Un grup format de 59 de cabinete de avocatură, un birou executor judecătoresc și trei SRL-uri care-și au sediul în clădirea din Bulevardul Ioan Cuza nr. 32, din municipiul Brăila, vor contesta în instanță legalitatea unor prevederi ale Hotărârea Consiliului Local nr 114/27.02.2023, prin care s-a stabilit nivelul noii taxe de salubritate, după intrarea în funcțiune a noului operator unic de salubritate pe raza județului nostru.

După ce au constatat cu stupoare că sunt obligați să plătească fiecare, pentru o încăpere în care funcționează un cabinet de avocatură, contravaloarea unei cantități de gunoi care se adună în realitate la nivelul întregii clădiri, avocații au decis să facă ceva în acest sens.

Primul pas pe care l-au făcut a fost la finele lunii mai 2023, când au depus o plângere prealabilă la Primăria municipiului Brăila, în care cereau revocarea unui articol din Hotărârea Consiliului Local nr 114/27.02.2023, prin care se stabilește nivelul noii taxe de salubritate și de asemenea, corectarea valorii taxei actuale de 189 lei/mc, în acord cu Ordinul ANRSC nr. 640/2022.

Amintim că la nivelul municipiului Brăila taxa de salubritate aprobată de CLM, valabilă de la 1 martie 2023 pentru utilizatorii casnici, persoane fizice, este de 17 lei/persoană/lună, iar taxa pentru utilizatorii non-casnici, persoane juridice, este de 189 lei/mc.

Avocații respectivi consideră că „s-a dispus impunerea unor taxe de salubrizare exagerat de mari, ce încalcă principiile proporționalității, echității, corelării cantității generate cu cantitatea serviciului prestat (conform principilui “plătește pentru cât arunci“) și contestă impunerea la plată a unei cantități minime de gunoi „care este de peste 10 ori mai mare decât cantitatea efectiv generată de fiecare dintre subscrisele”, în lipsa absolută a consultării categoriilor de utilizatori cabinete de avocați și persoane juridice, „consultare obligatorie, care ar fi protejat efectiv interesul nostru și prevenirea  unor prejudicii semnificative”.

Avocații mai spun că „adoptarea HCLM Braila nr.142/2023, de modificare a Regulamentului-anexă la HCLM Braila nr.114/2023, a avut ca efect nu numai impunerea unei taxe de salubrizare majorate de aproximativ 12 ori, ci și generarea unei situații inechitabile și discriminatorii între categoriile de utilizatori, care nu plătesc doar în funcție de consum, așa cum prevăd legile organice, ci la o cantitate minim impusă,  cum este cazul cabinetelor notariale, firmelor de consultanță, cabinetelor de avocatură și mediere, cabinetelor psihologice, P.F.A., I.I., I.F., A.F., C.M.I., S.R.L., firmelor de taximetrie, etc.

Astfel, pe de o parte, această Hotărâre de Consiliu Local încalcă o serie de legi organice, cu forță legislativă superioară,  iar pe de altă parte, cuprinde dispoziții ce generează inadvertențe în cuprinsul actului modificat – HCLM nr.114/2023.

De remarcat faptul că, HCLM Braila nr.142/2023 generează dispoziții contradictorii între prevederile modificate și prevederile actului modificat. Astfel, art.6 pct.6 , întrodus prin HCLM Braila nr.142/2023, impune o taxă pentru o cantitate minimă de 0,5 mc/lună, iar art.5 pct.3 II, subpct.2 din HCLM nr.114/2023 prevede faptul că „pentru spațiile (puncte de lucru, sedii) unde se desfășoară activități economice sau de altă natură se calculează în funcție de cantitatea de deșeuri generată”.

Mai mult, se încalcă o serie de principii constituționale, cum este cel al neretroactivității legii civile (HCLM nr.142 a fost adoptat la data de 28.03.2023, impune ca termen limită de depunere a declarațiilor data de 30.06.2023, dar instituie obligativitatea plății taxei de salubrizare în mod retroactiv, de la data de 01.03.2023) și cel al așezării juste a sarcinilor fiscale.

În concret, se impune plata unor servicii de salubrizare neprestate (cantități de deșeuri pe care firma de salubrizare nu le preia) și nu se recunoaște dreptul regularizării pentru toți utilizatorii non-casnici, în mod egal, încălcându-se astfel dreptul la egalitate în fața legii.

Deși legislația specială impune și stabilește modul de calcul al tarifului serviciului, ce trebuie să fie efectiv prestat, noua taxă de salubrizare nu are la bază o notă de fundamentare a modului prin care s-a calculat cantitatea impusă. Acest calcul trebuia realizat cu ajutorul instrumentului economic «plătește pentru cât arunci».

Fiecare utilizator non-casnic are un domeniu specific de activitate, care generează deșeuri ce trebuiesc colectate în mod selectiv.

Nu există termen de comparație între un agent economic din domeniul alimentației publice (sau fast food), la care ridicarea este zilnică și un alt agent economic care nu generează deșeuri, ori generează extrem de puțin (de exemplu, doar bonuri fiscale). Firesc este a se plăti în funcție de cantitățile predate și nu de volum, așa cum impune această Hotărâre ce Consiliu Local.

În aceste condiții, deși se poate preda o cantitate infimă, cu o valoare de maximum 10 lei lunar, utilizatorii sunt obligați să achite o taxă lunară de aproximativ 95 lei. Întrebarea este: cine beneficiază de banii achitați în plus  pentru servicii neprestate legal?”.

Avocații respectivi exemplifică prezentând propria situație: „Urmare a adoptării noii modificări la HCLM există și situații în care cabintele de avocați sunt grupate în cadrul unui singur birou, în care funcționează 2/3 cabinete de avocați. În acest context, fiecare birou va trebui să plătească 1mc/1,5 mc lunar, în condițiile în care această cantitate este generată de întreaga clădire. Așa fiind, taxa de salubrizare impusă va genera un cost de aproximativ 10 ori mai mare decât cel efectiv prestat. Totodată, pe lângă taxa de salubrizate percepută pentru activitățile prestate, suntem obligați și la plata unei taxe de salubrizare/ persoană fizică, fapt ce generează o dublă impunere”.

În ceea ce o privește, Primăria Municipiului a răspuns acestei plângeri prealabile, afirmând „Nu putem fi de acord cu revocarea celor menționate mai sus”, motivat, printre altele, de faptul că „emitentul actului administrativ poate proceda la revocarea acestuia doar în conditiile în care nu a intrat în circuitul civil nu a produs efecte iuridice.

Actele administrative privind «Aprobarea Regulamentului privind instituirea administrarea taxei de salubrizare în Municipiul Bräila», modificată prin HCLM Brăila nr. 142/2023, au produs efecte juridice pentru care au fost adoptate, drept pentru care nu mai poate opera instituția revocării solicitată de dumneavoastră”.

În plus, Municipalitatea îi informează pe semnatarii plângerii prealabile că „instituirea taxei de salubrizare, inclusiv pentru utilizatorii non-ca nici, ca mecanism de finantare a SMID în județul Brăila, este prevăzută în Cererea de finanțare, anexă la Contractul de finanțare pentru acest proiect”.  În traducere – la fel ca și în cazul majorării tarifelor la apa potabilă și canalizare – , nu e vina noastră, e vina UE, care ne obligă să creștem prețurile, prin contractul de finanțare europeană a proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID)…

În finalul documentului trimis ca răspuns, Primăria precizează: „Dacă vă considerați vătămată într-un drept sau înteres legitim prin emiterea actului administrativ mai sus menționat, vă puteți adresa instanței de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Brăila”.

Ceea ce persoanele fizice menționate intenționează să făcă în perioada imediat următoare.

Pentru cei interesați de detaliile juridice, vă prezentăm mai jos documentele complete:

1.Plângerea prealabilă depusă la Primăria Brăila:

Subscrisele (…), în temeiul dispozițiilor art.24 alin.5 din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr.101/2006, dispozițiilorart.41 alin.2 lit.h) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006 coroborate cu art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004, formulăm:

PLÂNGERE PREALABILĂ

Prin care solicităm revocarea parțială a art.6 pct 6 din Regulamentul-anexă la HCLM Braila nr.114/2023, modificată prin HCLM Braila nr.142/2023, acesta fiind adoptat atât cu încălcarea dispozițiilor legale, cât și cu elemente de contradictorialitate, ce se regăsesc în cuprinsul acestuia.

DISPOZIȚII LEGALE ÎNCĂLCATE

1.Încălcarea prevederilor art.1 alin. 2 din Legea nr.24/2000 coroborat cu art. 3 alin. 1 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative

Potrivit dispozițiilor art.1 alin. (2):

“Actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, cu dispozițiile prezentei legi, precum și cu principiile ordinii de drept.”

Art.3 alin. (1) din Legea nr.24/2000:

“Normele de tehnică legislativă sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de către Guvern și a propunerilor legislative aparținând deputaților, senatorilor sau cetățenilor, în cadrul exercitării dreptului la inițiativă legislativă, la elaborarea și adoptarea ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, precum și la elaborarea și adoptarea actelor normative ale celorlalte autorități cu asemenea atribuții.”

Or, art.56 din Constituția României, care impune principiul proporționalității taxelor, stabilește următoarele:

“Art. 56 – Contribuții financiare

(1) Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice.

(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.

(3) Orice alte prestații sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situații excepționale.“

Așa fiind, la elaborarea HCLM, și implicit a anexei, trebuia respectat atât principiul constituțional al proporționalității taxelor, precum și normele de tehnică legislativă, prevăzute de dispozițiile art.13 din Legea nr.24/2000, care impune ca actul administrativ inferior să fie corelat cu cele de nivel superior, neputând contraveni principiilor și dispozițiilor acestora.

2. Încălcarea prevederilor 13 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative

“Integrarea proiectului în ansamblul legislației

Actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop în care:

a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiune;

b) proiectul de act normativ, întocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depăși limitele competenței instituite prin acel act și nici nu poate contraveni principiilor și dispozițiilor acestuia;

c) proiectul de act normativ trebuie să fie corelat cu reglementările comunitare și cu tratatele internaționale la care România este parte;

d) proiectul de act normativ trebuie să fie corelat cu dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului și ale protocoalelor adiționale la aceasta, ratificate de România, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. “

Așa cum am menționat anterior, actul administrativ inferior trebuie să fie corelat cu actele de nivel superior, neputând contraveni principiilor și dispozițiilor acestora.

În speță, la elaborarea Regulamentul-anexă la HCLM Braila nr.114/2023, modificată prin HCLM Braila nr.142/2023, s-au avut în vedere o serie de acte normative de nivel superior, acte ale căror dispoziții erau obligatorii, dar au fost încălcate de prevederile art.6 pct 6 din Regulamentul-anexă la HCLM Braila nr.114/2023, modificată prin HCLM Braila nr.142/2023, după cum urmează:

2.1.  Încălcarea Art.6 pct 6 din Regulamentul-anexă la HCLM Braila nr.114/2023 contravine dispozițiilor Art.30 și art.31 din Legea nr.24/2000 coroborat cu art.3 alin.1 și 2, art.6 lit.d) și j), art.7 alin.1 lit e) și art.41 alin.2 lit.g) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006

“Art. 30 – Instrumentele de prezentare și motivare

(1) Proiectele de acte normative trebuie însoțite de următoarele documente de motivare:

a) expuneri de motive – în cazul proiectelor de legi și al propunerilor legislative;

b) note de fundamentare – în cazul ordonanțelor și al hotărârilor Guvernului; ordonanțele care trebuie supuse aprobării Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum și ordonanțele de urgență se transmit Parlamentului însoțite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora;

c) referate de aprobare – pentru celelalte acte normative;

d) studii de impact – în cazul proiectelor de legi de importanță și complexitate deosebită și al proiectelor de legi de aprobare a ordonanțelor emise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare și supuse aprobării Parlamentului.

(2) Expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare și studiile de impact constituie instrumentele de prezentare și motivare ale noilor reglementări propuse.

(3) În cazul proiectelor de legi pentru care Guvernul își angajează răspunderea, documentele de motivare care însoțesc aceste proiecte sunt expunerea de motive și, după caz, raportul prevăzut la art. 29. “ (Legea nr.24/2000)

“Art. 31 – Cuprinsul motivării

(1) Instrumentul de prezentare și motivare include conținutul evaluării impactului actelor normative, cuprinzând următoarele secțiuni:

a) motivul emiterii actului normativ – cerințele care reclamă intervenția normativă, cu referire specială la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare; principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse, cu evidențierea elementelor noi; concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; referirile la documente de politici publice sau la actul normativ pentru a căror implementare este elaborat respectivul proiect. Pentru ordonanțele de urgență vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situației extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă utilizarea procedurii parlamentare de urgență, precum și eventualele consecințe care s-ar produce în lipsa luării măsurilor legislative propuse;

b) impactul socioeconomic – efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social și asupra mediului înconjurător, inclusiv evaluarea costurilor și beneficiilor;

c) impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri;

d) impactul asupra sistemului juridic – implicațiile pe care noua reglementare le are asupra legislației în vigoare; compatibilitatea cu reglementările comunitare în materie, determinarea exactă a acestora și, dacă este cazul, măsurile viitoare de armonizare care se impun; deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene și alte documente relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective; implicațiile asupra legislației interne, în cazul ratificării sau aprobării unor tratate ori acorduri internaționale, precum și măsurile de adaptare necesare; preocupările în materie de armonizare legislativă;

e) consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizațiile și specialiștii consultați, esența recomandărilor primite;

f) activitățile de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ;

g) măsurile de implementare – modificările instituționale și funcționale la nivelul administrației publice centrale și locale.

(2) În situația în care reglementarea propusă se elaborează în executarea unui act normativ, motivarea trebuie să cuprindă referiri la actul pe baza și în executarea căruia se emite.

(3) Forma finală a instrumentelor de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative trebuie să cuprindă referiri la avizul Consiliului Legislativ și, după caz, al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Curții de Conturi sau Consiliului Economic și Social.

(4) Guvernul stabilește structura și conținutul detaliat al instrumentelor de prezentare și motivare pentru actele normative inițiate de Guvern. “(Legea nr.24/2000)

“Art. 3 – (1) Serviciile de utilități publice sunt în responsabilitatea autorităților administrației publice locale sau, după caz, a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, conform mandatelor acordate acestora prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre. Serviciile de utilități publice se organizează și se gestionează cu respectarea prevederilor legale, potrivit hotărârilor adoptate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, în funcție de gradul de urbanizare, de importanța economico-socială a localităților, de mărimea și de gradul de dezvoltare ale acestora și în raport cu infrastructura tehnico-edilitară existentă.

(2) În organizarea, funcționarea și dezvoltarea serviciilor de utilități publice interesul general al colectivităților locale este prioritar. Prevederile prezentei legi vizează satisfacerea cât mai completă a cerințelor utilizatorilor, protejarea intereselor acestora, întărirea coeziunii economico-sociale la nivelul colectivităților locale, precum și dezvoltarea durabilă a unităților administrativ-teritoriale“. (Legea nr.51/2006)

“Art. 6 – Serviciile de utilități publice se organizează și funcționează cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind administrația publică locală, descentralizarea administrativă și financiară, dezvoltarea regională, finanțele publice locale și cu respectarea principiilor:

(…) d) responsabilității și legalității;

(…) j) participării și consultării cetățenilor; “

“Art. 7 – (1) Organizarea și funcționarea serviciilor de utilități publice trebuie să asigure îndeplinirea obligațiilor de serviciu public definite potrivit următoarelor exigențe/cerințe fundamentale, și anume:

(…) e) transparență decizională și protecția utilizatorilor. “ (Legea nr.51/2006)

“Art. 41 – (1) Au calitatea de utilizator beneficiarii individuali sau colectivi, direcți ori indirecți, ai serviciilor de utilități publice:

a) utilizatorii casnici persoane fizice sau asociații de proprietari/locatari;

b) operatorii economici;

c) instituțiile publice.

(2) Utilizatorii au, în principal, următoarele drepturi:

g) să fie consultați, direct sau prin intermediul unor organizații neguvernamentale reprezentative, în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor, strategiilor și reglementărilor privind activitățile din sectorul serviciilor de utilități publice; (Legea nr.51/2006) “

În speță, s-a dispus impunerea unor taxe de salubrizare exagerat de mari, ce încalcă principiile proporționalității, echității, corelării cantității generate cu cantitatea serviciului prestat (conform principilui “plătește pentru cât arunci“), dar mai ales impunerea unei cantități minime (care este de peste 10 ori mai mare decât cantitatea efectiv generată de fiecare dintre subscrisele), în lipsa absolută a consultării categoriilor de utilizatori cabinete de avocați și persoane juridice, consultare obligatorie, care ar fi protejat efectiv interesul nostru și prevenirea  unor prejudicii semnificative.

2.2.  Încălcarea art.42 alin.4 și 5 coroborat cu art.43  din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006

“Art. 42

(4) Contravaloarea serviciilor de utilități publice se stabilește pe baza prețurilor/tarifelor aprobate conform legislației în vigoare și a consumurilor/cantităților furnizate/prestate și se plătește pe baza facturii emise de operator.

(5) Determinarea consumurilor/cantităților de utilități publice în vederea facturării se face prin măsurare directă cu ajutorul sistemelor de măsurare-înregistrare a consumurilor/cantităților de utilități furnizate/prestate; sistemele de măsurare-înregistrare se montează pe branșamentul care deservește fiecare utilizator individual sau colectiv, în punctul de delimitare a instalațiilor, indiferent de serviciu, operator sau de utilizator.

(…)(7) Prețurile, tarifele și taxele stabilite și practicate cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi sunt nelegale, iar sumele încasate necuvenit și constatate ca atare de către autoritățile de reglementare se restituie utilizatorilor de la care au fost colectate sau la bugetele locale, după caz. “

2.3.  Încălcarea art.3 lit.f) și g) coroborat cu art.8 ail.3 lit. h) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr.101/2006

“Art. 3 – Serviciul de salubrizare se organizează și funcționează pe baza următoarelor principii:

f) tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea și cantitatea serviciului prestat;

h) transparența, consultarea și antrenarea în decizii a cetățenilor; “

 “Art. 8 – Hotărârile adoptate de către autoritățile deliberative ale administrației publice locale sau, după caz, ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) și (3) pot fi atacate la instanțele de contencios administrativ de către persoanele fizice sau juridice interesate, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. “

“Art. 26

 (3) Autoritățile administrației publice locale au obligația să implementeze instrumentul economic „plătește pentru cât arunci” în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (5) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare.

art. 17 alin. (5) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021

(…) h) să implementeze, cu respectarea prevederilor OrdonanțeiGuvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”, bazat pe unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(i) volum;

(ii) frecvență de colectare;

(iii) greutate;

(iv) saci de colectare personalizați; “

În speță, art.6 pct 6 din Regulamentul-anexă la HCLM Braila nr.114/2023, modificată prin HCLM Braila nr.142/2023 impune plata unei taxe de salubrizare discreționară, nu prin măsurare directă, corelată cu calitatea și cantitatea serviciului prestat.

Art.6 pct.6 din regulamentul modificat instituie nelegal un minim de cantitate de 0,5 mc.

Astfel, prin actul normaltiv contestat :

– Nu se precizează numărul de colectări/ lună pentru fiecare fracție;

– Nu sunt precizate zilele/orele din săptămâna de colectare pt fiecare fracție;

– Nu sunt precizate despăgubiri pentru  nerespectarea colectării;

– Nu se respectă principiul “plateste cât arunci”;

– este stabilită în mod arbitrar cantitatea minima de 0.5 mc, fără studiu asupra cantităților efectiv generate de categoria din care face parte subscrisele.

Potrivit art. 24 al. 1 lit. b din legea 101/2006 utilizatorii serviciului de salubrizare sunt” a) comunitățile locale considerate în întregul lor sau comunitățile locale componente ale asociațiilor de dezvoltare comunitară, în cazul activităților specifice serviciului public de salubrizare prestate de către operatori a căror contravaloare se achită de autoritățile administrației publice locale de la bugetul local; b) persoanele fizice ori juridice care beneficiază individual de una sau de mai multe activități specifice serviciului de salubrizare, în cazul activităților a căror contractare se realizează pe baza unui contract de prestare a serviciului de salubrizare, încheiat în nume propriu cu operatorul licențiat pentru prestarea serviciului în unitatea administrativ – teritorială/sectoarele municipiului București respectivă/ respective. “

Rezulta clar din dispoziția citata, ca persoanele fizice si juridice pot fi obligate sa plătească doar serviciul prestat, respectiv, unul din cele menționate n art. 2 al. 3 din lege „(3) Serviciul de salubrizare cuprinde următoarele activități:

a) colectarea separată și transportul separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat;

b) operarea centrelor de colectare prin aport voluntar a deșeurilor de la persoanele fizice;

c) transferul deșeurilor municipale în stații de transfer, inclusiv transportul separat al deșeurilor reziduale la depozitele de deșeuri nepericuloase și/sau la instalațiile integrate de tratare, al deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă colectate separat la stațiile de sortare și al biodeșeurilor la instalațiile de compostare și/sau de digestie anaerobă;

d) sortarea deșeurilor de hârtie, carton, metal, plastic și sticlă colectate separat din deșeurile municipale în stații de sortare, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din sortare la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;

e) tratarea aerobă a biodeșeurilor colectate separat în instalații de compostare, inclusiv transportul reziduurilor la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;

f) tratarea anaerobă a biodeșeurilor colectate separat în instalații de digestie anaerobă, inclusiv transportul materialului semisolid igienizat și stabilizat la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;

g) tratarea deșeurilor municipale cu potențial energetic în instalații de incinerare cu eficiență energetică ridicată, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din incinerare la depozitele de deșeuri;

h) tratarea mecano – biologică a deșeurilor reziduale în instalațiile integrate de tratare, inclusiv transportul deșeurilor stabilizate biologic la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;

i) eliminarea, prin depozitare, a deșeurilor reziduale, a deșeurilor stradale, a deșeurilor de pământ și pietre provenite de pe căile publice, a reziduurilor rezultate de la instalațiile de tratare a deșeurilor municipale, precum și a deșeurilor care nu pot fi valorificate provenite din activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor la depozitele de deșeuri nepericuloase;

j) măturatul, spălatul și stropitul căilor publice din localitate, inclusiv colectarea și transportul deșeurilor de pământ și pietre provenite de pe căile publice la depozitele de deșeuri, precum și a deșeurilor provenite din coșurile stradale la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de tratare;

k) curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice din localitate și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț;

l) dezinsecția, dezinfecția și deratizarea la obiectivele din domeniul public și domeniul privat al unității administrativ – teritoriale.

Potrivit art. 26 al. 1 lit.b) si alin.(3)din legea 101/2006 :

(1) în funcție de natura activităților prestate, atât în cazul gestiunii directe, cât și în cazul gestiunii delegate, pentru asigurarea finanțării serviciului de salubrizare, utilizatorii achită contravaloarea serviciului de salubrizare prin:

b) taxe de salubrizare, în cazul prestațiilor de care beneficiază individual fără contract;

(3) Autoritățile administrației publice locale au obligația să implementeze instrumentul economic «plătește pentru cât arunci» în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (5) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare. (alineat modificat prin art. II pct. 26 din O.U.G. nr. 133/2022, în vigoare de la 30 septembrie 2022)

Conform Art. 3 din Regulamentul serviciului de salubrizare al Judetului Braila postat pe site-ul ADI ECO Dunarea Braila –  Modul de organizare și functionare a Serviciului trebuie să se realizeze pe baza următoarelor principii:

– tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea și cantitatea serviciilor prestate,

– transparenta și responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu patronatele, sindicatele, utilizatorii și cu asociațiile reprezentative ale acestora;

– adaptabilitatea la cerințele utilizatorilor;

– accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale;

– îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor prin stimularea mecanismelor economiei de piață.

Ca și obiectiv principal se urmărește reducerea cantității de deșeuri generate, prin promovarea și dezvoltarea sistemului de colectare selectivă și valorificare a deșeurilor reciclabile.

Potrivit art.4 pct. 44 utilizatorii sunt definiți – “persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct ori indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilitati publice, în conditiile legii”.

Remarcăm în acest sens și art.21 din Regulament – alin.(9) ADI Eco Dunărea Brăila împreună cu operatorii serviciului, pentru conformarea la art.17, alin.1, lit. e din Legea 211/2011 cu modificările și completările ulterioare va introduce instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”, bazat pe cel puțin una din următoarele modalități : 1. volum; 2. frecvență de colectare; 3. greutate si 4. saci de colectare personalizați. si alin. (10) Aplicarea instrumentului se va realiza cu prioritate asupra fluxului de deșeuri reziduale. (11) Autoritățile contractante și operatorii au obligația de a stabili in perioada de mobilizare a contractelor de delegare pentru operarea SMID Brăila o metodologie de implementare a instrumentului economic “plătește cât arunci”. –art.285 alin.4 din Legea nr.101/2006

Ca urmare, dispoziția menționata prevede clar si explicit ca datorează taxa de salubrizare, persoana care beneficiază de unul din serviciile ce intra in activitatea serviciului de salubrizare, prevăzut la art. 2 al.3 din aceeași lege.

Tot astfel si art. 484 al. 3 din Legea nr.227/2015 – codul fiscal prevede ca “ (3) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituția sau serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare și funcționare al acestora, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestații ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu..”

In aceeasi modalitate, dispozitiile art.30 alin.6 din Legea nr.273/2006 prevede ca: (6) Taxele speciale se fac venit la bugetul local și se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

2.3.  Încălcarea art. 28⁶ din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr.101/2006

„Art. 28⁶ 

  (8) Este interzisă stabilirea, aprobarea și/sau practicarea de tarife minime pentru prestarea activităților de salubrizare.

*) Art. 28⁶ a fost introdus prin O.U.G. nr. 133/2022 de la data de 30 septembrie 2022.

    Art. 28^7*

(2) Tarifele pentru activitățile desfășurate de operatori pe fluxul deșeurilor municipale pot fi convertite și facturate în orice altă unitate de măsură, pe baza indicelui de generare a deșeurilor, densității deșeurilor, frecvenței de colectare sau a altor elemente specifice instrumentelor economice implementate.

 (4) Este interzisă fundamentarea nivelului tarifelor ofertate prin includerea în structura pe elemente de cheltuieli a veniturilor estimate de operatori din vânzarea și/sau valorificarea deșeurilor. „

În speță, art.6 pct 6 din Regulamentul-anexă la HCLM Braila nr.114/2023, modificată prin HCLM Braila nr.142/2023 impune plata unei taxe de salubrizare discreționară, la un nivel minim nejustificat nici practic (prin măsurare directă), nici legal (contrar art. 28⁶ din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr.101/2006), taxă necorelată cu calitatea și cantitatea serviciului prestat.

În conformitate cu art. 593 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, actul de delegare pentru serviciile de interes economic general este supus la restricțiile stabilite prin alin. 2 și 3:

(2) Parametrii pe baza cărora se calculează compensația trebuie stabiliți înainte de identificarea organismului prestator în mod obiectiv, respectându-se principiile transparenței și a liberei concurențe.

(3) Compensația nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru acoperirea integrală sau parțială a costurilor suportate pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public, luând în considerare veniturile rezultate și un profit rezonabil.

Nu se pot identifica parametrii la care face referire legiuitorul, în Contractul de delegare a gestiunii activității de colectare și transport a deșeurilor municipale în Județul Brăila și a activității de măturat, spălat și stropit și întreținere căi publice în Municipiul Brăila înreg. sub nr. 360/07.06.2022 la ADI ECO DUNĂREA Brăila și înreg. sub nr. 6024/07.06.2022 de Asocierea RER, ci doar ulterior delegării de gestiune, prin art. 6 pct. 6 din HCLM Brăila nr. 114/27.02.2023, având în vedere la această susținere și efectul modificator din actul administrativ subsecvent, respectiv HCLM Brăila nr. 142/28.03.2023.

Art. 582 alin. 2 din O.U.G. nr. 57/2019 prevede că Obligațiile de serviciu public presupun, în principal, asigurarea serviciului universal, continuitatea și suportabilitatea serviciului, precum și măsuri de protecție a beneficiarului.

Nu se poate face nicio asociere cu noțiunea de „suportabilitate a serviciului” din Codul administrativ, în condițiile în care corelăm unitatea de măsură minimală de 0,5 mc/lună, din art. 6 pct. 6 al HCLM Brăila nr. 114/27.02.2023, cu valoarea unitară a taxei de salubrizare datorată de utilizatorii non-casnici de 189 lei/mc, stabilită prin art. 2 din HCLM Brăila nr. 115/27.02.2023.

Deși se dorește ca taxa de salubrizare instituită prin HCLM Brăila nr. 114/27.02.2023 și determinată valoric prin HCLM Brăila nr. 115/27.02.2023 să reprezinte o taxă locală specială, niciunul dintre aceste două acte administrative cu caracter normativ nu consacră în mod explicit și efectul modificator al HCLM Brăila nr. 719/27.12.2022 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale aplicabile în anul fiscal 2023, unde, în Anexa nr. 1, pag. 13, poz. 2 la categoria „Taxe speciale” întemeiate pe dispozițiile art. 484 alin. 1 din Legea nr. 227/2015 se aprobă în cuantum fix și nediferențiat „Taxa specială de salubrizare de 17,00 lei pentru anul 2023”.

Constituția România nu conferă doar drepturi cetățenilor români, ci și îndatoriri, cum este cea de contribuție financiară statuată de art. 56 :

(1) Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestații sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situații excepționale.

Sintagma evidențiată în cuprinsul art. 56 alin. 2 din Constituția țării, și anume cea de „justă așezare a sarcinilor fiscale” excede individul și devine o obligație de respectat pentru „sistemul legal de impuneri”, prin aceasta înțelegând, potrivit art 139  alin. 2 din Constituția României, că „Impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau județene, în limitele și în condițiile legii”.

Justețea, echilibrul și proporționalitatea nu sunt altceva decât modalități particulare de exprimare a principiul constituțional înscris la art. 16 alin. 1 „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”.

Nivelul de 17,00 lei pentru taxa specială de salubrizare stabilit anterior, în cuantum fix și nediferențiat, prin HCLM Brăila nr. 719/27.12.2022 se menține în privința persoanelor fizice-utilizatori casnici prin HCLM Brăila nr. 115/27.02.2023, dar la utilizatori non-casnici asimilați nejustificat persoanelor juridice pentru cei care desfășoară profesii liberale, în care se include și avocatura, se remarcă o creștere ca în povești „într-o lună, cât alții într-un an”, comparație deloc exagerată, deoarece taxa lunară pentru utilizatorii non-casnici are desfășoară profesii liberale  este de aproape 12 ori mai mare decât pentru utilizatorii casnici (189 : 17= 11,11) .

Un act administrativ, chiar și cu caracter normativ, emis de autoritatea administrației publice locale învestită cu rol deliberativ care privește locul de desfășurare a activității, nu poate avea ca efect, direct sau indirect, o modificare asupra formei de exercitare a profesiei reglementată prin LEGEA nr. 51/1995 și nici a statutului juridic determinat de act normativ de nivel superior.

O.U.G. nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, prevede la art. 1 că :

(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează accesul la activitățile economice din economia națională astfel cum sunt prevăzute în Codul CAEN, procedura de înregistrare în registrul comerțului, de autorizare a funcționării și regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități economice, precum și al întreprinderilor individuale și familiale.

(2) Prezenta ordonanță de urgență nu se aplică profesiilor liberale, precum și acelor activități economice a căror desfășurare este organizată și reglementată prin legi speciale.

Legea nr. 51/1995 (rep.) pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat stabilește la

Art. 5 (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societăți civile profesionale sau societăți profesionale cu răspundere limitată.
(2) În cabinetul individual își poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alți avocați colaboratori.

Deși|[(3) Prezenta ordonanță de urgență nu se aplică acelor activități economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restricții de desfășurare sau alte interdicții. (text original în vigoare până la 17 ianuarie 2017) ]|

în forma de exercitare a profesiei în mod individual, distinctă reglementată de exercitarea profesiei în forme asociative (cabinetele grupate, cabinetele asociate, societățile civile profesionale și societățile profesionale cu răspundere limitată), avocatul titular al cabinetului individual are statut de persoană fizică autorizată, totuși prin HCLM Brăila nr. 115/27.02.2023 este asimilat persoanei juridice, atribuindu-se un statut juridic pe care nu îl deține în condițiile Legii de organizare și exercitare a profesiei.

Și în relația cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, avocatul care își desfășoară activitatea în mod individual, își îndeplinește obligația declarativă, identificându-se prin CNP, nu prin CIF (ex. Declarația unică 212).

Codul de Clasificare a Activităților din Economia Națională (CAEN) nr. 6910 (Activități juridice) se regăsește în Secțiunea M – Activități profesionale, științifice și tehnice, denotă că avocatura nu intră în sfera unei producții masive de bunuri corporale, pentru că implică în mod principal și preponderent o utilizare a capacității intelectuale în desfășurarea activității profesionale și în mod accesoriu utilizarea unor cantități nesemnificative de materie primă  specifică, de birotică și papetărie, deșeuri în cantități mici ce se pot colecta selectiv (hârtie de scris sau plicuri, coperți de carton la dosare, pixuri/stilouri din plastic, resturi metalice de dimensiuni reduse-capse/agrafe), ceea ce poate conduce la o concluzie logică desprinsă din modul de desfășurare a activității profesionale că rezultatul muncii este creația intelectuală, nu producția de bunuri de larg consum.

Estimarea minimală din HCLM Brăila nr. 114/27.02.2023 a generării unei cantități de 0,5 m.c. deșeuri/lună de către un cabinet individual de avocat este exagerată, dacă se are în vedere echivalarea internațională a unităților de măsură.

1 m³=1000 dm³

0,5 m³=500 dm³

1 dm³= 1 litru

500 dm³= 500 litri

Ca urmare, una dintre condițiile principale ale obligării la plata taxei o reprezintă faptul de a BENEFICIA  DE  SERVICIUL RESPECTIV. Or, în cazul de față se instituie un minim de cantitate – 0,5 mc, ceea ce contravine principiului „plăteste cât arunci”,  fără a se indica reglementarea de conversie de la tarife în lei/to, plătită de ADI Eco Dunărea, la lei/mc, plătita de utilizatorii non-casnici și nici de la tone la metri cubi. Nu se respecta astfel principiul “plateste cat arunci” obligatoriu instituit de lege si asumat prin Regulamentul serviciului de salubrizare al Judetului Braila, dar nici dispozitiile art.5 pct.II(2) din Regulamentul aprobat prin HCLM nr.114/2023 modificat prin HCLM nr.142/2023.  Instituirea unui minim de cantitate la art.1 pct.6 din hotărârea a cărei anulare o solicităm este în contradicție și cu art.11 pct.5 din aceeași hotărâre, conform căruia operatorul de salubrizare este obligat sa elibereze tichete de confirmare a prestației semnate de utilizatorii noncasnici.

Nu rezultă cum s-a stabilit cantitatea minimă de 0,5 mc încalcându-se astfel tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea și cantitatea serviciului prestart, dispoziții impuse de lege și Regulamentul de salubrizare al Județului Brăila.

În mod nelegal se instituie prin regulament excepția de la procedura regularizării taxei de salubrizare anuală prevazută la art 7 pentru cantitățile minime stabilite în mod obligatoriu.

În mod nelegal se impune o cantitate de deșeuri estimate mai mare sau egală cu cea din anul anterior.

În mod nelegal se impune obligația depunerii declaratiei de impunere pentru fiecare punct de lucru, acestea neavând personalitate juridică, societatea urmând a depune o singura declarație pentru sediul social și punctul de lucru, colectarea urmând a se realiza doar de la punctul indicat de societate, în condițiile în care nu se impune colectarea de la toate punctele de lucru.

În această modalitate, valoarea minima obligatorie se raportează pentru fiecare punct de lucru, chiar și pentru personele juridice care nu necesita acest serviciu de colectare de la fiecare punct de lucru și la care nici nu se realizeaza efectiv activitatea de colectare de către operator.

În mod nelegal se instituie obligașia depunerii declarațiilor de către toți  utilizatorii.

În concluzie, solicitam corectarea valorii taxei actuale de 189/mc în acord cu Ordin ANRSC 640/2022 în condițiile în care pentru această valoare lipseste fundamentarea tarifului.

Legea nr.101/2006

Art. 285. – (1) În vederea operaționalizării instrumentului economic «plătește pentru cât arunci», autoritățile administrației publice locale ale unității/subdiviziunii espectiveve – teritoriale au competențe exclusive să elaboreze și să aprobe, după consultarea publică, regulamente locale privind implementarea instrumentului economic «plătește pentru cât arunci», prin aplicarea unuia sau mai multor elemente prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare, espective volum, frecvență de colectare, greutate și saci de colectare personalizați, după caz.

(2) Tarifele/Taxele de salubrizare se stabilesc astfel încât:

a) tariful pentru recipientele/containerele cu volumul cel mai mic puse la dispoziție utilizatorului, în același număr de fracții, să nu fie mai mare decât tariful ofertat/fundamentat pentru colectarea volumului de deșeuri generat de utilizator, rezultat din aplicarea frecvenței de colectare și a indicelui de generare a deșeurilor prevăzute în caietul de sarcini, în cazul în care se implementează respectiv pe bază de volum;

(4) În cazul contractelor de delegare încheiate de asociațiile de dezvoltare intercomunitară prin care este stabilită modalitatea de plată prin taxă, asociațiile de dezvoltare intercomunitară au competențe exclusive, în vederea operaționalizării instrumentului economic «plătește pentru cât arunci», să calculeze factorii de ajustare a taxei de salubrizare stabilite pentru zona urbană, respective pentru zona rurală, pe baza cantității de deșeuri efectiv colectate, la nivel de an, din fiecare unitate  administrativ – teritorială membră a asociației, respectiv nivelul taxei de salubrizare pentru fiecare unitate administrativ – teritorială în parte, astfel încât să nu se modifice cantitatea totală de deșeuri contractată, respectiv pe baza indicelui mediu de generare a deșeurilor respective din zona urbană, respectiv din zona rurală, prevăzut în contract.

(5) A.N.R.S.C. elaborează și publică pe site-ul instituției recomandări privind operaționalizarea instrumentului economic «plătește pentru cât arunci».

(articol introdus prin art. II pct. 30 din O.U.G. nr. 133/2022, în vigoare de la 30 septembrie 2022)

(secțiune cuprinzând art. 281 – 285 introdus prin art. II pct. 30 din O.U.G. nr. 133/2022, în vigoare de la 30 septembrie 2022)

Art. 2815. – (1) Tariful distinct pentru gestionarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă pentru activitățile desfășurate de operatori, respective tariful distinct pentru gestionarea deșeurilor reziduale, prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare, se calculează și se aprobă de către autoritatea  unității/subdiviziunii administrativ – teritoriale sau, după caz, de adunarea a asociației de dezvoltare intercomunitară, pe baza tarifelor aprobate pentru activitățile componente ale serviciului, în conformitate cu normele metodologice elaborate și aprobate de A.N.R.S.C.

(2) Tarifele distincte prevăzute la alin. (1) se calculează și se aprobă, prin aceeași hotărâre, la orice aprobare a unui espec component al vreunei activități desfășurate de operatori pe fluxul deșeurilor respectiv.

(3) Autoritatea unității/subdiviziunii administrativ – teritoriale are competența să calculeze și să aprobe taxele distincte pentru utilizatori prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare, pe baza tarifelor distincte prevăzute la alin. (1), astfel:

a) taxa distinctă pentru gestionarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă se calculează și se aprobă la nivelul tarifului distinct pentru activitățile desfășurate de operatori, din care se scade, după caz, valoarea reducerii taxei din sumele încasate de la organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorilor;

b) taxa distinctă pentru gestionarea deșeurilor reziduale se aprobă la nivelul tarifului distinct pentru gestionarea deșeurilor reziduale.

(4) Utilizatorii plătesc o singură taxă, respectiv taxa de salubrizare, care reprezintă suma taxelor distincte prevăzute la alin. (3).

(5) În vederea acoperirii costurilor de administrare a taxei de salubrizare, autoritatea unității/subdiviziunii administrativ – teritoriale poate aproba un nivel mai mare al taxei cu până la 5%.

(6) În aplicarea dispozițiilor art. 17 alin. (5) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare, autoritatea unității/subdiviziunii administrativ – teritorială are obligația să aprobe o taxă de salubrizare pentru separarea incorectă a deșeurilor la un nivel de până la 2 ori mai mare decât taxa de salubrizare aplicată utilizatorilor care separă în mod corespunzător deșeurile.

(articol introdus prin art. II pct. 30 din O.U.G. nr. 133/2022, în vigoare de la 30 septembrie 2022)

3. Încălcarea prevederilor 484 al. 3 din Legea nr.227/2015

Dispozițiile art. 484 al. 3 din Legea nr.227/2015, codul fiscal, care au stat la baza elaborării HCLM, preved că:

“(3) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituția sau serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare și funcționare al acestora, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestații ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu..”

În speță, ni se impune plata unei taxe de salubrizare neproporționalizate, respectiv fără corelarea cantității generate cu cantitatea plătită, astfel că, NI SE PRETINDE PLATA UNUI SERVICIU NEPRESTAT, DE CARE NU SE BENEFICIAZĂ EFECTIV.

4.Fundamentarea adoptării HCLM pe dispozițiile art. 482 alin. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, dispoziții străine domeniului vizat

În motivele adoptării HCLM este indicat, printre altele și art. 482 alin. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Spectacolele organizate în scopuri umanitare sunt scutite de la plata impozitului pe spectacole.), care nu poate servi ca temei de drept al acestui act administrativ cu caracter normativ, întrucât nu are nicio legătură cu scopul de reglementare descris prin titlu și/sau cu fondul prevederilor din cuprinsul sus-menționatei HCLM.

Elemente de contradictorialitate din cuprinsul Regulamentului-anexă la HCLM Braila nr.114/2023, modificată prin HCLM Braila nr.142/2023

Art.6 pct.6 contravine art.5 pct.2 alin.2 lit.a) și alin.5 pct.3 subpct.2

Conform art.5 pct.2 alin.2 lit.a), la stabilirea nivelului taxei de salubrizare se iau în calcul următoarele elemente:  datele referitoare la populația rezidentă și cantitatea de deșeuri provenită de la persoanele fizice și juridice.

Potrivit art.5 pct.3 subpct.2), pentru spațiile unde se desfășoară activități economice sau de altă natură se calculează în funcție de cantitatea de deșeuri generată.

Prin încălcarea/nesocotirea acestor prevederi, din cuprinsul aceleiași anexe la HCLM, care respectă dispozițiile legale menționate anterior, s-au generat următoarele situații:

În ceea ce privește situația cabinetelor de avocați ce funcționează într-un spațiu comun sau în aceeași clădire

Art.6 pct.6 din cuprinsul Regulamentului-anexă la HCLM Braila nr.114/2023, modificată prin HCLM Braila nr.142/2023, impune obligația suportării taxei de salubrizare pentru fiecare utilizator, calculată la un consum enorm, necorelat cu situația de fapt, imposibil de regularizat la sfârșitul anului.

Astfel, s-au generat situații în care se pretinde plata unor servicii neprestate, ce conduc la îmbogățirea fără just temei a operatorilor de salubrizare.

În concret, pentru exemplificarea punctuală a discrepanțelor dintre cantitățile efectiv generate și cantitățile impuse la plată, amintim situația clădirii OFFICE XXL, unde își desfășoară activitatea un număr de 32 de utilizatori sublocatari (cabinete de avocați și alte persoane juridice, menționate în cuprinsul tabelului anexat prezentei).

În baza contractului de prestări servicii de salubrizare pentru agenți economici nr.7015/05.12.2014, încheiat între SC BUSINESS CENTER INVEST SRL, modificat prin actele adiționale ulterioare, utilizatorul principal, în calitate de locatar principal, a predat către SC BRAI-CATA SRL Brăila, la nivelul anului 2022, cantități totale (pentru cei 32 de sublocatari + locatar principal) medii de 1,4 mc/lunar  – conform facturilor pe care le anexăm prezentei.

Urmare a adoptării noii modificări la HCLM, aceeași clădire va fi obligată la plata a minimum 13,5 mc (27 cabinete de avocați și persoane fizice autorizate x 0,5 mc) + 6 mc (6 persoane juridice x 1 mc) = 19,5 mc .

Mai mult, există și situații în care cabintele de avocați sunt grupate în cadrul unui singur birou, în care funcționează 2/3 cabinete de avocați. În acest context, fiecare birou va trebui să plătească 1mc/1,5 mc lunar, în condițiile în care această cantitate este generată de întreaga clădire.

Așa fiind, taxa de salubrizare impusă va genera un cost de aproximativ 10 ori mai mare decât cel efectiv prestat.

Totodată, pe lângă taxa de salubrizate percepută pentru activitățile prestate, suntem obligați și la plata unei taxe de salubrizare/ persoană fizică, fapt ce generează o dublă impunere.

Referitor la situația cabinetelor de avocați/persoane juridice ce funcționează într-un spațiu comun cu propriul domiciliu sau în spații închiriate în mod individual

În aceste situații, fiecare cabinet de avocat/ persoană juridică, va fi obligată să plătească atât taxa de salubrizate percepută pentru activitățile prestate, cât și taxa de salubrizare/ persoană fizică, fapt ce generează o dublă impunere, fără posibilitatea de a se proceda la regularizarea anuală, prin corelarea dintre serviciul efectiv prestat și serviciul plătit”.

2.Răspunsul Primăriei Brăila:

„Ca răspuns la plângerea prealabilă formulatä de dumneavoastră (….) vă comunicăm că nu putem fi de acord cu revocarea celor menționate mai sus, motivat de următoarele argumente:

Revocarea unui act administrativ reprezintă o operațiune juridică de încetare a efectelor juridice ale acestuia de către însuși emitentul actului.

Conform art. l, alin. (6) din Legea nr. 554/2004, emitentul actului administrativ poate proceda la revocarea acestuia doar în conditiile în care nu a intrat în circuitul civil nu a produs efecte iuridice.

Actele administrative – H C.L.M. Brăila nr.114/2023 privind: „Aprobarea Regulamentului privind instituirea administrarea taxei de salubrizare în Municipiul BräilaȚ, modificatä prin H.C.L.M. Bräila nr. 142/2023, au produs efecte iuridice pentru care au fost adoptate, drept pentru care nu mai poate opera institutia revocärii solicitatä de dumneavoasträ.

Instituirea taxei de salubrizare, inclusiv pentru utilizatorii non-casnici, ca mecanism de finanțare a S.M.I.D. în județul Bräila, este prevăzută în Cererea de finanțare, anexă la Contractul de finanțare pentru acest proiect.

La nivelul Municipiului Brăila, odată cu punerea în funcțiune a S.M.I.D., respectiv data de 01 ,03.2023, instituirea administrarea taxei de salubrizare datorate atât de persoanele fizice, cât de cele juridice, sunt reglementate prin „Regulamentul privind instituirea administrarea taxei de salubrizare în Municipiul Brăila”, aprobat prin H.C.L.M. Brăila nr.114/2023, modificat prin HCLM Brăila nt. 142/2023.

l , Contestarea prevederilor art.6 pct.6 din Regulament:

„Începând cu data intrării în funcțiune a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor, în cazul spațiilor unde se desfãșoară activități economice sau de altă natură, pentru fiecare punct de lucru și/sau sediu social, utilizatorii non-casnici au obligaÍia de a depune Declarația de impunere initială/ rectifìcativă, conform Anexelor 4 și 5 de a achita taxa de salubrizare. Declarația de impunere inilialä reprezintă declararea pe propria răspundere a cantității de deșeuri estimată a fi generată în anul de referință, dar nu mai puțin decât cantitatea colectată în anul anterior și nici mai puțin de 0.5 mc/lună.

Pentru activitățile independente (profesii liberale) desfãșurate în: cabinete notariale, firme de consultanță, cabinete de avocatură mediere, etc, de către persoane fizice care desfășoară activități pe baza liberei initiative și pentru sediile sociale ce nu se regăsesc în alineatul de mai sus, cantitatea minimă este de O,5mc/lună.

Nu se datorează taxa de salubrizare:

a)pentru sediul social aflat la domiciliul unei persoane fizice (unde este declarată taxa de salubrizare) pentru care utilizatorul face dovada depunerii declaratiei a cel puțin un punct de lucru situat pe raza Municipiului Brăila;

b)de către asociații, fundații, O.N.G-uri, cu excepția celor ca e generează deșuri municipale, în cazul în care, mai multe entități precum: PFA , II, AF, CMI, SRL, instituții publice, funcționează într-o singură locație, în baza unui act de deținere legală a spațiului, proprietarul sau un reprezentant al entităților (desemnat în baza unei declarații notariale), va preda deșeurile generate, va depune Declaralia de impunere, însoțită de lista celor reprezentați și va achita taxa de salubrizare. Declarația de impunere va cuprinde cantitatea de deșeuri estimată a fi generată în anul de referință, dar nu mai pulin decât 0 5 mc/ lună/ entitate”

2. Totodată, se pun în discutie și valorile taxei de salubrizare pentru utilizatorii casnici a taxei de salubrizare pentru utilizatorii non-casnici.

Astfel, referitor la punctul nr. l:

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, administrația publică locală reprezintă „totalitatea activităților în regim de putere publică, de organizare a executării și de executare în concret a legii de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public local”.

Regimul de putere publică reprezintă ansamblul prerogativelor constrângerilor prevăzute de lege în vederea exercitării atribuțiilor autorităților administrative publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forța juridică obligatorie în raporurile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apărarea interesului public.

În aplicarea și respectarea principiului transparenței, în procesul de elaborare a actelor normative, autoritatea publică are obligația de a informa și de a supune consultării publice proiectele de acte normative și de a permite accesul la informațiile de interes public, în limitele legii.

În considerentul celor prezentate mai sus, au fost emise H.C.L.M. Brăila nr.114/2023 privind „Aprobarea Regulamentului privind instituirea administrarea axei de salubrizare în Municipiul Bräila”, modificată prin H.C.L.M. Brăila nr. 142/2023.

Mentionăm că „Regulamentul privind instituirea administrarea taxei de salubrizare în Municipiul Brăila” a fost publicat anterior aprobării, pe site-ul Primăriei Municipiului Brăila pentru consultare publicä, färä a se primi nici o observatie/ propunere justificată legal.

Totodată, precizăm că nivelul cantității minime de deșeuri a fost stipulat chiar prin Regulamentul serviciului de salubrizare al Municipiului Brăila, aprobat prin H.C.L.M. Brăila nr.54/2016 cu modificärile completärile ulterioare, art.1 07 alin (3) dupä cum urmeazä:

„d) Pentru activitã(ile independente desfășurate în cabinete notariale, firme de consultanță, cabinete de avocatură și mediere, de persoane fizice și juridice cu activități independente asimilate agenlilor economici, de persoane juridice care desfășoară activități din care rezultă cantități mici de deseuri (de ex. difuzare presă, sifonării, ceasornicarii, etc), cantitatea de deseu menajer acceptată este de minimum 0 5 mc/lună

e) Pentru celelalte activități, cantitatea de deșeu menajer minin acceptatä este de 1 mc/lunä. ”

În acea perioadă utilizatorii – persoane juridice, aveau obligația să încheie contracte de prestări servicii cu unul dintre cei trei operatori ai serviciului de salubrizare ce prestau pe raza Municipiului Brăila: SC BRAI-CATA SRL, SC ECO SA, SC RER Ecologic Service SRL.

Referitor la punctul nr. 2 menționăm că valorile acestor taxe au fost calculate și stabilite în conformitate cu prevederile Ordinului ANRSC nr. 640/2022 si ale Legii nr.101/2006, tinând cont totodatä de valoarea tarifului comunicat de ADI ECO Dunărea Brăila, în urma finalizării procedurii de achiziție publică și a semnării în numele pe seama membrilor asociati, a „Contractului de delegare a gestiunii activității de colectare și transport a deșeurilor municipale în județul Brăila și a activității de măturat, spălat, stropit și întreținere căi publice în Municipiul Brțila” nr.360/2022, încheiat cu operatorul Asocierea RER.

Calculul taxei s-a efectuat cu utilizarea tarifului unic, rezultat pentru gestionarea activităților specifice serviciului de salubrizare, realizate la nivelul SMID Brăila, tarif valabil pentru toate unitățile administrativ-teritoriale ale județului Brăila, respectiv 532,70 lei/tonă cu TVA, căruia îi corespunde un tarif de 1 86,45 lei/mc, conform densității medii de 0,350 tone/mc, prevăzut în Anexele 5-8 din Ordinul ANRSC nr.640/2022, cum este menționat în corespondenta trimisă de ADI ECO Dunărea Brăila.

Față de cele precizate, dacă vă considerați vătămată într-un drept sau înteres legitim prin emiterea actului administrativ mai sus mentionat, vă puteți adresa instanței de contencios administtiv din cadrul Tribunalului Brăila”.