Prefectul Brăilei, Nicușor Ciocan (USR) continuă să mențină restricțiile scenariului galben în municipiul Brăila, deși incidența cazurilor confirmate cu COVID 19 a scăzut sub 1,5%, așa cum a menținut restricțiile specifice scenariului roșu multe zile după ce incidența a scăzut sub 3%.

În condițiile în care în alte localități din țară scenariul – și implicit, restricțiile – se schimbă imediat ce s-a constatat coborârea sub pragul de 3 la mie și respectiv de 1,5 la mie, iar primarii acelor localități procedează la relaxarea măsurilor de îndată, este firesc să ne întrebăm de ce în alte zone din țară se poate proceda în acest mod, iar în județul Brăila restricțiile sunt menținute pe o perioadă 14 zile, cu efectele aferente asupra populației, dar și asupra economiei locale.

În contextul în care până una-alta, PNL este partidul aflat la guvernare și un premier liberal l-a numit pe Nicușor Ciocan prefect al județului Brăila, l-am întrebat pe președintele PNL Brăila, Cătălin Boboc – fost prefect -, dacă i se pare în regulă modul în care procedează Ciocan cu menținerea restricțiilor și după ce s-a coborât sub pragul de 3, respectiv 1,5 la mie.

Liderul liberal ne-a declarat: „Nu am să fac un comentariu direct asupra activității prefectului de Brăila, am să fac un comentariu general. Pentru fiecare măsură care se instituie la depășirea unui anume prag există o perioadă de monitorizare de 14 zile. Ca urmare a monitorizării se constată încadrarea într-o altă categorie de risc, într-un alt scenariu și se dă o hotărâre a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, în acest sens. Eu nu am stat să-i număr zilele prefectului de când a luat o anumită măsură, ca să știu dacă ar fi azi sau ar fi mâine… Nu e treaba mea să fac asta…”.

Întrebat cum se face că în localități din alte județe s-au schimbat restricțiile imediat ce s-a constatat că s-a coborât sub incidența de 3, respectiv de 1,5 la mie, liderul PNL a răspuns: „Aș risca să intru într-o polemică pe care nu mi-o doresc. Autoritățile publice sunt chemate, pe de o parte, să aplice niște măsuri atunci când numărul cazurilor de COVID crește, pentru a elimina riscurile, dar în același timp, sunt acolo și pentru a monitoriza la fel de îndată și la fel de prompt și relaxarea pe care oamenii, economia, toată lumea o dorește”.

Întrebat dacă vrea să spună că în opinia sa, este în regulă ceea ce face prefectul Ciocan, Boboc a răspus: „Măsurile se aplică pe o perioadă de monitorizare de 14 zile”.

După ce i-am reamintit că sunt localități în care se schimbă scenariul imediat ce scade incidența sub 3 la mie sau sub 1,5 la mie, iar primarii respectivi nu au nicio problemă legală când e vorba de relaxarea restricțiilor, Boboc a spus: „Asta ține de om… legalitatea sau ilegalitatea este dată de faptul că cineva îți contestă sau nu hotărârea CJSU prin care se decide intrarea într-un alt scenariu. Nimeni nu contestă o hotărâre prin care se face o relaxare… De vreme ce totul se face prin hotărâre CJSU, înseamnă că există un grad de autonomie la nivelul acelor CJSU”.

La insistențele noastre de a ne spune dacă în opinia sa, prefectul Ciocan procedează corect menținând restricțiile 14 zile, chiar dacă incidența a scăzut de mult sub 3 la mie și respectiv, sub 1,5 la mie, Cătălin Boboc a spus: „Eu aș fi procedat un pic altfel și aș fi fost mult mai flexibil cu aplicarea și ridicarea acestor restricții, mai ales că deja vorbim de alte termene. Eu aș fi fost un pic mai flexibil și poate, dacă era necesar, dădeam și o hotărâre CJSU pe săptămână. Până la urmă cei care sunt acolo decid, ei își asumă, cu bune, cu rele”.

Consilierul liberal Laurențiu Coman declară că în opinia sa, bugetul Municipiului Brăila pe anul 2021 „este bine realizat” și că intervențiile sale și ale celorlalți colegi liberali la discuția asupra bugetului au vizat doar intenția de a îmbunătăți acest proiectul prezentat aleșilor spre dezbatere.

Coman a reproșat primarului și viceprimarilor PSD că au folosit diverse „tertipuri” pentru a respinge amendamentele liberalilor: „Eu apreciez munca pe care ați depus-o și munca domnului primar și munca tuturor celor care au lucrat la buget în Primărie. Este într-adevăr un buget bine realizat, nu am spus că nu este bine realizat, nu am spus că nu suntem de acord cu ce ați spus dvs în proiect și în buget, suntem total de acord, vrem să le vedem realizate. Singurul nostru obiectiv pe care l-am avut a fost să avem și noi câteva amendamente, să vedem din partea dvs o deschidere, ceea ce nu ați avut, ci ați venit cu tot felul de tertipuri din acestea…”.

Primarul Marian Dragomir (PSD) a intervenit, indignat: „Aici este o minciună și vreau să vă întrerup! Vă rog frumos nu faceți declarații din acestea politice la final! Vă respect, am răspuns cu maximă sinceritate. Fără să ocolim problemele ridicate de dvs, v-am și demonstrat că foartre multe dintre ele sunt incluse în buget sau au fost date ordinele de lucrări pe străzile respective. Pentru prestigiul dvs și al nostru, ca și CLM, vă rog să lăsăm lucrurile așa. Eu cred că am făcut mai degrabă dezbateri politice, decât dezbateri la buget. Haideți să terminăm cu declarațiile politice!”.

Numărul mare de intervenții ale liberalilor la analiza bugetului Municipiului Brăila pe anul 2021 i-a exasperat pe unii dintre social-democrați, care au reproșat consilierilor PNL că au prelungit mult prea mult discuțiile, sugerând că aceștia din urmă au fost interesați doar să-și facă imagine, nu să facă ceva pentru binele comunității.

Consilierul municipal Loredana Badiu (PSD) a fost foarte nemulțumită de modul în care au procedat aleșii PNL la discutarea bugetului și a declarat că aceștia puteau organiza o conferință de presă, dacă tot voiau să-și facă imagine: „Îmi pare foarte rău, pentru că am așteptat cu interes discuțiile pe marginea bugetului și îmi pare rău că acestea s-au redus până la urmă la declarații politice, pe care puteți să le faceți foarte bine într-o conferință de presă, nu să pierdem atâta timp pentru nimic. Consider din partea dvs o gravă lipsă de responsabilitate și de maturitate. Îmi pare foarte rău…”.

La rândul său, viceprimarul Doinița Ciocan (PSD) a completat: „Noi, în Comisia economică, am avut două ședințe și vă spun cu tristețe, n-am avut niciun comentariu din partea membrilor PNL. Nici măcar un «Da, particip», deși se vedeau că participă în online. E regretabil. Puteau măcar să întrebe, având aceste propuneri ale lor, puteau să facă aceste comentarii și să le dezbatem în cele cel puțin două ședințe de comisie pe care le-am avut și am fi putut găsi soluțiile imediate, poate unele dintre ele să fie și cuprinse în buget.  Este trist, să știți, că nu putem avea această dezbatere în comisie, unde, pe specialitatea fiecăruia, putem să avem amendamente, observații și putem discuta foarte detaliat inclusiv cu directorii sau responsabilii respectivi”.

Consiliul Județean Brăila a aprobat în cea mai recentă ședință a sa alocarea sumei de 3387,89 lei pentru plata contribuției CJ la Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România (ALZIAR). Valoarea cotizației a fost stabilită  în funcție de numărul populației – mai exact, este de 0,01 lei/locuitor.

ALZIAR fost creata la data de 15 iunie 2004, la inițiativa Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, a Asociației Naționale Franceze a Orașelor și Ținuturilor de Artă și Istorie și a Orașelor cu Zone Protejate, împreună cu municipiile Alba Iulia și Târgoviște. Este o asociație nonguvernamentală și non profit ce are ca membri consilii județene, orașe și comune istorice, iar principalul său scop este conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului existent în zonele respective.

„Acum, că în Consiliul de Administrație al Spitalului Județean Brăila sunt reprezentanți ai tuturor forțelor politice din cadrul CJ Brăila, nu vreau să mai fie acolo tevatura membrilor de partid” – este ceea ce spune președintele CJ Brăila, Iulian Chiriac (PSD).

Declarația a fost făcută în cadrul celei mai recente ședințe CJ Brăila, în care a fost ales un nou membru titular al Consiliului de Administrație al Spitalului Județean, după ce liberalul Cristian Pricop a renunțat la această calitate. În urma votului, consilierul județean Viorel Botea (PMP) a fost desemnat ca membru titular în CA.

În acest context, președintele Chiriac a afirmat: „În momentul de față în Consiliul de Administrație al spitalului sunt consilieri județeni de la 3 formațiuni politice diferite. Când se va întruni CA, pentru transparența deciziilor și pentru a avea informațiile la cald, vă cer ca și membrul supelant, și membrii titulari să fie invitați și lăsați să-și spună părerea pentru hotărârile care se iau în CA”.

Secretarul județului, Dumitrel Priceputu, care este și președintele CA de la Spitalul Județean, a răspuns: „De acord, această propunere vine să ajute o dezbatere în amănunt a tuturor problemelor care sunt puse pe ordinea de zi și intră în competența CA”.

Chiriac a continuat: „Am spus-o și o spun de fiecare dată: acum avem tot spectrul politic la conducerea Spitalului Județean și la deciziile care se iau asupra acestui spital. Rugămintea este să punem osul la treabă cu toții și să luăm cele mai bune decizii pentru a duce spitalul acolo unde trebuie”.

La rândul său, Viorel Botea a spus: „În primul rând, mulțumesc consilierilor pentru încredere. În al doilea rând, rog toți consilierii ca ori de câte ori doresc să spună, să afirme, să ne arate diverse probleme care sunt la Spitalul Județean, cu cea mai mare încredere, cu cel mai mare respect voi ține cont și voi pune în fața CA al Spitalului Județean toate problemele pe care colegii, indiferent de partid, mi le vor prezenta. Mai mult decât atât, și cetățenii la fel, dacă se dorește o comunicare foarte bună, ori de câte ori este nevoie, ori de câte ori cetățenii au nevoie, voi fi prezent în acele locuri unde mi se va solicita intervenția. Invit toți consilierii la o comunicare cât mai bună, indiferent de partid. Vreau să facem acolo un lucru din ce în ce mai bun pentru comunitate”.

Președintele CJ a adăugat: „Vreau să îi mulțumesc  încă o dată lui Marian Căpățînă, că și în mandatul trecut, indiferent de discuțiile care au fost, am luat împreună decizii foarte bune pentru spital. Are o experiență foarte bună în ceea ce privește Spitalul Județean.

Vreau să vă urez succes, domnule Botea, pentru că aveți o experiență administrativă bogată și la ISJ, dar și în timp ați demonstrat că sunteți un om echilibrat. E și domnul dr. Pricop (consilier județean PNL – n.r.) care lucrează în spital și poate să semnaleze anumite probleme pe care le putem rezolva foarte repede. O avem și pe doamna consilier Bordea, așa că avem toate ingredientele ca luptele sau disensiunile care se petrec la Spitalul Județean să le rezolvăm cât mai repede, pentru că avem toți factorii pe masă în momentul de față. Cred că spitalul nu este al unui partid politic, spitalul trebuie să fie al brăilenilor. Eu asta îmi doresc. Nu mai vreau să facem tevatura membrilor de partid”.

Amintim că Consiliul de Administrație la Spitalul Județean fac parte acum următorii consilieri județeni: Daniela Bordea (PSD, membru titular), Viorel Botea (PMP, membru titular), Dumitru Văduva (PSD; membru supleant), Marian Căpățînă (PNL, membru supleant).

122.200 lei – este valoarea contribuției Consiliul Județean Brăila la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „ECO DUNĂREA”, pentru anul în curs, așa cum a fost aprobată la cea mai recentă ședință a CJ.

Asociația amintită, din care fac parte CJ și toate primăriile din județ, a fost constituită cu scopul înființării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a  serviciilor de salubrizare a localităților și a managementului deșeurilor solide pe raza localităților respective, precum și pentru realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice în domeniul amintit.

Asociația a derulat  proiectul „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Brăila”, în valoare de circa 120 milioane de lei (inclusiv TVA) din care puțin peste 100 milioane de lei a fost contribuția Uniunii Europene.

Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) ar fi trebuit inaugurat încă din 2015, dar nu s-a întâmplat acest lucru din cauza întârzierilor mari înregistrate la lucrările Stației de Sortare și Tratare Mecano-Biologică de la Vădeni și de asemenea, a întârzierii stabilirii operatorului unic care se va ocupa de colectarea deșeurilor la nivelul județului, precum și a operatorului care va administra stațiile de sortare și transfer de la Ianca, Însurăței și Vădeni.
În acest context, consilierul județean Dănuț Lungu (PNL) a comentat în cadrul ședinței CJ: „Principalul obiectiv al acestei asociații ar fi elaborarea și aprobarea strategiei de dezvoltare a serviciului. Noi știm că vreo 5-6 ani de zile s-au cam blocat un pic investițiile în serviciul de salubrizare la nivel de județ. Puteți să ne spuneți ceva sau cei care fac parte din asociație pot să ne prezinte și nouă un raport al activității și totodată, o strategie de dezvoltare pe următorii ani sau pentru anul acesta? Ce s-a întâmplat cu acel proiect european care s-a blocat acum 3-4-5 ani de zile? Care sunt viziunile în acest domeniu? Pentru că, totuși, se cheltuie o anumită sumă anual din banii publici…”.

Președintele CJ Brăila, Iulian Chiriac (PSD) a declarat: „Proiectul n-a fost blocat absolut deloc. Suntem în momentul de față pe… nici măcar pe ultima sută de metri, pe ultimii 10 metri. Asociația este în procedură de licitație pentru operatorul unic, iar CJ Brăila este în licitație pentru operatorul în ceea ce privește stațiile de sortare de la Ianca, Însurăței și cea de la Vădeni. Toate licitațiile sunt în momentul de față la partea financiară și sperăm ca în vară-toamnă să știm care este câștigătorul pentru operatorul unic pentru județul Brăila și cine sunt operatorii sau operatorul pentru stațiile de sortare.

Deci acest proiect n-a fost blocat sub nicio formă și cu siguranță dacă lucrurile vor merge corect și nu vor fi contestații, în anul 2022 vom avea operator unic de salubritate în tot județul Brăila și operatori sau operator pentru stațiile de sortare.

Lucrurile sunt în direcția bună pe acest proiect. De la semnarea contractului și până la intrarea efectivă a operatorului e o perioadă de 6 luni în care operatorul trebuie să se organizeze pe raza municipiului și județului Brăila”.

Amintim că Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Brăila împarte județul în trei zone:

*Zona 1 cuprinde municipiul Brăila și comunele din zona periurbană, precum și comunele Mărașu și Frecăței, din Insula Mare a Brăilei. Aceste localități vor fi deservite de Stație de Sortare și Tratare Mecano-Biologică de la Vădeni și de Depozitul Ecologic de la Muchea;

*Zona 2 cuprinde orașul Ianca și comunele din partea de nord-vest și din centrul județului, ce vor fi deservite de Stația de Sortare și de Depozitul Ecologic de la Ianca;

*Zona 3 cuprinde orașul Însurăței și comunele din partea de sud-vest a județului, care vor fi deservite de Stația de Transfer Însurăței.