În paralel, investițiile în educație vor duce și la o armonizare cu piața muncii. Vă spuneam proiectul este unul ambițios: 18 campusuri școlare pentru învățământul profesional și tehnic dual, inclusiv laboratoare/ateliere școlare, 60 de colegii naționale de educație bazată pe inovație, 20 de centre pentru dezvoltarea competențelor profesionale ale studenților”, declară deputatul Vasile Varga, ce candidează pentru un nou mandat la alegerile din 6 decembrie.

„Liberalii sunt recunoscuți pentru grija față de mediul de afaceri, pentru care sunt repartizate peste cinci miliarde de euro, de care vor beneficia peste 8.000 de IMM-uri, unde se estimează crearea a peste 560.000 de locuri de muncă, inclusiv în afacerile ce vor fi dezvoltate în tehno-poluri, parcuri industriale și tehnologice, hub-uri. Sprijinul se va regăsi și în IMM-uri inovatoare, susținerea producției inclusiv de echipamente medicale, medicamente, digitalizarea activităților, prin achiziționarea de echipamente IT, softuri de robotizare și automatizare. În domeniul agro-alimentar vor fi sprijinite 1400 de IMM-uri, cu 4.200 locuri de muncă nou create. Vor fi construite și vor funcționa cinci depozite regionale de cereale, patru depozite și două depozite pentru resurse energetice”, se mai afirmă în comunicatul de presă.

Europarlamentarul Mihai Tudose (PSD) consideră că prin lansarea a tot felul de Planuri naționale, „maeștrii liberali ai diversiunii urmăresc «să facă» electoratul din planuri și proiecte, iar după alegeri, Dumnezeu cu mila”.

Într-o postare făcută pe o rețea de socializare Tudose comentează: „La nici cinci luni de la ceremonialul trâmbițării Planului de investiții și relansare economică, Guvernul PNL a lansat Proiectul Planului Național de Relansare și Reziliență. E clar că urmează și lansarea Planului propriu-zis, elaborat, nu-i așa, pe baza actualului proiect, care are la bază liniile directoare creionate în Planul anunțat la 1 iulie. Ați pierdut șirul? E normal. Asta și urmăresc maeștrii liberali ai diversiunii: «să facă» electoratul din planuri și proiecte. După alegeri, Dumnezeu cu mila.

Propaganda grosieră e despre cum va cheltui gașca penelistă zecile de miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Nimic, însă, despre faptul că banii nu mai există nici măcar pe hârtie, din cauza blocajului creat de aliații maghiari din PPE ai PNL și de conservatorii polonezi.

Încă o dată, Guvernul Orban aleargă pe contrasens. Toată Europa se dă de ceasul morții din cauza șantajului Ungariei și Poloniei, care resping prin veto Cadrul Financiar Multianual și Planul de relansare a economiei UE, opunându-se condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept. Numai la București se împart bani, în loc să ni se spună ce demersuri fac PNL și Guvernul ori care va fi poziția președintelui Iohannis la Consiliul European din 10-11 decembrie, summit chemat să găsească o soluție la cea mai gravă criză internă a UE după Brexit.

Dacă încheiem anul fără ieșirea din acest impas decizional, va fi compromisă relansarea economică. Devine tot mai probabil să încheiem pandemia fără ca banii mult promiși să ajungă în economia reală. Iar momentul intervenției este decisiv. Mai degrabă ridici un rănit ușor decât pui pe picioare pe cineva ajuns deja în comă…

Dezbaterea din această săptămână din plenul Parlamentului European, cu președinta Comisiei Europene, precum și concluziile întâlnirii ulterioare dintre premierii Viktor Orban și Mateusz Morawiecki arată clar dimensiunile blocajului în care se află UE.

Parlamentul European și-a afirmat categoric decizia de a nu ceda șantajului. Nu vom accepta niciun compromis care să pună în pericol bugetul european prin eventuale violări ale statului de drept. Așadar, eventuala concesie a șefilor de stat și guvern din UE va fi respinsă de Parlament.

De cealaltă parte, Ungaria și Polonia și-au consolidat alianța, hotărând că niciuna dintre ele nu va agrea o propunere considerată inacceptabilă de cealaltă țară. Cele două guverne cer limitarea domeniului de aplicare a oricărei condiționalități bugetare la protecția intereselor financiare ale UE. Cât privește stabilirea unei legături între statul de drept și respectivele interese europene, Orban și Morawiecki spun că e necesară pentru asta modificarea tratatelor europene, știind bine cât de complicat, poate chiar imposibil, ar fi acest proces.

Între timp, toți cetățenii UE sunt vitregiți de sprijinul de urgență în fața crizei pandemice. S-a ajuns la situația absurdă în care primarii Budapestei și Varșoviei cer acces direct la finanțarea europeană a municipalităților pe care le conduc, pentru a evita izolarea păguboasă spre care-și împing aceste guverne anti-europene propriile popoare.

Pentru că, în ultimă instanță, există varianta adoptării pachetului de redresare prin cooperarea consolidată între celelalte 25 de state membre, excluzând, așadar, Ungaria și Polonia dintre beneficiare.

Se analizează la Bruxelles și opțiunea salvării Planului de relansare, prin alocarea fondurilor europene cu titlu de asistență financiară excepțională, în temeiul art. 122 și 310 din Tratatul privind Funcționarea UE.

«În cazul în care un stat membru se confruntă cu dificultăți sau este serios amenințat de dificultăți grave, datorită unor catastrofe naturale sau unor evenimente excepționale situate în afara controlului său, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate acorda statului membru în cauză asistență financiară din partea Uniunii, în anumite condiții», prevede art. 122.2. Ideea a fost lansată de Grupul nostru politic, al Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.

Pentru Președinția germană a Consiliului UE, Summit-ul «ultimei șanse» din 10-11 decembrie este testul decisiv: cum ieșim din acest blocaj, fără concesii într-un punct fundamental pentru identitatea UE – respectarea statului de drept?”.

„Microgranturile acordate din fonduri externe nerambursabile, pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) care nu dețineau salariați la data de 31.12.2019, precum și granturile pentru capitalul de lucru ajung în conturile firmelor în aceste zile”- este anunțul făcut de Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri, la întâlnirea pe care a avut-o ieri, 26 noiembrie, cu oamenii de afaceri din județul Brăila.

”Prin acest program, IMM-urile care nu aveau angajați la finalul lui 2019, primesc câte 2.000 de euro, dacă au fost afectate de criza sanitară. Avem aprobate 22.000 de dosare, din cele 29.000 depuse, iar banii au ajuns deja în bănci și vor intra în conturile firmelor. Până la finalul anului se vor face toate plățile și ne gândim deja să mai deschidem încă un program similar, pentru cei care nu au fost eligibili, dar au resimțit efectele pandemiei.

O a doua veste bună este că și granturile pentru capitalul de lucru, acordate tot IMM-urilor, au început să fie plătite către cele 17.860 de firme care s-au înscris în al doilea program și sunt eligibile. Banii pot fi folosiți pentru plata taxelor, a furnizorilor, a chiriilor sau pentru investiții”, a precizat Liviu Rogojinaru.

Secretarul de stat a anunțat că într-o fază avansată se află și cel de-al treilea program de sprijin pentru IMM, din bani europeni, care este dedicat exclusiv investițiilor. În total, prin cele trei programe derulate prin Ministerul Economiei, o firmă poate accesa până la 250.000 de euro, fonduri nerambursabile.

”Asta înseamnă o susținere reală a mediului de afaceri și a economiei românești, așa cum o înțelegem noi, liberalii. IMM-urile vor avea la dispoziție și alte oportunități, peste 1,5 miliarde de euro vor fi la dispoziția lor, în perioada următoare, pentru susținerea activității sau pentru dezvoltarea de noi afaceri. Și vă rog să țineți cont că vorbim despre sume nerambursabile, despre bani europeni atrași, care intră efectiv în economia reală, bani care ajută la menținerea locurilor de muncă sau la crearea unora noi. În județul Brăila orice inițiativă antreprenorială trebuie susținută și încurajată”, a declarat Cătălin Boboc, președintele PNL Brăila, gazda evenimentului.

Oamenii de afaceri prezenți au afirmat că susțin inițiativa consilierilor locali PNL Brăila privind reducerea taxelor și impozitelor practicate de Primăria Brăila și s-au arătat dispuși să pună presiune pe primar, pentru ca acest demers să fie aprobat.

PNL Brăila anunță că nu este de acord cu pensiile speciale și că principiul susținut de liberali este “la contribuții egale, trebuie să existe pensii egale”.

Juristul Alexandru Bucălău, candidatul PNL Brăila la Senatul României, explică într-un comunicat de presă că „subiectul pensiilor speciale a fost deschis în Parlament în anul 2015, când a fost introdus prin mai multe proiecte de lege aprobate de Guvernul PSD, condus la acea vreme de Victor Ponta. Pensiile speciale nu sunt calculate pe bază de contributivitate, la fel ca restul pensiilor, ci reprezintă un procent din salariul activității din ultima perioadă. La un salariu egal și o contribuție egală, cei care beneficiază de pensii speciale au pensii mai mari comparativ cu cei care primesc pensii obișnuite. Pentru plata pensiilor speciale sunt necesare sume suplimentare de la bugetul de stat, pe lângă sumele din bugetul asigurărilor sociale”.

În documentul amintit se mai arată că „PNL a propus încă din 2017 un proiect de lege pentru eliminarea pensiilor speciale, dar, din păcate, pentru că nu a existat o majoritate parlamentară liberală, adoptarea acestui proiect a fost tergiversată de către PSD și a fost readusă în discuție în ianuarie 2020, după ce PNL a preluat guvernarea. Proiectul de lege a fost elaborat în conformitate cu deciziile Curții Constituționale. Însă după ce Parlamentul a votat legea PNL privind eliminarea pensiilor speciale, Avocatului Poporului, Renate Weber, s-a adresat, din nou, CCR și la fel a procedat și Înalta Curte.

Ce s-a întâmplat între timp? Curtea Constituțională a amânat, pentru a treia oară, luarea unei decizii privind proiectul PNL care prevede impozitarea cu până la 85% a pensiilor speciale. Judecătorii CCR au stabilit drept termen de judecată data de 8 decembrie. Altfel spus, judecătorii CCR trag de timp într-o speță care îi privește direct.

PNL susține eliminarea pensiilor speciale și solicită PSD să înceteze cu circul, ipocrizia și joaca de-a demisia din Parlamentul României! Să nu mai mimeze că vor să elimine pensiile speciale, când de fapt chiar ei sunt fondatorii acestor privilegii extravagante”.

Alexandru Bucălău mai afirmă că ”Guvernul PNL a majorat pensiile cu 14%, asta în perioadă de criză, de pandemie la nivel global. Este cea mai mare majorare făcută dintr-o dată, în România în ultimii 20 de ani. Punctul de pensie a crescut cu 177 de lei, de la 1.265 lei până la 1.442 lei. Indemnizația socială pentru pensionari a crescut de la 704 lei la 800 lei și sunt 4,9 milioane beneficiari. Pentru noi, lucrurile sunt clare! Vrem eliminarea pensiilor speciale și majorarea pensiilor obișnuite, dar pentru asta este nevoie să avem o majoritate în Parlament, astfel încât votul nostru să fie dominant”.