Stăm bine, ca județ, în ceea ce privește rezultatele obținute de elevi la examenele naționale din 2023, stăm prost ca salarii și nu ne putem mândri nici cu speranța de viață, dacă dacă este să facem o comparație cu restul județelor din România. Este concluzia pe care o putem trage ca brăileni, dacă urmărim rezultatele unui studiu realizat de câțiva studenți – studiu cu care aceștia au câștigat hackathonul HackTheNews organizat la Universitatea București.
Mai exact, este vorba despre Mălina Andronache și Andreea Stanciu, studente în anul III la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București și Radu Mihai, Mihai Duzi și Mihai Grigore, studenți la Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea București, la masterul NLP (Natural Language Processing), respectiv anul I și anul II de licență. Materialul realizat de ei a fost publicat de libertatea.ro sub titlul HARTA ȘANSELOR ÎN VIAȚĂ. Cum influențează locul în care trăiesc calitatea vieții românilor

După cum se precizează în articolul amintit, studenții au dorit să obțină o imagine în detaliu a regiunilor României, pentru a vedea care sunt județele care oferă cele mai mari șanse de dezvoltare. În acest scop s-au analizat mai multe date oficiale: rata de promovare de la Evaluarea Națională și Bacalaureat, rata șomajului, speranța de viață și salariul mediu net câștigat în fiecare județ. „Am fost folosit pentru asta un program de web scraping, adică un instrument automat de extragere a datelor, iar ulterior, am prelucrat informațiile cu o aplicație de analiză de date”, spun autorii studiului.
Care au fost rezultatele la nivel național și unde se situează județul Brăila, în particular?

La capitolul salarii, situația este cea prezentată în foto (valorile sunt în lei/lună):

În ce privește rata șomajului, situația este următoarea (valorile sunt în %):

Speranța de viață este după cum urmează (valorile sunt în ani):

La capitolul educație, s-a analizat promovabilitatea la Evaluarea Națională și Bacalaureat, capitol la care județul Brăila a fost în top:

„Uitându-ne în tabel, rezultatele arată bine. Dar nu înseamnă neapărat că în aceste județe fruntașe sunt absolvenți foarte buni. Poate însemna și că au fost promovați în Bac doar absolvenții care au avut note mari în timpul școlii. O rată de promovare deci umflată artificial. Practica asta a primit eticheta de «fenomenul Brăila». Profesorii lasă intenționat corigenți elevii cu rezultate mai slabe pe parcursul anilor școlari ca să nu intre în examenele de final de clasa a VIII-a, adică Evaluarea Națională, fie în Bac. Scopul e de a nu «trage în jos» media pe școală și rata de promovare pe județ”, mai spun autorii studiului.
Menționăm că în ultimii ani diverși reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Brăila au negat categoric faptul că ar exista această practică numită „fenomenul Brăila” și că profesorii ar lăsa în mod intenționat corigenți elevii slabi, pentru ca aceștia să nu poată intra în exemenele naționale și să nu afecteze  rata de promovabilitate la nivelul instituțiilor de învățământ respective și de asemenea, rata de promovabilitate la nivel de județ.